Sunteți pe pagina 1din 50

EEG - curs

Epilepsiile focale
Epilepsiile focale ( in legatura cu o
localizare, topografie, anatomie) =crize
care isi au originea intr-un focar
epileptogen situat oriunde la nivelul
creierului.
Simptomele ictale la debut sunt
determinate de localizare si nu de
etiologie!
Clasificare dupa originea
topografica/anatomica:
1. Epi de lob temporal;
2. Epi de lob frontal;
3. Epi de lob parietal;
4. Epi de lob occipital.
Acestea pot fi simptomatice ( sau probabil
simptomatice ) sau idiopatice.

Descarcarile epileptiforme interictale (
izolate sau cu durate de cateva secunde ):
Varfuri;
Unde lente ascutite;
Complexe de varfuri multiple ( complexe
de polivarfuri);
Complexe de varf-unda ( numite si
complexe de varfuri si unde lente);
Complexe polivarf-unda.


Localizarea si semnificatia clinica a descarcarilor
epileptiforme interictale
Aceste anomalii impreuna cu datele clinica
formeaza baza clasificarii tipurilor de crize si
corespondenta lor la sindroamele epileptice.
De ex, deosebirea intre crize partiale complexe
si absente , sau intre crize primar sau secundar
generalizate se face functie de caracterul focal
sau generalizat al descarcariloe epileptiforme
interictale.
Descarcarile interictale epileptiforme sunt anomalii EEG
comune la pacientii cu crize partiale.
Caracteristici ale descarcarilor focale:
componente cu morfologie ascutita;
Un camp care se extinde mai mult decat nivelul unui
electrod
Sunt urmate de unde lente
Tendinta sa apara repetitiv
Modificarea activitatii de baza din jurul focarului in timpul
descarcarii
Activarea in timpul starilor de somnolenta, somn si HV.
Tipuri de pattern ictal:
1. Isomorfic : descarcare cu aceeasi
morfologie, amplitudine pe durata intregii
crize, deosebindu-se de grafoelementele
interictale prin ritmicitate mai mare,
durata mai lunga , raspandire si
amplitudine mai mare.( absente tipice de
regula dar , rar, este prezent si in caz de
criez partiale).

2 Pattern ictal metamorfic
in timpul descarcarii epileptice, sunt 2
sau mai multe faze diferite, cu morfologie
care se schimba de la faza la faza si care
nu au aspect epileptiform; de ex, activitate
ritmica in banda alfa, theta, delta.
Acest pattern este prezent atat in crizele
generalizate cat si in cele focale.
Trecerea de la patternul interictal la cel ictal se
poate face prin :
a) modificare de frecventa : inceputul crizei este
de regula caracterizat prin modificarea brusca a
frecventei. Apare un ritm care este diferit de cel
de baza , poate fi atat din badna alfa dar si mai
rapid sau mai lent
Nu este necesar ca acest ritm sa aiba aspect de
act epileptiforma
Ulterior, frecventa scade si apar si grafoelemnte
epileptiforme.
b) scaderea in amplitudine ( atenuarea
sau desincronizarea )-din punct de vedere
EEG, crizele cu desincronizare sunt
caracterizate prin atenuare locala sau
regionala ( crize epi frontale ).
c) crestere de amplitudine absente.
Epi de lob temporal
Cuprinde grup heterogen de boli; 30-35 %
din toate epilepsiile
Crize cu origine mesiala =2/3 cazuri (
MTLE)
Crize cu origine laterala ( LTLE )
Manifestarile ictale deosebesc ,de regula,
LTLE de MTLE.
Crize focale simple
Crize focale complexe
Crize tonico-clonice secundar generalizate
Status epileptic focal nonconvulsiv
Status epileptic secundar convulsiv
Simptomatologia clinica ictala a crizelor
epi temporale poate fi subiectiva, obiectiva
sau mixta.
simp subiective : iluzii, halucinatii ( aura )
Simptome obiective : automatisme
/manifestari motorii. Apar , de regula, cand
starea de constienta este alterata.(
descrise de apartinatori sau captate
video).
automatisme
Tulb vegetative ( asistolia ictala )
Tulburari de vorbire
Deviere cap si ochi
Posturi distonice
Oprire motorie si fixarea privirii
Clipit unilateral
Voma ictala.
Automatisme oro-alimentare urmate de
automatisme gestuale simple precedate
de aura epigastrica , sunt caracteristice
pentru MTLE.

De regula , automatismele unilaterale sunt
ipsilaterale .
Simptome postictale:
Pot avea valoare in lateralizarea crizelor
temporale.
Oboseala, somnolenta, cefalee, aberatii de
limbaj, inabilitatea de concentrare, confuzia .
De mentionat ca manifestarile postictale sunt
mai frecvente in cazul epi de lob temporal decat
in crizele cu debut extratemporal.
EEG in epi de lob temporal
In sist 10-20, F7/F8 indica reg temporala
anterioara , de regula si T3/T4 implicat.
Obs : in sist 10-10 : F9/F10, FT9/FT10,
electrozi sfenoidali : mai sensibile in
explorarea reg mesiale temporale.
In epi de lob temporal, neocorticale ,
amplit descarcarilor interictale este mai
mica decat in cele mesiale.
Somnul este un modulator al epilepsiei.
IED cresc in NREM si isi extind campul de
distributie
In contrast , REM suprima IED si le limiteaza
distributia , la focarul primar ( important in
evaluarea in vederea chirurgiei epi).
2/3 caz au EEG de rutina interictal normal, sau
anomalii nespecifice cu act lenta excesiva in
sedii T

EEG ictal : atenuare locala si scaderea
IED , urmeaza 5 sau 30 sec debut focal de
activitate ritmica 5-7 Hz cu amplitudine
crescuta, devine ( aprox 1 min )
neregulata si intricata cu varfuri sau vf-
unda-localizare in derivatiile temporale
ant.; de reg, aici se inregistreaza prima
data act epi.
Postictal , atenuare sau act f lenta.
In caz de MTLE cu scleroza hipocampica , EEG
de scalp, ictal, poate fi normal sau
necaracteristic, in 60 % cazuri.
Spre deosebire de crizele cu alt debut decat cel
T , nu se inregsitreaza descarcari ritmice rapide,
iar varfurile sunt de regula, absente.
EEG invaziv , cu electrozi intracerebrali , in
localizarea precisa a focarului, in cazurile care
necesita trat chirurgical.
EEG critic
Atenuarea A la debutul crizei / focar
uncinat: vf
Descarcare de vf si unde turtite de 4c
Activitate ritmica de 6 c
Fara grafoelemente patol 5%
Extensie dat implicarii diencefalice
Descarcari vf-unda generalizate






Epi de lob frontal
Lobul frontal _ 40 % din cortexul cerebral ( cel
mai mare lob ).
Subdiviziune functionala :
Cortex primar motor,
Cortex premotor,
Cortex prefrontal
Cortex limbic si paralimbic.
Manif clinice si EEG variabile, localizarea este
greu de facut datorita propagarii rapide la nivelul
lobului frontal si catre ariile extraF.
Sunt bine definite crizele cu origine in cortex primar
motor si aria motorie suplimentara.
Crizele de arie motorie suplimentara: instalare brusca ,
bilaterala si asimetrica de posturi tonice cu contraversia
ochilor si capului , vocalizare sau baraj verbal.
Brat semiextins , ridicat deasupra capului, celalalt
ramane de-a lungul corpului, semiflectat
Cap intors spre membrul tonic, membrul inferior ipsi este
extins, celalat, flectat.
Aura somatosenzoriala aprox 80 % cazuri.
Starea de constienta este, de regula, prezervata.
Se caract prin :
debut si sfarsit brusc
se produc mai frecvent noaptea, rar la
omul treaz.
frecventa mare, de mai multe ori in timpul
noptii.
nu exista confuzie postictala.
EEG
De suprafata, interictal si ictal poate fi normal in
60 % cazuri, mai ales cand crizele au originea in
regiunea mediala frontala.
EEG interictal anormal :- asimetria act de baza
-varfuri sau unda lenta ascutita ( unilaterale sau
bilaterale)
-descarcari de
complexe vf-unda generalizate cu sau fara
sincronie bilaterala.
Pattern anormal ictal :
A) act rapida cu varfuri, sau varfuri ritmice sau
descarcari ritmice de complexe vf-unda sau act
lenta ritmica.
Paroxismul de act rapida are frecv f mare ( > de 50 hz ) si amplit
scazuta.
Unda lenta ascutita de amplit mare, bilaterala,
urmata de aplatizarea difuza a traseului .
OBS ! In crizele frontale hipermotorii artefactele
musculare si de miscare pot face imposibila
vizualizarea act de tip epileptic.
Chiar si atunci cand EEG este anormal (
interictal ) , elementele patologice nu au o
valoare localizatorie in absenta unor anomalii
ictale.( criza se extinde rapid, sincronie bilaterala
secundara si epileptogeneza secundara ).
F3/F4 cu posibila extensie spre C3/C4;
Cand exista sincronie bilaterala secundara,
distinctia fata de crizele primar generalizate este
data de asimetrie de amplit si de act lenta
focala, ipsilaterala.
Desi crizele F predomina in somn, organizarea
somnului e N.
Epilepsia de lob F
Mai putin frecventa / generalizare rapida
Manif:
Miscare repetitiva preF
Pierdere constienta -> generalizare
Pierdere constienta + versia capului / trunchi controlateral
ant F
Versia capului controlateral, constient - convexitate
Versia capului controlateral + ridicarea MS opus - arie
suplimentara
Ameteala, astenie, blocaj, confuzie (petit mal) preF (memoria
de lucru)
Gandire fortata
Baraj verbal dominant
Automatism verbal ictal non-dominant


Epilepsia de lob P
Clinic;
Tulb vizuale: scintilatii, oscilopsie
Vertij violent
Automatisme, modific tonus postural

Fara specificitate EEG:
P3/P4 cu extindere centrala ; poate fi reducere locala a
amplit act de baza;
IED pot fi vazute mai bine in sediile medii si posterioare
temporale.
Maj post-traumatica/ tumori.
Epilepsia de lob O
Epi de lob O simptomatica =la orice
varsta; cea idiopatica , debut la copil
Halucinatii vizuale simple fixe/mobile vf-
unda O bilaterale
Atacuri de cecitate (epi o benigna) vf-u
generalizate
Nistagmus = crize oculo-clonice
Crizele vizuale
iluzionale: perceperea deformat (dimensiune, form,
distan, poziie) a obiectelor i spaiului nconjurtor;
focar la nivelul ariei 17 sau temporal (dau sentimentul de
ireal prin afectarea i a strii de contien); eeg focar
iritativ occipito-temporal
Ex palinopsia =perisistenta unor imagini dupa ce stimulul
vizual a disparut-asociate cu leziuni ale reg parieto-
temporale drepte.
halucinatorii:
simple, sub form de scintilaii punctiforme, liniare,
geometrice n hemicmpurile opuse focarului
occipital, cu corespondent iritativ eeg;
complexe, sub form de figuri, peisaje dinamice, de
obicei ca manifestare n criza parial complex prin
focar temporal
agnozice: incapacitatea de a recunoate imaginile
obiectelor i persoanelor; focar la nivelul rspntiei
temporo-parieto-occipitale

Amauroza ictala tip de criza occipitala ,
poate urma halucinatiilor vizuale sau poate
debuta brusc, ca atare.
durata 3-5 min ( poate dura ore sau
zile=status epileptic amaurotic);
se poate manifesta si ca hemianopsie
ictala, 1/3 din pac cu epi de lob O
simptomatic ( 2/3 la cei cu f idiopatica).
Crize occipitale cu :
1) deviere tonica a ochilor
2 ) crize oculoclonice,
3 ) nistagmus epileptic (frecvent
orizontal )-faza rapida a nistagmusului
este opusa focarului epi , in acelasi sens
cu devierea capului si ochilor , cu care pot
coexista.

Starea de constienta nu este afectata in timpul
halucinatiilor vizuale elementare sau complexe ,
a amaurozei ictale dar este afectata in timpul
crizelor cu devierea ochilor sau cu clipit frecvent-
generalizare.
Cefaleea postictala este frecent asociata cu
crizele occipitale.Ea apare in 3-15 min de la
sfarsitul crizei vizuale ( DD de migrena , acesta
este intervalul asimptomatic intre sfarsitul aurei
si inceputul durerii.
Criza epi occipitala se poate extinde catre
reg antarioare ale creierului .
Focarul infra calcarin se va propaga la
nivelul lob T , rezultand crize focale
complexe
Focarul supracalcarin P sau F , dand
nastere crizelor motorii .
Tulb metabolice , eclampsia-predilectie
pentru lobii occipitali.
! Crizele occipitale la gravida cu
eclampsia nu dg de epi.
EEG
Interictal : in cazurile simptomatice , act
EEG de baza este de reg anormala , cu
act lenta lateralizata.
vf O unilaterale sau Vf multiple rapide
sau paroxisme O
fotosensitivitate.
In cazurile idiopatice : act EEG de baza e
N cu vf O, uneori abundente.
EEG ictal
Paroxism de act rapida, sau Vf rapide O cu
raspandire anterioara si uneori descarcari
generalizate monomorfice de vf-unda .
Uneori, inainte de desc rapide , poate fi o
aplatizare a act in sedii O.
In Epi simp de lob O , desc ictale sunt mai
raspandite ( nu strict localizate O ) ; potictal , nu
exista , de reg, act lenta localizata daca criza nu
e de durata lunga sau daca nu progres catre
generalizare.
Tulburari vizuale migrena
Aura vizuala
simptome vizuale complet
reversibile pozitive (lumini
stralucitoare, pete sau linii) sau
negative (pierderea vederii)
C. cel putin 2 din urmatoarele:
simptome vizuale homonime
si/sau senzitive unilaterale
cel putin 1 simptom se dezvolta
gradual peste 5 min sau in
succesiune > 5 min
fiecare simptom din aura
dureaza intre 5 si 60 min
Cefaleea apare in timpul aurei sau o
succede in urmatoarele 60 min
Nu este atribuita altor afectiuni


Migrena bazilara
aura = min 2:
dizartie, vertij,
tinitus,hipoacuzie, ataxie
parestezii bilaterale simultane
reducere a nivelului de
constienta
simpt vizuale bilaterale
simultane in ambele
hemicampuri AO
diplopie
Migrena retiniana:
fenomene vizuale monoculare,
pozitive sau negative (defect CV)
ex oftalmologic normal intercritic


Criza epileptica declansata de
migrena (migra-lepsie)

Criza epileptica ce apare in timpul sau in
interval de 1 ora /aura migrenoasa

Conditii
migrena cu aura
criza epileptica clasificabila


Modificari EEG in migrena
nespecifice
argument tratament AE?

intercritic
ritmuri lente Teta, Delta in deriv post (tineri)
activitate iritativa (vf, vf-u) post (copii)
insusire O ritmului stimulare fotica (raspuns H)
critic:
atenuare - disritmie lenta difuza / focala
asimetrie alfa

Epi cu focar profund
Crize focale vegetative

1. Crize de hiperhidroz - generalizate sau localizate; tumori de
lob frontal, de ventricul III, encefalite
2. Crize de hipertermie tumori de nuclei bazali, gland pineal,
encefalite
3. Crize respiratorii hiperpnee paroxistic de 1-2 minute, apoi
apnee; tumori hipotalamice
4. Crize vegetative diencefalice:
anterioare vasodilataie, hipertensiune arterial, tahicardie,
tahipnee, midriaz, hipersalivaie, hipersudoraie (leziuni
anterioare de ventricul III);
posterioare hipertermie, spasme faciale, rotaia capului,
masticaie, micri coreiforme, halucinaii auditive i vizuale
(leziuni posterioare de nuclei bazali)
5. Crize de hipertensiune arterial - durat de 10-20 min; leziuni
frontale i de pol temporal
6. Crize vagale de arie 13 paloare, dispnee, hipotensiune
marcat, bradicardie, hipermotilitate digestiv; eeg traseu
lezional bifrontal (teta-delta)