Sunteți pe pagina 1din 64

SISTEMUL VESTIBULAR

DR. MIHAI VASILE


ASISTENT UNIVERSITAR UMF CAROL DAVILA BUCURESTI
DEPARTAMENTUL DE NEUROLOGIE -SUUB
SISTEMUL VESTIBULAR
DR . MIHAI VASILE, ASIST. UNIV. UMF CAROL DAVILA
DEPARTAMENT DE NEUROLOGIE - SUUB
http://www.sumanasinc.com/webcontent/ani
mations/content/vestibular.html

FUNCTIA SISTEMULUI VESTIBULAR
PERCEPTIA POZITIEI CORPULUI IN SPATIUL GRAVITATIONAL

PERCEPTIA VITEZEI DE DEPLASARE A CORPULUI INTR-O DIRECTIE SAU ALTA

Informatii:

Senzatii:

placute/ neplacute

Rol :
ne ajuta sa ne pastram pozitia corecta pe parcursul miscarii
sa ne stabilizam privirea fixata asupra unui obiect atunci cand
suntem in miscare
Analizatorul vestibular
Receptorii
Protoneuron
Deutoneuron
Conexiuni
Proiectii corticale

Cu amabilitatea Dr Adina Roceanu
Urechea interna
Labirint osos ansamblu
de cavitati aflate in stanca
osului temporal
Labirint membranos
sistem de ducturi aflate in
interiorul labirintului osos:
- Vestibul + 3CS
- ductul cohlear

Perilimfa:intre labirintul osos si
membranos; ~ LIC[K+]

Endolimfa: in interiorul lab
membranos;~ LCR
Adams Clinical Neurology
Cu amabilitatea Dr Adina Roceanu
Aparatul vestibular organul
echilibrului
Componenta:

- Utricula si sacula
(vestibul)

- 3 canale
semicirculare(CS):
anterior, posterior,
lateral- orizontal

Cu amabilitatea Dr Adina Roceanu
Orientarea in spatiu a celor 3 canale
semicirculare
CS orizontale
din ambele parti
sunt situate in
acelasi plan
pereche
functionala

CS anterior de
o parte si CS
posterior de
cealalta parte
sunt in acelasi
plan pereche
functionala
Cu amabilitatea Dr Adina Roceanu
- sunt gazduiti de unele structuri specializate:

Creasta ampulara 3 pentru fiecare canal semicircular (detecteaza
acceleratia angulara)

Macule : (detecteaza acceleratia liniara + gravitatia)

Utriculara orientata orizontal (detecteaza acc. pe verticala)
Saculara orientata vertical (detecteaza acc. pe orizontala)

Receptorii:
celule ciliate
stereocili proiectati catre cupula sau membrana otolitica
RECEPTORII VESTIBULARI
Physiology of the Vestibular System
John A. Rutka, MD, FRCSC
Physiology of the Vestibular System
John A. Rutka, MD, FRCSC
FUNCTIA RECEPTORILOR VESTIBULARI
SESIZARE ACCELERATIEI

- liniara + gravitatia maculele
- acceleratia angulara cristele ampulare
Cu amabilitatea Dr Adina Roceanu
Detectia acceleratiei
lineare
Detectia acceleratie
angulara
- Canalele orozontale: stimulare
utriculopeta (depolarizare in canalul
catre care capul este rotit)

- Canalele verticale stimulare
utriculofuga (depolarizare in canalul
opus miscarii )
Cu amabilitatea Prof Ovidiu Bajenaru
Macula utriculara si saculara
Macula - epiteliu senzorial :

- celule ciliate acoperite de o
masa gelatinoasa in care
sunt inclavati otoliti - cristale
fine de carbonat de calciu

- epiteliu columnar de
sustinere

La miscarea capului relativ
cu gravitatia sau acceleratia
liniara otolitii stimuleaza
cilii celulelor senzoriale
inclinandu-i in diferite directii
Cu amabilitatea Dr Adina Roceanu
Crestele ampulare
epiteliu senzorial: celule
ciliate+ cel. columnare

miscarea endolimfei
relativ la peretii canalelor
determina indoirea cililor
celulelor ciliate cu
producerea activitatii
electrice la acest nivel

Cu amabilitatea Dr Adina Roceanu
Epiteliul senzorial
Celulele ciliate :

- Sterocili (20-50) -
extensii ale
celulelor ce
contin filamente
proteice;
impachetate in
actina

- Kinocil - o
extensie unica
(cea mai mare)

- transductia
deplasarii
mecanice in
semnale neurale

Cu amabilitatea Dr Adina Roceanu
Depolarizare

Cand sterocilii se
apleaca in directia
kinocilului membrana
celulelor ciliate se
deprima si devine
depolarizata

Celulele ciliate elibereaza
transmitatori chimici care
stimuleaza dendritele
neuronilor din ggl Scarpa


Cu amabilitatea Dr Adina Roceanu
Hiperpolarizare
Cand sterocilii se apleaca in
directie opusa membrana
celulelor ciliate devine
hiperpolarizata, eliberand mai
putin transimator chimic

In acest fel, frecventa
potentialelor de actiune de la
nivelul neuronilor senzitivi care
inerveaza celulele ciliate
traduc informatii despre
miscarile care determina
indoirea cililor acestor celule


Cu amabilitatea Dr Adina Roceanu
Functia aparatului vestibular
Labirint static: utricula
si sacula: macula -
sesizarea acceleratiei
liniare (pe orizontala si
verticala) - detectarea
pozitiei capului functie de
gravitatie organul
otolitic
Labirint kinetic: 3
canale semicirculare
acceleratia angulara
cristele ampulare
percep miscarea
angulara a capului in
spatiu

Protoneuronul
Celulele ciliate ale maculelor
sau crestelor ampulare fac
sinapsa cu prelungirea
periferica a protoneuronului
senzitiv al carui corp se afla la
nivelul ganglionului vestibular
Scarpa

Diviziune superioara- macula
utriculei, p. ant macula
saculara, ampula CS anterior
si orizontal

Diviziune inferioara p.post
macula saculara, ampula CS
posterior

Cu amabilitatea Dr Adina Roceanu
Nervul acustico-vestibular
Procesele
centrale ale
celulelor ggl
Scarpa
alcatuiesc
componenta
vestibulara a
nervului VIII

Cu amabilitatea Dr Adina Roceanu
N. VIII traiect
Axonii componentei
vestibulare a nervului VIII
- impreuna cu cei ai
componentei auditive si
cu nervul facial VII
- ies din stanca temp. prin
meatul auditiv intern,
- strabat unghiul ponto-
cerebelos si
- intra in trunchiul cerebral
la nivelul unghiului bulbo-
pontin 4 nc vestibulari
Deutoneuronul complex nuclear vestibular
Lateral Deiters
Superior Bechterew
Medial triangular
Schwalbe
Inferior spinal


AFERENTE NUCLEI
VESTIBULARI
FUNCTIE
CS MEDIAL SI
SUPERIOR
VOR
UTRICULA /SACULA MEDIAL, LATERAL SI
INFERIOR
POSTURA
CEREBEL MEDIAL,LATERALSI
INFERIOR
POSTURA
COMPARATOR
NC OCULOMOTORI TOTI VOR
PROPRIOCEPTIE LATERAL SI MEDIAL POSTURA
PROIECTIA FIBRELOR AFERENTE LA
NIVELUL NUCLEILOR VESTIBULARI
Nc vestibular lateral:
postura
Input : ventral: utricula,
sacula, CS
dorsal: vermis, MS
Output: tract
vestibulospinal lateral
ipsilat - corn ventral MS,
facilitator moton ,
Nc vestibular inferior
Input : CS, utricula,
sacula, vermis-cerebel
Output: vestibulo-
spinal; vestibulo-
reticular
Nc vestibulari superior si
medial:
reflexe vestibulo-oculare
Input : CS
Output : medial tract
vestibulospinal medial
se termina bilateral in
regiunea cervicala

controlul miscarilor gatului
astfel ca pozitia capului sa
se mentina corespunzatoare
si corelata cu miscarile
oculare

Cu amabilitatea Dr Adina Roceanu
Conexiunile nucleilor vestibulari
Corpul celular se afla
la nivelul nucleilor
vestibulari isi trimit
axonii spre cerebel,
spre nucleii motori
din trunchiul
cerebral si spre
maduva spinarii
pentru a contribui la
mentinerea
echilibrului
Cu amabilitatea Dr Adina Roceanu

Conexiunile nucleilor vestibulari cu
cerebelul
Nucleii vestibulari inferior si medial au conexiuni
reciproce cu cerebelul (tractul vestibulo-cerebelos) care
asigura pastrarea echilibrului in timpul miscarii

Unele fibre provenind de la canalele semicirculare se
proiecteaza direct la nivelul cerebelului via corpul
juxtarestiform si se termina la nivelul lobului floculo-nodular si
adiacent cortexului vermian (vestibulo-cerebel)

Fibre aferente de la nivelul cortexului cerebelos se
proiecteaza ipsilateral la nivelul nucleilor vestibulari si la
nucleul fastigial. Fibrele de la nucleul fastigial se proiecteaza
contralateral la nucleii vestibulari, via corpul juxtarestiform

Astfel, fiecare parte a cerebelului exercita o influenta
asupra nucleilor vestibulari de ambele parti.
Cu amabilitatea Dr Adina Roceanu
Conexiuni nucleilor vestibulari cu
maduva spinarii

- Tractul vestibulospinal lateral proiectii ale
nucleului vestibular lateral Deiters ipsilateral
la nivelul maduvei spinalii- faciliteaza actiunea
neuronilor motori periferici care inerveaza
musculatura antigravitationala (extensoare)

- Fibrele din FLM provenind de la nucleii
vestibulari au si un traiect descendent formand
tractul vestibulospinal medial, care
influenteaza neuronii motori periferici de la
nivelul maduvei spinarii cervicale bilateral
Conexiunile nucleilor vestibulari
cu nucleii nervilor oculomotori
Toti nucleii complexului vestibular contribuie cu
fibre la fasciculul longitudinal medial (FLM)
care asecendent se termina bilateral la nivelul
nucleilor nervilor oculomotori III, IV, VI

coordonand stimularea musculaturii extraoculare
pentru a mentine fixatia unui obiect in timpul
miscarii capului
Cu amabilitatea Dr Adina Roceanu
PROIECTIA FIBRELOR VESTIBULARE
Nervul vestibular axonii primului neuron ggl Scarpa (ff vestibulare primare)

a) ipsilateral catre cei 4 nuclei vestibulari (sup/ inf/ med/lat) - dorsolateral bulb superior
b) un nr mic de fibre trec fara sinapsa prin nc vestibulari cortex arhicerebel

ff vestibulare secundare de la nc vestibulari catre:
cortex arhicerebel ipsilateral/contralateral
MS tracturile vestibulospinale ipsilateral lateral / medial si contralateral medial
dezinhibate decerebrare (extensie fortata a mm axiale si membre) /rigiditate
nc oculomotori ipsi/contralaterali suport anatomofiziologic pt VOR
aria postrema ipsi/contralaterala tulb disautonomice
nc motori in subst reticulata ipsi/contralaterali
nc talamici proiectie catre cortexul vestibular






Cu amabilitatea Prof Ovidiu Bajjenaru
Reflexele vestibulare
Reflex vestibulo-
ocular mentine
fixatia unui obiect in
timpul miscarii
capului
Reflex vestibulo-
spinal stabilizarea
pozitiei capului si
corpului in timpul
miscarii
Detectarea acceleratiei angulare si organizarea VOR pentru
canalele semicirculare orizontale
Cu amabilitatea Prof Ovidiu Bajjenaru
Proiectiile vestibulo-corticale
Ventral-posterolateral nc.(VPLpo)
Ventral- posteroinferior nc.
proiectii bilaterale predominant din nc vestibulari
mediali/ superiori

Alti nuclei talamici de releu :
* VP (langa corpul geniculat medial )
* VL
* IL ncc.
Proiectii corticale
Informatiile vestibulare se proiecteaza cortical la
nivelul: sant intraparietal si girus sylvian
superior

La maimuta aceste proiectii sunt aproape
exclusiv controlaterale, terminandu-se in
apropierea ariei fetei de la nivelul cortexului
somatosenzorial (aria 2 Brodman)

Leziuni la nivelul partii posterioare ale
insulei altereaza verticalitatea, orientarea
corpului si miscarea.
ARIILE VESTIBULARE CORTICALE


mai multe arii temporale si
parietale

- 2v ( parietal )
- 3aV ( in santul central)

- cortexul vestibular parieto-insular:
PIVC (la extremitatea posterioara
terminala a santului silvian )

- 7 (inferior parietal )

Aceste arii primesc aferente dar trimit
si eferente catre nc vestibulari
(moduleaza activitatea nn din nc
vestibulari)

Cu amabilitatea Prof Ovidiu Bajjenaru
FUNCTIILE SISTEMULUI VESTIBULAR (I)
1. ACTIVITATE REFLEXA

DE VITEZA MARE, PAUCISINAPTICA. INTEGRATA CU
FUNCTIA TC, CORELATA CU ARHICERERBELUL

AJUSTEAZA ACTIVITATEA TONICA MUSCULARA IN CORELATIE
CU CONTROLUL POSTURAL AL CORPULUI REACTIV LA
ACCELERATIE

STABILIZEAZA PRIVIREA (POZITIA OCHILOR) IN RAPORT CU
SPATIUL REFERENTIAL IN TIMPUL MISCARILOR CAPULUI
PERMITE STABILITATEA IMAGINII PE RETINA (VOR)


Cu amabilitatea Prof Ovidiu Bajjenaru
2. FUNCTIA INTEGRATIVA CORTICALA

LENTA, POLISINAPTICA, MULTIPLE PROIECTII CATRE NC TALAMICI
SI MULTE ARII SUBCORTICALE ; ACTIVITATE INTEGRATIVA
ASOCIATA PROIECTIILOR VIZUALE SI PROPRIOCEPTIVE

ROL:

SENZATIA SUBIECTIVA DE MISCARE A CORPULUI
PERCEPTIA STABILITATII FATA DE MEDIUL INCONJURATOR
ORIENTAREA IN SPATIU A CAPULUI




(II)
FUNCTIILE SISTEM VESTIBULAR
Cu amabilitatea Prof Ovidiu Bajjenaru
ORGANIZAREA SENZITIVOMOTORIE IN ARIILE
VESTIBULARE
Cu amabilitatea Prof Ovidiu Bajjenaru
FUNCTIILE CORTEXULUI SENZITIVO
MOTOR VESTIBULAR

interactiuni intre input-urile vestibulare, vizuale si somato-senzoriale

reprezentare unica interna a spatiului din jur dar si a pozitiei
propriului corp raportat la coordonatele tridimensionale

SISTEM REFERENTIAL

pentru propriul corp ( ego-centric )
sau
pentru mediu ( exo-centric )
Cu amabilitatea Prof Ovidiu Bajjenaru
NU EXISTA UN CORTEX PRIMAR VESTIBULAR
(CA PENTRU ALTE INFORMATII SOMATOSENZORIALE) !!!!

- mai multe arii vestibulare
- conexiuni ale cailor vestibulare cu hipocampul (memorie topografica,
comportament motor orientat in spatiu)

- acesti neuroni sunt multisenzoriali:
- raspund la mai multe tipuri de stimuli:
* vestibulari
* somatosenzitivi
* optokinetici


INFORMATIA REDUNDANTA pentru ORIENTAREA SPATIALA si
CONTROLUL POSTURAL REALIZATA DE MAI MULTE CAI
dar dominata de semnalizarea vestibulara (concurentiala pentru
semnalizarea vizuala si somatosenzoriala)

Cu amabilitatea Prof Ovidiu Bajjenaru
INHIBITORY ACTIVATION VISUAL VESTIBULAR
( activation PET study )
Brandt T. et al, 1998
PET STUDY during VESTIBULAR CALORIC ACTIVATION
Wenzel R. et al, 1996
CONSECINTE CLINICE
CONDITII FIZIOLOGICE:
Orice tendinta de a dezechilibra spre o anumita directie (prin acceleratie) este
perceputa de catre sistemul vestibular ce determina o crestere compensatorie a
tonusului muscular pe muschi posturali opusi directiei de acceleratie
(dezechilibrului)

DEVIERE TONICA CATRE VESTIBULUL HIPOVALENT singurul raspuns clinic
obiectiv al stimularii vestibulare in conditii fiziologice si patologice

CONDITII PATOLOGICE:

orice dezechilibru al activitatii bazale sau provocate a sistemului vestibular intre
vestibulul drept si stang => perceptia unei false acceleratii

DEVIERE TONICA
(CATRE VESTIBULUL MAI PUTIN ACTIV (HIPOVALENT)
Cu amabilitatea Prof Ovidiu Bajjenaru
CONSECINTE CLINICE (II)

* INTR- O LEZIUNE PERIFERICA (LABIRINT SAU NERV)

- devierea indica leziunea
Complexul lezat mai putin activ (hipovalent ) sau anormal si excesiv de
activ (hipervalent ) - in sdr Meniere - devierea tonica este
intotdeauna catre partea hipovalenta !!!


IN LEZIUNILE CENTRALE (NC VESTIBULARI/ ARHICEREBEL/ PROIECTII/ ARIE
VESTIBULARA

- devierea nu indica un sistem vestibular hipovalent !!!!

- din cauza ca fibrele secundare vestibulare afectate pot fi incrucisate
sau ipsilaterale

Cu amabilitatea Prof Ovidiu Bajjenaru
CONSECINTE CLINICE (III)
CONDITII PATOLOGICE: SEMNE OBIECTIVE ALE SINDROMULUI VESTIBULAR:

- Grupe musculare in care devierea tonica este prezenta:


A. mm extrinseca oculara NISTAGMUS VESTIBULAR
* regulat, repetitiv, spontan sau provocat
* componenta lenta (tonica) are origine vestibulara
* componenta rapida : compensatorie ( implica nn din subst reticulata pontina
, modulati de fibrele corticoreticulate )
* directie :
orizontal
vertical (intotdeauna central - mezencefalic),
rotator (girator) orar/ antiorar
mixt (orizontogirator)
retractional (foarte rar , central, mezencefalic)
gaze-evoked nistagmus

* diagnostic diferential:
a. fiziologic: in privirea extrema laterala / optokinetic
b. patologic: congenital, paretic, ambliopic, cerebelos ( opsoclonus )


Cu amabilitatea Prof Ovidiu Bajjenaru
CONSECINTE CLINICE (IV)
B. Membrele superioare :
* static: Barany test (proba bratelor intinse)
* dinamic: proba indicatiei

C. Muschii axiali:
Testul static: test Romberg : ( niciodata in sindroamele cerebeloase !!!)
laterodeviere constanta vestibular;
variabil lateral - proprioceptiv ;
deviere sistematica alternativa laterala - psihogen

Testul dinamic:
proba mersului in stea ( Babinski )
proba Unterberger
Cu amabilitatea Prof Ovidiu Bajjenaru
CONSECINTE CLINICE (V)
SEMNE SUBIECTIVE DE SINDROM VESTIBULAR:

VERTIJ ( rotational ): participarea corticala

AMETEALA ( instabilitate non-rotationala ): participare corticala

Simptome vegetative:

Greata, discomfort abdominal
Transpiratii profuze
Paloare
Tahicardie


Cu amabilitatea Prof Ovidiu Bajjenaru
VERTIJ = distorsiunea subiectiva neplacuta a orientarii
gravitationale sau o perceptie eronata asupra miscarii
propriului corp sau a miscarii mediului
( Brandt T., 2002 )

nepotrivirea - mismatch intre perceptia vestibulara, vizuala si
somatosenzoriala (disturbare a mecanismului de constanta a
spatiului) :
*poate fi indus de catre stimularea fiziologica a sistemelor senzoriale
implicate dar diferite de experienta individuala anterioara referitoare la spatiu,
orientare, balans sau miscare
( mismatch intre modelul asteptat si cel actual perceput)

CAUZE:
* UNA SAU MAI MULTE DISFUNCTII SENZORIALE

Vertij <= perceptia disfunctionala a orientarii spatiale
corticale
* poate fi asociat:
tulburarilor oculomotorii
tulburarilor de echilibru
manifestarilor disautonomicens
Cu amabilitatea Prof Ovidiu Bajjenaru
SINDROAMELE VESTIBULARE VERTIGINOASE
Extrem de nonspecifice ca etiologie si foarte frecvente
( a doua cauza de prezentare la camera de garda dupa cefalee )

Sindrom vertiginos:
Doar vertij/ ameteala fara semne obiective vestibulare

Sindromul vestibular periferic:
Prezenta tuturor semnelor vestibulare obiective si subiective ce indica acelasi
sistem vestibular hipovalent ( complet si armonic )
Cauza frecvent la nivel periferic (uneori cauza este centrala insa)

Sindrom vestibular central:
Prezenta doar a unor semne subiective si obiective cu directii diferite de deviere
tonica ( incomplet si dizarmonic )
Cauza frecvent la nivel central uneori insa este in afara SNC !

Etiologia sindroamelor vestibulare
periferice
Sdr Meniere
BPPV (Paroxismal benign positional vertigo)
Rau de miscare (kinetoza)
Nevrita vestibulara (toxica, inflamatorie, vasculitica)
Tumori compresive ale nervilor (in unghiul pontocerebelos)
Boli meningeale
Leziuni posttraumatice ale nervului vestibular
Boli neurodegenerative
Cu amabilitatea Prof Ovidiu Bajjenaru
ETIOLOGIA AFECTIUNILOR NEUROLOGICE SI SISTEMICE
CARE POT CAUZA VERTIJ CENTRAL


AVC
leziuni posttraumatice cerebrale
procese expansive intracraniene ( supra- si infratentoriale )
scleroza multipla
epilepsie vestibulara
canalopatii (ataxie periodica familiala)
migrena
sindroame disautonomice
polineuropatii senzitive
vertij vizual ( Erasmus Darwin, 1794 )
boli metabolice si endocrine (DZ, hipotiroidism)
sindroame de hipervascozitate sanguina
Iatrogene (medicamente, chirurgie, chiropraxie)
vertij de varsta
boli psihiatrice

Cu amabilitatea Prof Ovidiu Bajjenaru
EXAMENUL CLINIC AL PACIENTULUI CU VERTIJ
VERTIJ
Episod unic: neuronita vestibulara

Fara tulburari de auz:
benign neuronita/ nevrita / labirintita virala HIT pozitiv
malign AVC de trunchi cerebral HIT negativ
Cu tulburari de auz:
Sdr Ramsay Hunt inf VZV cu extensie centrala
AVC labirintic art auditiva interna este rr din AICA/ AB

Episoade recurente: BPPV, migrena

Vertij cronic / ameteala leziuni vestibulare prost compensate/ tulburari de mers
TESTUL IMPULSULUI EXTREMITATII
CEFALICE (HIT)
INDICATIILE IMAGISTICE CEREBRALE IN
SINDROMUL VERTIGINOS
VERTIJ CU TESTUL HIT NORMAL
CEFALEE OCCIPITALA BRUSC DEBUTATA 25 -30 % DIN AVC
ORICE SEMN / SIMPTOM NEUROLOGIC CENTRAL
SURDITATE BRUSC INSTALATA
VERTIJ RECURENT
POZITIONAL: BPPV/ OH
Manevra Hallpike cu ochelari Frentzel sau nu
nistagmus pe verticala in jos afectiuni cerebeloase in 75 %

PAROXISTIC:
PAROXISMIA VESTIBULARA- NEVRALGIE VESTIBULARA
MIGRENA
SDR MENIERE
AIT
ATACURI DE PANICA
AMETEALA LA RIDICAREA DIN PAT:
BPPV DACA APARE SI LA ASEZAREA IN PAT
OH DACA APARE SI LA RIDICAREA DE PE SCAUN
VARSTNICI/ TRATAMENTE CU ALFA-BLOCANTE
TULBURARI DE MERS DACA APARE SI LA RIDICAREA DE PE SCAUN
LEZIUNI MULTIPLE VASCULARE
TESTUL BARANY (MANEVRA DIX-HALLPIKE) PENTRU SINDROMUL VERTIGINOS POZITIONAL
OCHELATII FRENTZEL (PENTRU ABOLIREA EFECTULUI FIXARII ASUPRA NISTAGMUSULUI
SINDROM VESTIBULAR PERIFERIC
( LABIRINT/ NERV )
SISTEMATIZAT
ARMONIC
NISTAGMUS SPONTAN
NISTAGMUS ABOLIT DE FIXARE
NISTAGMUS ORIZONTOGIRATOR
HIT POZITIV
NISTAGMUS FATIGABIL
GREATA
VARSATURI
SPV AFECTATA CATRE PARTEA
OPUSA LEZIUNII
SINDROM VESTIBULAR CENTRAL
(NC VESTIB, PROIECTII, VESTIBULO
CEREBEL, SCOARTA PARIETALA
NESISTEMATIZAT
DIZARMONIC
NISTAGMUS DE FIXARE
NISTAGMUS VERTICAL
GAZE-EVOKED NYSTAGMUS
SKEW-DEVIATION
MISCARILE OCULARE SACADICE
HIT NEGATIV
TESTUL DE SUPRESIE VOR ANORMAL
ABSENTA OKN
SPV AFECTATA

EXAMEN MERSULUI
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL SDR VESTIBULAR CENTRAL/PERIFERIC
PERCEPTIA SUBIECTIVA A VERTICALITATII (SPV)
STIMULAREA CALORICA
NORMAL: (COWS)

APA RECE 30 GRADE CELSIUS NISTAGMUS CU SECUSE RAPIDA DEPARTE DE STIMUL
APA CALDA 44 GRADE CELSIUS NISTAGMUS CU SECUSA RAPIDA CATRE STIMUL
PROBE INSTRUMENTALE
PROBA UNTERBERGER