Sunteți pe pagina 1din 83

NOIUNI DE ANATOMIE

PULPAR

Pulpa dentar este constituit dintr-un
esut conjunctiv alctuit din:
celule,
vase i
fibre nervoase

este ncastrat ntr-o cavitate rigid
(cavitatea pulpar) care se ntinde de la
coroan, ctre una sau mai multe rdcini
i care se leag de parodoniul profund la
nivelul apexului dintelui.
Cavitatea
pulpar
are dou regiuni:
Cavitatea pulpar
coronar sau camera
pulpar- care se
ntinde ctre coroana
dentar;
Cavitatea pulpar
radicular sau canalul
radicular- care se
ntinde de-a lungul
rdcinii.


Anatomia sistemului pulpar

sistemul pulpar mai
include:
coarnele pulpare
orificiile canalelor
canalele accesorii
(laterale)
foramenul apical

Corn pulpar
Camera pulpar
Canal radicular

Canal lateral

Foramen apical
Forma i localizarea canalelor
radiculare
este determinat de
forma pe seciune a
rdcinii.
Exist i posibilitatea ca
la aceeai rdcin s se
ntlnesc forme diferite
ale canalului:
de exemplu, o rdcin
poate avea o form
reniform n 1/3 cervical,
oval n 1/3 medie i
rotund n 1/3 apical.


Forma rdcinii pe seciune
transversal este variabil
6 configuraii generale:
1. rotund
2. oval
3. lenticular
4. reniform
5. semilunar
6. rectilinie
Forma rdcini
Forma canalului
Coarnele pulpare



localizarea coarnelor pulpare
variaz,
dinii posteriori au coarnele
pulpare localizate n dreptul
cuspizilor,
la dinii frontali, acestea au o
poziie mezial sau distal;
Pozitia coarnelor pulpare
la dini tineri, coarnele pulpare sunt mai
apropiate de ocluzal, iar la dinii aduli coarnele
pulpare sunt mai apropiate de marginea
cervical;

mai rar, pot exista coarne pulpare aberante, mai
apropiate de suprafaa ocluzal care pot fi
expuse ca rezultat al evoluiei unei carii sau n
urma unei manopere terapeutice; acest
anomalie reprezentat de un corn pulpar nalt,
poate fi sau nu vizibil la un examen radiografic;
Cavitatea pulpar coronar

ocup centrul coroanei;
este orientat ctre axul mare al dintelui;
pereii paraleli cu axul mare al dintelui sunt
denumii perei axiali (vestibular, oral, distal,
mezial);
forma general a pereilor axiali urmrete
conturul extern convex al dintelui, fiind, deci,
concav spre interior;
Forma camerei pulpare este
asemanatoare cu forma radacinii la
nivelul jonctiunii smalt-cement

Pereii paraleli cu suprafaa
ocluzal



peretele ocluzal
convex;
limitat de coarnele pulpare care se ntind n
dreptul cuspizilor (exist attea coarne cte
vrfuri cuspidiene are dintele;
are forma general asemntoare configuraiei
feei ocluzale a dinilor de pe arcad.
Plaeul pulpar
(peretele cervical)





este delimitat de coletul anatomic, forma sa de
contur fiind asemntoare cu cea a dintelui;
este convex;
este situat n vecintatea coletului (la premolari
se poate gsi i n poziie mai apical).
Este strabatut de canale accesorii

Cavitatea pulpar radicular

se ntinde de la nivelul planeului pulpar,
pn la foramenul apical;
prezint:
un canal principal radicular i ramificaiile sale
canale laterale accesorii si de la nivelul
furcatiei
delta apicala
canalul terminal (canal apical)

Canalul principal
ocup centru rdacinii


Canalele laterale sau accesorii
sunt ramificaii laterale ale canalului
principal care realizeaz o comunicare
ntre pulp i periodoniu;
conin esut conjunctiv i vase sanguine;
pot fi localizate la orice nivel de la
furcaie i pn la apex;
sunt mai frecvente n 1/3 apical a
dinilor posteriori si la nivelul furcatiei;

A.O micrografie elecronica a unui canal
radicular instrumentat a incisivului central
sup. Dupa curatirea canalului radicular,
dintele a fost scanat cu microscopul
electronic. Aceasta imagine arata apexul
dintelui la varful imaginii si cuprinde 1/3
apicala a radacinii. Langa varful imaginii
(perete drept al canalului) se vede un
canal lateral. Acest canal contine vase
desange.
B. o micrografie electronica la o
magnificatie mai mare se observa un
canal lateral; se poate vedea un vas de
sange pornind din dentina. In jurul
vasului se observa benzi din fibre de
colagen.Acest vas pare a fi o vena
datorita peretilor subtiri si marimii mai
mari. Tubulii dentinari se observa in
partea dreapta a fotomicrografiei.
A
B
au o contribuie redus la funcionalitatea
pulpar;
se pare c reprezint anomalii din timpul
formrii rdacinii;
reprezint o cale de eliminare a iritanilor din
spaiul pulpar spre periodoniu;
nu pot fi debridate n timpul preparrii
canalare, dar pot fi umplute ocazional si
partial cu past de obturaie;
importana obturrii acestor canale nu este
nc bine documentat.

Forma canalului

Variaz n funcie de:
- mrimea i forma rdacinii,
- gradul curburii radiculare,
- vrst i
- starea dintelui;
Neregulariti i aberaii la dinii
posteriori
proeminene i caviti
n pereii canalelor,
comunicri
intercanalare
(istmuri ntre 2 canale),
funduri de sac i alte
variaii;
Aceste aberaii nu sunt
de obicei accesibile
instrumentelor sau
irigrilor;


Caviti pulpare radiculare simple
sunt caviti unice;
se ntind de la
coroan la rdacin
fr dedublare;
nu au dect canalul
principal;
sunt frecvente la
monoradiculari;
sunt rare la premolari
i molari.

Caviti pulpare radiculare
complexe

se ramific n rdacin;
se ntlnesc frecvent la
molari i premolari, mai rar
la frontalii inferiori.
Regiunea apical

este poriunea final a rdacinii;

este relativ dreapt la dinii permaneni tineri,
dar cu timpul, prin depunerea succesiv a
cementului, devine curb;

morfologia zonei apicale radiculare variaz
foarte mult; ea include numeroase canale
accesorii; zone de rezoluie i de reparaie
cementoid; denticuli pulpari liberi sau ataai
i cantiti variabile de dentin secundar
neregulat.

Conceptul clasic al
anatomiei apicale
radiculare este bazat pe
trei elemente anatomice i
histologice existente n
regiunea apical: constricia
apical (AC), jonciunea
cemento-dentinar (CDJ) i
foramenul apical (AF).
Descrierea lui Huttler a
anatomiei zonei apicale
este zona dintre constricia
apical i foramenul apical
i are o dimensiune de 0,5-
1,5 mm
Constrictia apicala
este considerat n general, partea canalului
radicular cu cel mai mic diametru, este de
asemenea, punctul de referin cel mai folosit de
medici ca zon terminal pentru prepararea,
curarea i obturarea radicular.

Vasele sanguine ale pulpei sunt ngustate la
nivelul constriciei apicale, ceea ce face ca
tratamentul inflamaiei pulpei s se realizeze cu
succes prin ndeprtarea acestora.
J onctiunea cemento-dentinara (CDJ)
este punctul de la nivelul canalului, unde
cementul ntlnete dentina; este punctul
unde tesuturile pulpare se termin i
ncep esuturile periodontale
nu este vizibil radiologic;
nu poate fi detectat cu precizie dect de
clinicienii cu mare experien.
J onctiunea cemento-dentinara (CDJ)
Localizarea CDJ la nivelul canalului este
variabil. n general nu este n aceeai zon cu
AC i este cam la aproximativ 1mm de AF.
De la AC, sau diametrul minim apical al
canalului, canalul se lrgete spre AF, sau
diametrul maxim apical.
Spaiul dintre diametrul minim i maxim apical a
fost descris ca avnd o form de tunel sau de
hiperbol.
Distana dintre punctul maxim apical i cel minim
apical este de 0,5 mm la persoanele tinere i de
0,67 mm la persoanele mai n vrst. La
persoanele n vrst distana este mai mare
datorit depunerii de cement.
Foramenul apical
AF este o zon rotunjit ca un crater care
difereniaz terminarea canalului cementar
de suprafaa extern a rdcinii.

nu se gsete n mod normal la nivelul
apexului anatomic ci deviata la 0,5-3mm
de acesta. Aceste variaii sunt mai mari la
dinii persoanelor n vrst datorit
depunerii de cement.

Foramenul apical

variaz ca mrime i
form n funcie de
vrst;
nainte de maturare,
foramenul apical este
deschis;
cu timpul depunerea
de cement i dentin
se reduce;
Unii dinti pot prezenta
multiple foramine
apicale
de obicei nu este
vizibil radiologic.
Distanta foramen-apex radicular

50%= 1,1-1,5mm
30%= 0,5-1mm
20%= peste 1,5mm

In 70% din cazuri
foramen excentric
(Schwartz, 1984)
Remarcate Rx M,D.
Neramarcate Rx- V, O
Constricia apical singular, tradiional a fost detectat
n foarte puine cazuri, mai ales atunci cnd exist
rezoluie apical radicular sau patologie periradicular.
Zona apical radicular este adesea alungit sau
prezint pereii paraleli ntre ei sau canalul poate
prezenta constricii apicale multiple.

Unii autori au recomandat urmtorul punct terminal al
preparaiei radiculare: 1mm de la apex, dac nu exist
rezorbie osoas; 2mm de la apex cnd avem att
rezorbie osoas ct i radicular.

Deoarece localizarea AC i AF este dificil de realizat
chimic, unii cercettori consider apexul radiologic ca pe
un punct de referin mai viabil. Aceti autori recomand
ca procedurile de preparare i obturare radicular s se
opreasc la 3 mm de apexul radiologic, n funcie de
patologia pulpar. n cazurile vitale, evidena chimic i
biologic arat c punctul favorabil la care s se termine
prepararea i obturarea radicular este la 2-3 mm de
apexul radiologic.
Variaiile regiunii apicale
se datoresc resorbiei i
apoziiei neregulate de
cement radicular; canalul
poate avea un aspect
neregulat, contorsionat, se
poate ramifica n cteva
canale pentru a forma o
delt;

n general aceste aberaii
nu sunt decelabile i nu pot
fi corect debridate i
obturate;

Forma canalelor pe
seciune longitudinal

canalele sunt:
rectilinii i
angulate:
sunt cele mai frecvente;
angulaia poate fi unic sau dubl (n baionet);
pe radiografie pot simula o leziune dac examenul
radiologic nu este insotit de un examen clinic atent.
1. Premolar unu mandibular cu 3 radacini si
nivelul de trifurcare la mijlocul
radacinii:imagine naturala si radiologica
2. Sectiune radiculara printr-un premolar aratand
forma de coast a sistemului radicular
1
2
Calibrul canalelor

la tineri, volumul cavitii pulpare este
relativ important;
cu timpul depunerea succesiv de dentin
de ctre odontoblati determin reducerea
volumului camerei pulpare;
exist, ns i stri patologice ale pulpei
care pot determina fenomene de resorbie
radicular intern care determin o
cretere de volum a cavitii pulpare.
Arcade dento-maxilare i mandibulare; rdcinile nguste
sunt colorate roz, cele medii n verde, iar cele largi n
albastru

Frecventa numarului canalelor
in functie de dinte
Simetria canalelor
Tipare ale sistemului canalar
radicular
Sistemul canalar este foarte complex i
canalele se pot uni, divide la orice nivel.

Cercettorii au artat prezena mai multor
foramine, a canalelor accesorii, delte,
conexiuni intercanalare, canale n forma
literei C, i canale de furcaie sau laterale
la majoritatea dinilor. n mod normal,
medicul trebuie s considere ca normal o
anatomie complex a oricrui dinte.

Configuratii pulpare dupa Vertucci
Configuratii pulpare dupa Vertucci
Tipologii radiculare la dintii frontali
inferiori
Reprezentarea
schematica a configuratiei
anatomice a canalelor
dupa Kartal si Yanikouglu
Una dintre acestea
are dou canale
separate care pleac
de la nivelul camerei
pulpare i ajung n
medie a rdcinii,
unde canalul lingual
se divide n dou;
toate cele trei canale
reunindu-se n 1/3
apical a rdcinii
Variatii morfologice ale canalului
radicular al incisivului central
mandibular
Variatii morfologice ale caninului
mandibular
Anatomie complexa canalara
M1 superior- radacina palatinala
Radacina palatinala
cu un singur canal

90%
Anatomie complexa canalara
M1 superior- radacina palatinala
Radacina
palatinala cu
apex bifid

3 %
Anatomie complexa canalara
M1 superior- radacina palatinala
Radacina
palatinala cu 2
canale cu 2
apexuri separate

12 %
Anatomie complexa canalara
M1 superior- radacina mezio-vestibulara
Radacina mezio-
vestibulara cu
un singur canal
si un singur
apex

80 %
Anatomie complexa canalara
M1 superior- radacina mezio-vestibulara
Radacina mezio-
vestibulara cu 2
radacini si 2
apexuri

6 %
Anatomie complexa canalara
M1 superior- radacina mezio-vestibulara
Radacina
mezio-
vestibulara cu
apex bifid

12 %

Variabilitatea anatomica a canalului
meziovestibular M1 superior
Variabilitatea anatomica a canalului
meziovestibular M1 superior
Incisivul central
superior
prezint de obicei un singur canal,
foarte rar pot prezenta mai multe
canale;
examinat pe radiografie n sens M-
D, canalul apare ca o linie dreapt
subire;
n sens V-P canalul este mult mai
larg i prezint o constricie imediat
sub colet, care trebuie preparat
mecanic n vederea obturrii
radiculare;
forma pe seciune a canalului este
oval sau neregulat la nivel
cervical, apoi se rotunjete
progresiv pn n zona apical;
curbura apical este redus.
Vedere
labial
Vedere
ocluzal
Vedere
mezio-distal
Caninul
superior

este dintele cel mai lung;
cavitatea pulpar este mult mai
larg;
prezint uneori o ngustare
situat la 2-3mm de apex;
lungimea acestui dinte este dificil
de determinat pe baza
radiografiei, deoarece apexul
tinde s se curbeze spre labial,
iar dintele va aprea mai scurt
dect este n realitate.
Incisivul lateral superior
forma canalului este similar
incisivului central superior, dar
ceva mai scurt;
treimea apical tinde s se curbeze
spre distal;
este foarte subire i cu perei
foarte subiri;
labiopalatinal canalul este similar
incisivului central, dar prezint
adesea o ngustare a canalului la
nivelul 1/3 apicale;
rdacina este plasat mai palatinal,
un aspect important de care trebuie
s se in seama cnd sunt
indicate rezecii apicale.



Vedere
labial
Vedere
ocluzal
Vedere
mezio-distal
Caninul superior

este dintele cel mai lung;
cavitatea pulpar este mult mai
larg;
prezint uneori o ngustare
situat la 2-3mm de apex;
lungimea acestui dinte este dificil
de determinat pe baza
radiografiei, deoarece apexul
tinde s se curbeze spre labial,
iar dintele va aprea mai scurt
dect este n realitate.
Vedere
labial
Vedere
ocluzal
Vedere
mezio-distal
Primul premolar
superior

n general are dou rdacini cu 2 canale;
n multe cazuri este dintele cel mai greu
de tratat, deoarece prezint variaii ale
sistemului canalar;
variaiile pot merge de la una la trei
rdacini, dar care au cel puin 2 canale,
chiar dac ele se termin la un foramen
apical comun;
rdacinile acestui dinte sunt foarte
delicate, iar n 1/3 apical ele pot fi curbe,
caz n care instrumentarea trebuie fcut
cu foarte mare atenie.

Al doilea premolar
superior
n 40% din cazuri, acest dinte are lungimea
similar cu primul premolar i prezint o
rdcin cu un singur canal;
n 58% din cazuri prezint 2 canale separate:
cu dou foramene apicale distincte;
cu un foramen apical comun;
mai poate prezenta un singur canal care se
ramific n 2 canale separate cu 2 foramene
apicale distincte;
studiile au demonstrat faptul c n 59,5%
dintele prezint canale laterale;
1/3 apical a rdacinii poate prezenta o
curbur destul de accentuat, n special spre
distal, mai rar, curbura poate fi orientat i
spre bucal.
Primul molar superior

are trei rdacini;
cea mai lung radcin este cea
palatinal(22mm),
rdacinile MV i cele DV sunt mai scurte(
21mm);
Pomeranz i Fishelberg - in vitro 69% din aceti
dini au 2 canale n rdacina MV;
canalele rdacinii MVsunt frecvent foarte subiri
i dificil de tratat, motiv pentru care se produc
multe erori de tratatment;
curbura rdcinilor este dificil de vizualizat pe
radiografie, iar al doilea canal mezio-bucal este
aproape ntotdeauna suprapus pe canalul MV
primar;
rdacina palatinal este de obicei curb spre
bucal, iar lungimea sa aparent pe o radiografie
va fi mai scurt dect este n realitate.
Uneori- al patrulea canal situat n rdacina MV.
Al doilea
molar superior
este asemntor primului molar
superior, dar uor mai scurt i mai
mic;
rdacinile i pereii acestora sunt
mai subiri;
de obicei au trei rdacini;
rdacinile sunt mai apropiate, mai
puin divergente i mai puin curbe;
posibilitatea existenei celui de-al
patrulea canal este mult mai mic
dect la primul molar superior.
Al treilea molar superior

morfologia acestui dinte variaz
considerabil, variind de la o copie a celui
de-al doilea molar superior pn la un
sistem canalicular care este foarte
complex.
Incisivii centrali
i laterali inferiori

morfologia acestor dini este foarte
asemntoare;
incisivul central are n medie
lungimea de 20,5mm;
incisivul lateral este puin mai lung
aceasta fiind n medie de 21mm;
peste 40% din aceti dini au 2
canale, dar numai 1% au 2 foramine
separate;
este absolut necesar cutarea celui
de-al doilea canal, deoarece pe
radiografie nu se detecteaz dect
un singur canal.


Caninul inferior
este similar celui
superior, dar ceva
mai scurt;
foarte rar poate
prezenta 2 canale,
ceea ce poate face
mai dificil
instrumentarea.

Primul premolar
inferior


configuraia acestui dinte poate fi
foarte complex;
n mod obinuit au o singur rdacin
i un singur canal, carn dou ramuri,
dar n apropierea foramenului apical
se reunesc;
Vertucci a artat c 25,5% din aceti
dini au 2 canale cu 2 foramen apicale;
rar, canalul se termin cu o delt
apical, obturarea canalelor accesorii
fiind, n acest caz, foarte dificil.



Al doilea
premolar inferior


dinte cu primul premolar;
incidena canalului secundar este
mult mai sczut (12%);
un studiu a indicat faptul c numai
2,5% au 2 foramine apicale;
este mult mai uor de tratat dect
primul premolar.
Primul molar inferior

este dintele cel mai frecvent tratat
endodontic i uneori i cel mai dificil de
tratat;
n general are 2 rdacini i 3 canale: 2
canale n rdcina mezial i unul oval,
larg n rdcina distal;
conform studiilor lui Skidmore i Bjorndal,
1/3 din aceti dini prezint 4 canale;
mult mai rar, aceti dini pot prezenta 3
rdcini: 2 distale i una mezial, sau
una distal i 2 meziale;
foarte frecvent putem ntlni anastomoze
ntre canalele principale i accesorii;
canalul mezio-vestibular prezint de
obicei o curbur accentuat.
Al doilea
molar inferior

este similar primului molar inferior, dar
puin mai compact;
canalele meziale sunt mai
convergente;
incidena a dou canale distale este
mult mai redus;
este mai susceptibil fracturilor
verticale.
Al treilea molar inferior

prezint mari variaii ale configuraiei sistemului
canar;
inclinaia mezial a dintelui poate face accesul
mai uor;
orificiile canalelor nu sunt foarte dificil de
localizat, dar exist un grad ridicat ridicat de
curbur al apicale a sistemului canalar; in
plus, apexul acestor dini sunt slab dezvoltate i
situate n apropirea canalului alveolar, ceea ce
face dificil tratarea endodontic a acestor dini.

Morfologia pulpei dentare
Pulpa dentara este definita drept un tesut
conjunctiv lax, specializat, de consistenta
gelatinoasa.

Acestui tesut conjunctiv ii corespunde in mod
obisnuit un sistem vascular bogat, dar cu o
citoarhitectonica simpla, de tipul artera-arteriola-
capilar-venula-vena.

Avand in vedere faptul ca majoritatea autorilor
sustin existenta unui flux vascular de circa 0,05-
0,07mililitri/minut, la acesti parametri de
functionare, orice factor excitant sau inhibitor
vascular determina rapid un dezechilibru
functional pulpar.
VASCULARIZATIA TESUTULUI
PULPAR DENTAR
Vasele aferente (arteriolele)

Unul, uneori doua vase aferente intra in canalul radicular prin fiecare
foramen apical. Aceste vase au diametre de dimensiunea unei
arteriole si sunt ramuri din artera alveolara inferioara, din artera
alveolara posterioara si superioara sau din artera infraorbitala, care
provin din artera maxilara interna.

Dupa intrarea arteriolei in canal, tunica musculara a acesteia scade
corespunzator cu cresterea lumenului arteriolei. Acest lucru reduce
rata fluxului vascular. Pe masura ce arteriola avanseaza spre pulpa
coronara, ea da mici ramuri numite metaarteriole si precapilare care
se raspandesc in tesutul pulpar.
In toate stadiile de dezvoltare ale dintelui, pulpa coronara prezinta o
retea vasculara mai larga decat cea a pulpei radiculare, unde
reteaua capilara este mai densa decat in partile centrale ale pulpei.

Vasele sanguine mai mici pot intra in pulpa dentara prin canalele
laterale sau accesorii.

Arteriolele merg ascendent spre zona centrala a pulpei radiculare si
apoi se ramifica in ramuri care se orienteaza lateral spre zona
odontoblatica sub care continua sa se ramifice formand plexul
capilar. Cu cat arteriola se indreapta spre pulpa coronara, ea se
ramifica ca un evantai spre dentina, isi diminueaza dimensiunile si
formeaza o retea capilara in zona subodontoblastica

Sangele trece din plexul capilar, intai in venulele postcapilare si apoi
in venule mai mari. Venulele pulpei dentare au peretii neobisnuit de
subtiri, ce permit miscarea fluidului spre interiorul si inafara vasului
sanguin.
Retea vasculara a unui dinte uman matur-
aspect caracteristic in ac de par
Sistemul nervos pulpar

Este bine reprezentat ceea ce explica
sensibilitatea complexa a pulpei
Fibre mielinice snzitive apartinand ramurilor
terminale trigeminale si fibrele amielinice
vegetative apartinand ramurilor simpatice
patrund in pulpa prin foramenul apical
Fibrele amielinice se termina in peretele vaselor
de tip arteriolar si controleaza functional calibrul
vascular
Sistemul nervos pulpar

Fibrele mielinice parcurg un traiect linear
ascendent spre pulpa coronara si se
ramifica din ce in ce mai mult spre
periferie, in zona subodontoblastica,
alcatuind un plex Rashchov. Din acest
plex se desprind fibre amielinice, care
insotesc in canaliculele dentinare,
prelungirile protoplasmatice ale
odontoblastilor- fibrele Tomes-pina la
limita amelodentinara
Functiile organului pulpar
1. Formativa (dentinogenetica)
2. Nutritiva
3. Senzitiva
4. Regresiva

Functia formativa
Dentina primara- este dentina formata inaintea
eruptiei dintelui
Dentina secundara- in special in zonele supuse
liniilor de forta; poseda mai putine canalicule
care au un traiect mai sinuos;
Dentina tertiara- se datoreaza unor stimuli
patogeni: abraziune, carii avansate;
Remineralizarea matricei dentinare decalcifiate
prin precipitarea ionilor de calciu
Dentina scleroasa- depunre calcica in
canaliculele dentinare pina la obturare completa
31 August 2014
Este necesara o vedere de
ansamblu a spatiului radicular in
trei dimensiuni
31 August 2014
Atentie la forma tridimensionala a canalelor!!!
31 August 2014
Anatomia sistemului canalar
radicular
Apexul Radiologic
ForamenApical
Constrictie Apicala
Sistemul radicular canalar
se ingusteaza in
apropierea constrictiei
apicale
Adesea se formeaza o
delta apicala, in situatiile
in care canalul principal
se divide spre apexul
radiologic
31 August 2014
Cercetari anatomice
Incisiv Central cu un canal lateral / premolar cu delta
apicala
Anatomie radiculara complexa in Era Infectiei Focale
31 August 2014
Cercetari vechi despre anatomia radiculara
a dintilor permanenti
Hess & Zurcher 1925
Au injectat o substanta
acrilica in interiorul
camerei pulpare
Ulterior au dizolvat
substanta dura dentara
pt evidentierea
anatomiei interne
Poze ale tuturor dintilor
Evidentierea canalelor
laterale
31 August 2014
Hess & Z. Incisivul central
maxilar

31 August 2014
Studii mai recente cu injectare de
siliconi
Davis, Brayton, Goldman
1972
Incisiv central superior
terminat ca o pana (1) sau
cu un canale lateral in 1/3
apicala (2)
31 August 2014
Tehnica de transparentizare a
dintilor
Obturatii radiculare cu Gutta
Percha
Dentina radiculara s-a
transparentizat cu salicilat de
metil, dupa o secventa de
alcooli si acizi.
Se poate observa anatomia
radiculara interna.