PRESIUNEA ATMOSFERICA

Elev: Dragnea Eveline

Clasa: a VIII-a B
Profesor: Cristina Paval


Presiunea atmosferic reprezint presiunea exercitat
de aerul din atmosfer asupra scoarei terestre. Atmosfera, care nconjoar globul
pmntesc, exercit o presiune anumit asupra suprafeei pmntului i asupra tuturor
oamenilor, animalelor i obiectelor, care se afl pe el. Presiunea se msoar
cu barometrul i valoarea ei poate fi exprimat n mai multe uniti de msur, cel mai
adesea n milimetri coloan de mercur (torr), dar i n kiloPascali sau atmosfere. Presiunea
atmosferic la nivelul mrii este de cca. 760 mm coloan de mercur (101325 Pa). De la
valoarea de 760 mmHg provine denumirea de atmosfer fizic.


PRESIUNEA ATMOSFERICA influenteaza starea vremii astfel ca intr-un loc
poate sa se modifice in timp.
-daca presiunea atmos
creste putem spera sa avem timp frumos;
-daca presiunea atmos
scade ne asteptam ca vremea sa devina urata.

Presiunea aerului este condiionat de greutatea aerului atmosferic. Presiunea
atmosferic care are capacitatea de a echilibra o coloan de mercur cu nlimea
de 760 mm la temperatura de 0 C la nivelul mrii i la latitudinea de 45 este
considerat normal, egal cu o atmosfer.
n aceste condiii atmosfera apas pe 1 cm de suprafa a pmntului cu
greutatea unei mase de aproximativ 1 kg, mai exact de 1.033 g. La staiile
meteorologice se folosete ca unitate de msur a presiunii atmosferice milibarul
(mb). Un milibar = 0,750 mm Hg (mm coloan de mercur). O atmosfera (atm) =
1,033 Kg pe 1 cm = 1,013 bar (b) = 760 mm Hg . Un bar(b) = 1,019 Kg pe 1 cm
= 0,986 atmosfere (atm) = 750 mm Hg .
Pentru conversia presiunii exprimate n mm Hg n milibari, mrimea dat se
nmulete cu 4/3 i viceversa, pentru convertirea milibarului n mm Hg, se
nmulete prima mrime cu 3/4.
Din anul 1980 a fost introdus o nou unitate de msurare a presiunii -
pascalul (Pa). Mrimea presiunii atmosferice de 750 mm Hg este egal cu
100.000 Pa.



Presiunea atmosferica difera de la un loc la altul.
DECI , PRESIUNEA ATMOSFERICA VARIAZA CU STAREA VREMII.

n condiii obinuite, pe suprafaa pmntului oscilaiile presiunii atmosferice pot fi
extrem de mici: 10-30 mm i oamenii sntoi le suport uor i nu le percep. Dar unii
bolnavi sunt foarte sensibili chiar i la astfel de oscilaii nensemnate de presiune. n
cazuri aparte se observ devieri considerabile, care pot s apar ca un motiv direct de
alterare a sntii omului.
Aerul este un amestec de azot n proporie de 78,08%, oxigen 20,93%, dioxid de
carbon 0,03-0,04%, gaze inerte 1% i cantiti variabile de vapori de ap.
Schimbrile de gaze dintre organism i atmosfer se efectueaz n funcie de presiunea
atmosferic la locul respectiv. La variaia presiunii, fiecare gaz din acest amestec i va
pstra proporia fa de celelalte, ns n acelai volum de aer, numrul moleculelor se va
mri atunci cnd presiunea va crete, sau se va micora - dac presiunea va scdea.
Modificrile presiunii pariale a diferitelor gaze ce intr n compoziia aerului atmosferic au
consecine asupra solubilitii lor n lichidele i esuturile organismului i, de rnd cu alte
modificri, duc la tulburrile care apar la aciunea presiunii atmosferice crescute i
sczute.

PRESIUNEA ATMOSFERICA VARIAZA CU ALTITUDINEA
Este mai mica la munte si mai mare la nivelul marii

Presiunea atmosferica variaza cu altitudinea. Cu cit altitudinea este mai mare cu atit
presiunea va fi mai mica. O buna aproximatie este urmatoarea: la fiecare 100 m urcati in
altitudine presiunea variaza cu 10 mb. Aproximatia este valabila pina la aprox. 3000 m
deasupra nivelului marii


Statiile meteorologice precum si anumite nave masoara de mai multe
ori pe zi presiunea atmosferica in diferite puncte ale globului.
Deci presiunea atmosferica variaza de la un loc la altul.

Cauza presiunii atmosferice

Cauza presiunii atmosferice este evidenta. Ca si apa, aerul are greutate si deci
exercita o presiune egala cu greutatea coloanei de aer care se gaseste deasupra
corpului. Cu cat vom urca mai sus pe un munte, cu atat vom avea mai putin aer
deasupra noastra si deci cu atat presiunea atmosferica va deveni mai mica.
In scopuri stiintifice si practice, trebuie sa stim sa masuram presiunea. Pentru
masurari exista aparate speciale numite barometre.
Un barometru se confectioneaza relativ usor. Intr-un tub astupat la un capat
se toarna mercur. Acoperind cu degetul capatul deschis al tubului, il rasturnam si-l
cufundam cu acest capat intr-un mic vas cu mercur. Atunci mercurul din tub va
cobora, dar nu se va scurge complet din tub. Spatiul din tub de deasupra mercurului
este fara indoiala lipsit de aer. Mercurul ramas in tub este mentinut acolo de
presiunea aerului exterior.
Oricare ar fi dimensiunile vasului cu mercur, oricare ar fi diametrul tubului,
mercurul se ridica intotdeauna aproximativ la aceeasi inaltime: 76 cm.
Daca se ia un tub mai scurt de 76 cm, el se va umple complet cu mercur si
nu vom avea vid deasupra coloanei de mercur. O coloana de mercur de 76 cm
apasa asupra suportului sau cu aceeasi forta ca si atmosfera.
O coloana de mercur cu inaltimea de 76 cm si cu suprafata bazei de 1cm2
cantareste circa 1 kgf, mai exact 1,033 kgf. Aceasta valoare reprezinta volumul de
mercur de 1*76 cm3 inmultit cu densitatea lui de 13,6.


Valoarea de 76 cm indica faptul ca o astfel de coloana de mercur echilibreaza
coloana de aer a intregii atmosfere situate deasupra unei suprafete egale.
Pentru masurarea presiunii se folosesc diferite unitati. Adesea se indica pur si
simplu inaltimea coloanei de mercur in milimetrii. De exemplu, se spune ca astazi
presiunea este deasupra celei normale, si este egala cu 768 mm Hg (adica mercur).
Presiunea de 760 mm Mg se numeste uneori atmosfera fizica.
Presiunea de 1 kgf/cm2 se numeste atmosfera tehnica.
Pe efectele presiunii atmosferice se bazeaza un dispozitiv simplu - "sifonul".
ex.: Un sofer vrea sa dea ajutor unui prieten al sau caruia i s-a terminat
benzina. Cum poate insa scoate benzina din rezervorul sau, caci acesta nu se poate
inclina ?
El se serveste de un tub de cauciuc. Un capat al acestuia se introduce in
rezervorul de benzina, iar pe celalalt capat se scoate aerul din tub. Apoi se strange
capatul deschis intre degete si se pune la un nivel mai jos decat al rezervorului de
banzina, apoi se ia mana si benzina se va scurge din el.
Pentru ca sifonul sa functioneze , este necesara presiunea atmosferica: ea
"sprijina" lichidul si nu lasa coloana de lichid din tub sa se intrerupa. Daca n-ar exista
resiunea atmosferica, coloana s-ar rupe in punctul unde tubul face cotul si lichidul s-
ar scurge in ambele vase.
Sifonul incepe sa functioneze cand lichidul din ramura din dreapta (sa o numim
"de golire") coboara sub nivelul lichidului ce urmeaza a fi transvasat, in care este
cufundata ramura din stanga a tubului. In caz contrar, lichidul curge inapoi