Sunteți pe pagina 1din 85

Di Cirnatu Daniela

a) cetateni ai statului roman;


b) cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai
unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai
Confederatiei Elvetiene;
c) sotul unui cetatean roman, precum si descendentii si
ascendentii in linie directa aflati in intretinerea unui
cetatean roman, indiferent de cetatenia acestora;
d) membrii de familie ai unui cetatean al unuia dintre
statele prevazute;
e) cetatenii statelor terte beneficiari ai statutului de
rezident permanent in Romania;
f) beneficiari ai statutului de rezident pe termen lung
diploma de medic stomatolog sau diploma de medic dentist, eliberate
de o institutie de invatamant superior din domeniul medicinei
dentare, acreditata din Romania;

certificatul de specialist in ortodontie si ortopedie dento-faciala, precum
si certificatul de specialist in chirurgie dento-alveolara, eliberate de
Ministerul Sanatatii Publice;

diploma, certificatul sau un alt titlu in medicina dentara, eliberate
conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii
Europene, statele apartinand Spatiului Economic European sau de
Confederatia Elvetiana;

diploma, certificatul sau un alt titlu in medicina dentara, dobandite intr-
un stat tert si recunoscute de unul dintre statele membre
enumerate la lit. c) ori echivalate de Romania.

1. Alegei forma de organizare a cabinetului de medicin
dentar: CMI sau SRL

2. Amenajai cabinetul pentru a corespunde OMSP nr
1338/31.07.2007 i a O.G. 124/1998 reactualizat n
noiembrie 2006.

3. Obineti Autorizatia sanitara de functionare
Norma MS 1338 din 31/07/2007 privind
structura si functionarea cabinetelor
medicale si de medicina dentara, publicata in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 575 din
22/08/2007


a) cerere;
b) dosar tehnic, care va cuprinde: planul
dimensionat cu structura interioar, dotrile necesare
desfurrii activitii supuse autorizrii, prezentarea
circuitelor funcionale, modul de asigurare a
iluminatului, ventilaiei, temperaturii ambientale,
schia reelelor de utiliti sau modul de asigurare a
acestora (ap potabil, ap cald menajer, evacuarea
apelor uzate menajere i tehnologice, evacuarea
deeurilor solide
c) dovada de achitare a tarifului de autorizare
sanitar.


a) declaraia pe propria rspundere
referitoare la asigurarea conformrii la
condiiile igienico-sanitare, conform
modelului prezentat n anexa nr. 3;

b) declaraia de deinere i manipulare de
substane toxice, conform Decretului nr.
466/1979 privind regimul produselor i al
substanelor toxice, cu modificrile i
completrile ulterioare.
Cabinet medical individual
Cabinete asociate
Pentru cabinetele de medicina dentara
infiintate de medici dentisti organizate in
cabinete medicale grupate, asociate, societati
civile medicale, societati comerciale cu obiect
unic de activitate si avand puncte de lucru
aflate in locatii diferite se elibereaza cate o
autorizatie sanitara de functionare separata
pentru fiecare punct de lucru
sala de asteptare,
grupuri sanitar, separate pentru pacienti si
pentru cadre medicale
cabinet de medicina dentara propriu-zis, in
care se desfasoara activitatile de diagnostic
clinic si terapeutice
spatii de depozitare.

fiecare loc de sedere trebuie sa beneficieze de
o
suprafata minima de
1/1,5 m2/persoana, in cazul cabinetelor
pentru adulti,
1,5/2 m2/persoana, in cazul cabinetelor
pentru copii (inclusiv persoana insotitoare).


1. in sistem inchis - unitul dentar este amplasat
intr-o incapere inchisa;

2. in sistem semideschis - se amplaseaza unul
sau mai multe unituri separate de cate un perete
sau paravan;

3. in sistem deschis - unit-urile se amplaseaza
intr-o incapere, fara a fi separate.

Spatiul in care este amplasat un unit dentar va fi
prevazut cu chiuveta cu apa curenta,
rece si calda.

Cabinetul de medicina dentara propriu-zis,
indiferent de sistemul in care functioneaza
(inchis, semideschis sau deschis), va avea
alocat pentru fiecare unit de lucru un spatiu
de minimum 9 mp.

a) lavabile;
b) rezistente la dezinfectante;
c) rezistente la decontaminari radioactive
(dupa caz);
d) rezistene la actiunea acizilor (in sali de
tratamente, dupa caz);
e) negeneratoare de fibre sau particule care pot
ramane suspendate in aer;
f) fara asperitati care sa retina praful.

amenajarea de tavane false casetate din
materiale microporoase si cu asperitati.

mochetarea pardoselilor
Pentru personalul sanitar din cabinetele
medicale si de medicina dentara va fi asigurat
un spatiu cu destinatie de vestiar; numarul
vestiarelor si desemnarea spatiului destinat
acestora vor fi in functie de numarul
personalului care desfasoara activitate
concomitenta.
Incaperile cu profil administrativ vor fi
separate de cele in care se desfasoara
activitati medicale.

grup sanitar pentru pacienti, cu acces din sala
de aseptare, separat de cel destinat
personalului sanitar
In cabinetele de medicina dentara in care se
instaleaza aparate de radiologie dentara sunt
obligatorii solicitarea si obtinerea de avize
speciale, de amplasare si functionare, din
partea autoritatilor responsabile cu controlul
activitatilor ce folosesc radiatii nucleare.
In aceste cabinete medicale se vor respecta
normele de radioprotectie si control
individual al expunerii prevazute de legislatia
in vigoare.
a) asigurarea cu apa potabila;
b) racordarea la reteaua de canalizare a
localitatii,
c) deseurile rezultate n urma activitatilor
medicale vor fi colectate, depozitate,
evacuate si neutralizate conform prevederilor
legale n vigoare;
d) asigurarea unui microclimat
corespunzator;
e) asigurarea iluminarii naturale si artificiale
necesare desfasurarii in conditii optime a
activitatii de medicina dentara;

f)asigurarea limitarii zgomotului sub normele
admise si sau asigurarea protectiei antifonice
eficiente in interiorul si in afara cabinetelor;

g) asigurarea cu materiale pentru efectuarea
curateniei;

h) asigurarea cu dezinfectante, antiseptice si
decontaminante autorizate/inregistrate de
Comisia Nationala pentru Produse Biocide

i) asigurarea de echipament de protectie specific
pentru intregul personal, in conformitate cu
legislatia in vigoare;

j) asigurarea instruirii permanente a personalului
medicosanitar privind precautiile universale.

rezumat
Principii generale
curatenia
dezinfectia
Utilizarea in conditii de siguranta a
substantelor chimice
Aplicarea dezinfectiei acasa
Aplicarea dezinfectiei in activitatea
medicala
Scopul curateniei este acela de a indeparta
murdaria si o parte din microorganismele
existente (proceduri fizice, mecanice)
Scopul dezinfectiei este acela de a reduce
numarul de microorganisme vii (proceduri
chimice)
Dezinfectia nu omoara, de obicei, sporii
bacterieni
Pentru a fi eficienta, dezinfectia trebuie sa fie
precedata de o curatire riguroasa
Protejarea materialelor sanitare, pentru
evitarea contaminarii cu substantele
utilizate
Indepartarea deseurilor solide
Curatenia, prin utilizare de detergenti
adecvati
Clatirea cu apa curata
Dezinfectia
Uscarea
Unele microorganisme secreta polizaharide
Polizaharidele se combina cu sarurile din apa
dura si creeaza pe suprafete o pelicula
invizibila, biofilm
Biofilmul este foarte rezistent la actiunea de
indepartare
Compusii cu actiune de suprafata, care au:


Un capat polar (hidrofilic)
O terminatie non-polara (hidrofobica)
Capat polar
(hidrofilic)
Terminatie non-polara
(hidrofobica, lipofilica)
apa
grasime
Detergentii alcalini (anionici) sunt utilizati pentru
materiale organice:


Detergentii acizi (cationici) sunt utilizati pentru
substante anorganice:
grasimi / uleiuri
proteine
hidrati de carbon
Saruri din apa dura (de calciu, magneziu, alte saruri)
Alte filme, pelicule minerale (fier, sulfati)
murdarie

proteine


grasime /ulei


carbo-
hidrati

saruri
minerale

solubilitate

insolubile in
apa

insolubile in
apa

solubili in
apa

insolubilitate
in apa
variabila
usurinta
indepartarii
dificila


dificila


usoara


variabila

modificari
la incalzire
denaturare, mai
dificil de
indepartat
polimerizare,
mai dificil
de curatat
caramelizare,
mai dificil
de curatat
in general usor
cel mai bun
detergent
clorinat
alcalin

alcalin


alcalin


acid
Timp
Temperatura
Concentratia de detergent
Actiunea mecanica
Protejeaza microorganismele
Ofera sursa de nutrienti pentru
microbi
Reduc eficacitatea dezinfectantelor
Reduc eficienta echipamentelor
(ex.: a schimbatoarelor de caldura)
Urmele vizibile de murdarie
Temperatura inalta
Apa fierbinte
Abur

Chimica
Halogeni - substante cu actiune
oxidanta (ex.: clor, iod)
Surfactanti, sau non-oxidanti
omoara toate microorganismele
vegetative (si unii spori)
nu lasa reziduuri chimice
nu are actiune coroziva
poate ajunge si in zone greu de
abordat altfel
Nu fie toxic pentru om
Aiba un spectru larg de actiune
antimicrobiana (patogeni si microorganisme
de alterare)
Sa aiba actiune germicida si nu
bacteriostatica, inhibitorie
Suprafetele trebuie sa fie
curate
Un dezinfectant trebuie sa:
Compusii clorurati




Compusii de iod

Ozonul
Acidul peracetic
Anorganici (cloramina, hipoclorit de sodiu, etc.)
Saruri ale unor carausi organici (creati pentru a tine sub control
procesul de corodare)
Dioxidul de clor
iodoforii

Compusi cuaternari de amoniu
Timpul de contact
Temperatura
Concentratia
pH-ul
Natura murdariei de tratat
Compatibilitatea cu detergentii
Echipamentul si suprafetele trebuie sa
fie clatite cu apa potabila

Uscarea este esentiala, intrucat este
posibila multiplicarea microbiana in
pelicula de apa
Apa fierbinte
Clor activ
Iodofori
Peroxid de
hidrogen
Acid peracetic
Saruri
cuaternare
de amoniu
Aldehide
+
++
+
+
++
-
+
+
++
+
+
++
-
+
+
++
++
+

++



++

+
+
++
++
++
++
++
+
+
++
++
++
++
+
+
+
+
+
+
++
-
+
+
++
++
+
++
++
+
+
+
++
+
+
+
+
Suprafetele care vin in contact cu pacientul
Echipamentele care vin in contact direct cu
pacientul
Ustensilele utilizate la efectuarea curateniei
(mopuri, perii, galeti)
Toate celelalte arii din spatiul medical

Protocoalele pentru desfasurarea curateniei
sunt necesare pentru:
A se urma intocmai instructiunile
producatorului
A nu se amesteca niciodata substantele
chimice, daca producatorul indica faptul ca
amestecarea nu este sigura
Acizii si alcalii nu trebuie sa se amestece
niciodata (reactie exoterma !)
Hipocloritii nu se amesteca niciodata cu
- acizi (se elibereaza clor gazos)
- substante care contin nitriti (pot forma compusi
explozivi)
Patogenii se pot disemina prin intermediul:




Este necesar sa existe proceduri, care sa tina
acesti vectori departe de alimente si de ariile
de derulare a proceselor de productie
(program plan DDD)
mustelor si altor insecte
gandacilor
sobolanilor
soarecilor
Suprafetele / ustensilele trebuie sa fie curate
pentru a se realiza o dezinfectie eficienta
Curatenia este de buna calitate doar prin
utilizarea un detergent simplu
Dezinfectia se poate face cu apa calda si cu o
solutie de hipoclorit
Suprafetele si echipamentele curatate trebuie sa
se pastreze uscate
Substantele chimice trebuie pastrate in conditii
de siguranta
Pentru a realiza o dezinfectie buna a suprafetelor,
este necesara realizarea unei curatenii prealabile
riguroase
Utilitatile / echipamentele trebuie sa fie suficiente,
pentru realizarea unor activitati eficiente
Eficacitatea dezinfectantelor depinde de compozitia
lor chimica, de timp si temperatura
Fiecare dezinfectant are proprietati specifice
Trebuie urmate instructiunile cuprinse in
protocoale pentru toate activitatile de curatenie si
dezinfectie
Substantele chimice trebuie utilizate si pastrate in
conditii de siguranta
Curatenia trebuie monitorizata continuu
-numrul arjei i coninutul pachetelor;
-data i ora de debut i de sfrit ale
ciclului;
-temperatura la care s-a efectuat
sterilizarea;
-rezultatele indicatorilor fizico-chimici i
biologici;
-numele i semntura persoanei
responsabile cu sterilizarea;

1.Unit dentar 1
2.Fotoliu dentar 1
3.Compresor 1
4.Sterilizator cu aburi sau etuva pupinel 1
5.Lampa pentru fotopolimerizare + accesorii 1
6.Aparat de detartraj cu ultrasunete +
accesorii 1
7.Amalgamator
8.Aparat de profilaxie cu bicarbonat de Na 1
9.Piese de schimb si materiale de intretinere
pentru echipamente si aparatura
stomatologica
Managementul deseurilor medicale
_________________________________________________________
Deseurile rezultate din activitatea medicala
Periculoase:
anatomo-patologice si parti anatomice;
infectioase;
intepatoare-taietoare;
chimice si farmaceutice;
deseuri cu caracter special.
Nepericuloase - asimilabile celor menajere

Procentaj de generare:
75 - 90 % - deseuri nepericuloase;
10 - 25 % - deseuri periculoase.

_________________________________________________________
Periculoase ( cu noxe )
1.anatomice si anatomo- patologice : pri antomice,
material biopsic

2.deeuri infecioase- sngele i alte fluide biologice i
esuturile tuturor pacienilor sunt considerate posibil
infectate cu HIV si HVB sau ali ageni patogeni cu cale de
transmitere parenteral.

3. chimice si farmaceutice: - pot fi toxice, corozive sau
inflamabile; sunt reprezentate de medicamente, deeuri din
servicii tehnice i de intreinere

4. deeuri ineptoare-tietoare: ace, seringi, pipete, lame,
lamele, lame de bisturiu,


Structura deseurilor rezultate din activitatea
medicala
80%
15%
3%
1%
1%
Deseuri nepericuloase
Deseur infectioase si anatomo-
patologice
deseuri intepatoare-taietoare
Deseuri chimice si farmaceutice
Deseuri speciale*
* citostatice, recipiente sub presiune, termometre sparte, baterii uzate, deseuri rezultate din activitatea
Laboratoarelor de medicina nucleara
Metode de eliminare finala
Incinerarea - deseuri periculoase

Depozitarea in depozitul de deseuri:
- deseuri periculoase (anumite categorii) neutralizate prin
sterilizare termica si procesate mecanic
- deseuri nepericuloase - asimilabile celor menajere

Incinerarea
metoda sigura de distrugere a deseurilor periculoase medicale;


Deseurile medicale ce nu se recomanda a fi incinerate:
recipiente ce contin gaz sub presiune efect inflamabil si
exploziv;
reactivi chimici in cantitati mari;
deseuri radioactive efect radioactiv (emanatii radioactive);
saruri ce contin argint sau deseuri ce provin de la radiografii se
recomanda recuperarea argintului;
deseuri din material plastic halogenat (PVC) efect cancerigen;
recipiente ce contin metale grele efect poluant in atmosfera
(emisii de metale grele in atmosfera).

Politica actuala in Romania
-procedee de neutralizare
sterilizarea termica - procedeul de
neutralizare utilizat pentru tratarea deseurilor
infectioase rezultate din activitatea medicala (
exceptand deseuri anatomo-patologice si parti
anatomice);
deseurile medicale periculoase tratate prin
sterilizare termica sunt supuse unor operatiuni
de procesare mecanica (maruntire, tocare,
compactare, etc)

Codul de culori pt. recipientele de colectare a
deeurilor
Galben - deeuri infecioase
Verde - deeuri anatomice
Rou - deeuri ineptoare- tietoare
Negru - deeuri nepericuloase

Pentru deeurile infecioase i tietoare-neptoare
se folosete pictograma "Pericol biologic". Pentru
deeurile chimice i farmaceutice se folosesc
pictogramele adecvate pericolului: "Inflamabil",
"Corosiv", "Toxic" etc.
Prevenirea unor afeciuni legate de activitatea
medicului stomatolog


poziia n care lucreaz poate duce la dezvoltarea unor
afeciuni osteo-musculare: discopatii, deformri osoase,
contracturi musculare, picior plat, artroze, varice, etc.

suprasolicitarea vederii este adesea nsoit de tulburri
de acomodare

zgomotul produs de aparatura stomatologic poate favoriza
oboseala i, uneori, tulburri nocive (determinate de turbini,
compresor, freze electrice, mixere de amalgam n funciune)



aparatele roentgen pot determina n
rare cazuri eczeme, dermite sau alterri
genetice

suprasolicitarea neuro-psihic,
tensiunea nervoas legat de activitatea
stomatologic, duce la oboseal, tulburri
nervoase i psihice
infeciile de contact cu pacienii, n caz de neprotejare cu
mnui, ochelari de protecie, masc - se pot transmite
hepatita B, HIV, lues

afeciuni cu transmitere aerian, lucrnd n apropierea
orificiilor cilor respiratorii (grip, viroze, tuberculoz)

n laborator: riscuri legate de praf, intoxicaii

riscurile alergice la diferite substane sau medicamente.

Boli profesionale ale populaiei n domeniul
stomatologiei (noxe)

Sunt relativ puine ca numr i frecven.

Unele boli profesionale dau modificri patologice la
nivelul cavitii buco-dentare.

-Afeciuni de cauz termic: determinate de microclimat
cald, radiaii calorice nalte, vapori fierbini (arsuri,
nenevragii, fenomene vasomotori)

- Afeciuni de cauz mecanic: traumatisme buco-dento-
maxilare
-Afeciuni determinate de pulberi: n fabrici de produse
zaharoase (carii dentare), fabrici de tutun, textile, lemn,
hrtie stomatite.

-Afeciuni de cauz chimic: industrial duc la intoxicaii
acute sau cronice; metale grele (Pb, Hg, Zn, Cd, Ag, Ni)
coroziuni ulceraii

Acizi tari (ac. clorhidric, sulfuric, cromic) produc necroze
ale cavitii bucale, ulceraii

-substane care se depun direct pe dini i mucoase
producnd colorare, alterare

- substane care acioneaz indirect prin intoxicaii cronice
(metale grele, sruri grele).
Saturnismul cronic: plumbemie (n=20-*30
micrugrame/100 ml) Trecute peste 50 micrograme/100ml
poate da plumburia (n= 20-30 micrograme/100 ml),
(lizereu gingival: o dung albastru-cenuie de 1-2 mm pe
mmarginea gingiei, n jurul coletului dentar, nsoit de
gingivite, paradontopati, placarde pigmentare)

Intoxicaia cu mercur (pe cale aerian, mai puin
alimentara, percutan pentru stomatologi.)
Stomatit mercurial: strepezirea dinilor, gust metalic,
hiper salivaie, ptiasm, saliv fetid, procese ulcero-
membranoase pe mucoasa bucal, limb, faringe, glande
salivare, gingivit cu puroi fetid.
Intoxicaie cu cupru: rar ntlnit, lizereu gingival
verzui, predominant incisivi inferiori, gust metalic

Intoxicaie cu argint: gingivit de culoare cenuie violet,
pete cenuii-argintii pe mucoasa bucal, halen fetid,
ptialism, lizereu gingival albastru nchis.

Intoxicaie cu fier: stomatit cu pigmentaie roie-brun
a gingiilor

Intoxicaie cu nichel: stomatit cu coloraie gingival
albastr-verde.

Intoxicaie cu cadmiu: stomatit cataral, secreie
galben a colului dentar
Intoxicaie cu crom: produce stomatit , inflamaia
mucoasei nazale cu epistaxis i frecvente ulceraii pe palatul
tare i moale, pe amigdale.

Fluoroza profesional: ulceraii de sept nazal, keratite
ulceroase, ulceraii ale faringelui i gingiilor
-osteopatie de tip condensant, cu gingivit i parodontoz

Intoxicaie cu oxid de carbon: cianoza buzelor, aspect de
roz anormal al mucoasei bucale, gingivit hipertrof

Intoxicaie cu benzen: epistaxis., gingivoragi, reacii
alergice, stomatit, leucepenie marcat, anemie

-alimente i alimentaia n afara locului de munc

-cap de protecie din cauciuc, plastic pentru arcada
superioar i inferioar (premolari, dini frontali)

-igien buco-dentar adecvat

-examen periodic la angajai, control la trei luni

- depistarea locurilor de munc cu efect nociv (noxe)

Prevenie n stomatologie
Factori ce determin poziii vicioase, modificri
statice.
-n poziie ortostatic schimbare alternativ a
greutii corporale de pe un picior pe altul

-prevenirea piciorului plat prin meninerea corect
a picioarelor uor apropiate i sprijinite pe sol

-alternana poziiei ortostatice cu cea eznd

- pauze de lucru cu relaxare aparat locomotor,
mersul prin cabinet
- micri respiratorii n faa ferestrei deschise (10 micri
respiratorii)
-dup program, plimbare pe jos, exerciii fizice, sport

Protecie antiviral, antimicrobian- masc de protecie,
ochelari de protecie i lucru recomandat din spatele
pacientului cu oglind dentar
-splatul pe mini cu spun adecvat neutru, ap cald, se
evit detergeni; tergerea prin tamponare, nu frecare
-tratamentul pielii minilor cu creme de lanolin, vaselin,
ap distilat

Factorul de suprasolicitare: prin planificare i program
adecvat. Cazurile grele, pacienii noi la nceputul
programului.
Control medical preventiv pentru stomatolog: depistarea i
tratarea varicelor, afeciunilor dermatologice, a modificrilor
scheletice.
Managementul cabinetului stomatologic
Organizarea activitii ntr-un cabinet de stomatologie implic:
- spaiu corespunztor
- utilaje i instalaii adecvate
- mobilier
- materiale i medicamente
- condiii igienice i de mediu
- curenie, asepsie i antisepsie
- sli de ateptare i confort pentru pacieni
- comportamentul adecvat i disciplinat
Instrumentar stomatologic
- o msu a aparatului dentar pe care se pune un cmp steril i
se aeaz numai instrumentele necesare pacientului invitat,
cmpul steril i alte instrumente i materiale necesare, lamp de
spirt, se schimb cu fiecare pacient.
- O msu chirurgical cu un cmp steril ce se aeaz de
obicei n dreapta fotoliului dentar i napoia medicului sau n faa
medicului, n dreapta fotoliului dentar.
cutii metalice, seringi i ace sterile
oglinzi i pense
cutii cu instrumente de detartraj, sonde, spatule bucale.
casoleta cu cmpuri sterile
cutie pentru anestezie
cutie pentru pansamente
cutie cu materiale pentru obstrucie
cutie sterilizat pentru instrumentarul de extracie pe faa
inferioar a msuei
dou tvie renale, una cu soluie dezinfectat pentru
instrumentele utilizate i una goal pentru amprente
dou capace de cutie Petri sau de cristalizoare de sticl.
cu perhidrol pentru acele folosite n pulpite, iar al doilea
pentru cele folosite n gangrene
n suporturile pentru casolete se aeaz acestea cu :
comprese sterile, rulouri
- dulapul de medicamente cu produsele i soluiile necesare
etichetate
- dulapul de instrumente: obiectele, instrumentele i
materialele necesare ce se folosesc mai rar sau n cantitate
mare
- o camer vestiar sau n lipsa acesteia, un dulap de haine
nchis sau un cuier plasat ct mai aproape de u i departe
de aparatur, instrumentar
-dac nu exist o camer pentru sterilizare, un spaiu cu o
mas de faian pentru sterilizator,

-e recomandabil dou chiuvete, una pentru toaleta minilor,
una pentru splatul instrumentelor

-medicul stomatolog trebuie s se spele pe mini naintea
fiecrei consultaii sau edine de tratament, va evita
atingerea cu minile a mobilierului, actelor, mesei, iar n gura
pacientului va lucra ct mai mult cu instrumentele i mai puin
direct cu minile

-protejarea pacientului cu un cmp steril aezat la gt

- n sala de ateptare: condiii de linite, ncredere, confort
- pacienii introdui n ordine cte unul
- comportamentul cu pacienii: prietenie, blndee i atenie
Prevenirea infeciilor nosocomiale n stomatologie
Cauza cea mai frecvent: deficiene n sterilizarea
instrumentarului ce a dus la tetanos, gangren gazoas,
infecii cu germeni multipli dup injecii, extracii, incizii,
obturaii radiculare
- TBC prin instrumente,+ amprente de ghips
- hepatit viral prin ace, instrumentar chirurgical
stomatologic
- infecii diverse de la bolnavi sau purttori, la alte
persoane sntoase sau personal din cabinet
Cile de transmitere: aerul, tegumentele, minile
personalului stomatologic, instrumentarul folosit
Populaia receptiv: poate fi constituit din persoane cu
rezisten mai sczut: copii, btrni, gravide, bolnavi cu
afeciuni cronice diverse/metabolice, hepatice, renale,
neoplazii, boli de colagen, hemazati, leucemii etc.
Msurile de prevenie se adreseaz sursei de infecie
(focar.)
- cilor de transmitere (n principal)
- rezistenei populaiei
asepsie: metodele de distrugere prin mijloace fizice a
agenilor patogeni
antisepsie: distrugerea germenilor microbieni prin mijloace
chimice.
Sterilizarea instrumentarului, materialelor folosite,
pstrarea, manevrarea lor steril pentru reducerea riscului
infecios i infestant
Sterilizarea implic splarea, curarea
- sterilizarea propriu-zis
- pstrarea n condiii de sterilizare
- controlul eficienei sterilizrii
1) Curarea instrumentarului: implic dou subetape
(presterilizare)
a) splare preliminar cu jet de ap cald sau rece pn la
ndeprtarea resturilor (snge, saliv)
b) curirea prin metode fizico-chimice
c) verificarea prin teste (testul Adler pentru urmele de
snge)
2) Sterilizarea) la 160-180oC timp de 30 minute (pentru
virusul hepatitei 1-2 ore), cutiile se introduc deschise n
pupinel

3) Pstrarea n casolete ermetic nchise 24 ore, dup care
se resterilizeaz
Dezinfecia in stomatologie
Dezinfecia reprezint complexul de msuri pentru
decontaminare prin distrugerea sau reducerea numrului
de germeni patogeni sau condiionat patogeni pn la limita
care nu mai presupune risc de producere a unei infecii
Metode folosite: de obicei chimice i depind de proprietile
bactericide i bacteriostatice ale substanei chimice i
derivate de contact ntre substana dezinfectant i agentul
existent.
Aciunea dezinfectantului asupra germenului agentului prin
oxidoreducere, coagulare, hidroliz, precipitare a
protoplasmei celulare i afectarea sistemelor enzimatice
Calitile dezinfectantului: - capacitate bactericid i
virulicid
- lips de miros neplcut
- s nu produc coroziune
- s fie solubil n ap
Bibliografie suplimentara:

Trusa de urgen pentru cabinetul de medicina dentara


Ordin nr. 840/2007 din 14/05/2007 Publicat in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 350 din 23/05/2007

Norme tehnice privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in
unitatile sanitare, aprobate prin Ordinul MSP nr. 261/2007

S-ar putea să vă placă și