Sunteți pe pagina 1din 12

Sistemul

muscular
Bucurescu Traian
Carpen Diana
Minea Claudia
Popa Stefania
XIA
Structura muschiului
Muschii scheletici prezinta o portiune centrala
musculara, mai voluminoasa, numita corpul
muschiului, si doua extremitati de culoare ald-
sidefie, numite tendoane, care au in structura lor
tesut fibros. Unul dintre tendoane se insera pe osul
fix si se numeste originea muschiului, iar celalat
se prinde de osul mobil si s enumeste insertia
muschiului. In general, originea este unica, dar se
cunosc si muschi cu mai multe origini:biceps,
triceps, cvadriceps. Corpul muschiului este format
din fibre musculare striate. La exteriorul corpului
muscular se afla o membrana conjunctiva, numita
fascia muschiului. Sub aceasta se afla o lama de
tesut conjunctiv, epimisium, din care pornesc, in
interior, septuri conjuctive, permisium; teci fine de
tesut conjunctiv invelesc fiecare fibra musculara-
endomisium.
Muschiul are o bogata vascularizatie.
Interventia muschiului este dubla:
somatica si vegetattiva. Inervatia
determina reactii vasomotorii.

Principalele grupe de muschi
scheletici
Muschii capului
La cap se descriu doua categorii de
muschi:
Muschii mimicii, care, prin contractia
lor, determina diferite expresii ale fetei,
si muschii maseteri, care intervin in
realizarea actului masticatiei.
Muschii gatului
In regiunea
anterolaterala a gatului
se afla o serie de
muschi, asezati pe mai
multe planuri, care,
dinspre suprafata spre
profunzime, sunt:
muschiul pielos al
gatului, care increteste
pielea gatului, apoi
muschiul
sternocleidomastoidian.

Muschii trunchiului
-Muschii spatelui si ai cefei: in plan superficial,
superior se afla muschii trapezi. Inferior de muschiii
trapezi se afla marii dorsali.
-Muschii anterolaterali ai toracelui: In partea
anterioara a toracelui se gasesc cei doi muschi
pectorali-marele si micul pectoral.
Mai profund se ala muschiul subclavicular si
dintatul mare-situat lateral.
In spatiile intercostale se gasesc muschii intercostali
externi si interni.
La baza cutiei toracice se afladiafragma, un
muschi lat, care separa cutia toracica de cavitatea
abdominala, avand o fata boltita spre torace si o fata
concava spre abdomen.
extern, oblic intern ai transvers al abdomenului.
-Muschii aterolaterali ai abdomenului: sunt
muschi lati. Deo parte si de alta a liniei mediane
se afla muschii drepti abdominali. Anterior fata
de fiecare muschi drept abdominal, se afla
muschiul piramidal.
Lateral de muschii drepti abdominali, se afla
muschii oblic
Muschii membrelor
-Muschii membrului superior
Sunt grupati in muschi ai: umarului, bratului,
antebratului si mainii.
-Muschii membrului inferior
La membrul inferior se descriu muschii bazinului,
muschii coapsei, muschii gambei si muschii piciorului.
In jurul articulatiei soldului se gasesc muschii fesieri; la
coapsa muschii sunt grupati in loja anteromediala, loja
posterioara si loja laterala. In loja anterioara se afla
muschiul croitor, care este cel mai lung muschi al
corpului.
Muschiul cardiac
Muschiul cardiac este un tesut muscular unic, gasit numai in inima. Deoarece are o
nevoie constanta de oxigen, muschiul cardiac poate muri foarte repede, daca artera care vine
la inima este obstructionata. Atacurile de cord se datoreaza stricaciunulor produse acestui
muschi de o irigare slaba cu sange oxigenat;
Muschiul cardiac nu are control voluntar. Are in alcatuire nervi ai sistemului nervos
autonom, dar impulsurile autonome, au un rol foarte mic in cresterea sau scaderea actiunii, si
nu sunt responsabile de contractiile ritmice, specifice muschiului cardiac viu;
Mecanismul contractiilor cardiace nu este inca inteles pe deplin.
Fiziologia muschilor scheletici
Muschii scheletici asigura tonusul, postura, echilibrul, mimica si miscarile
voluntare. Componenta efectorie a reflexelor somatice de tonus, postura,
echilibru si redresare, precum si a activitatii motorii voluntare, a expresiei
starilor afectiv emotionale si a limbajului o reprezinta muschiul striat
somatic.
Muschii scheletici reprezinita aproximativ 40% din masa organismului.
Proprietatile muschilor
Contractilitatea este proprietatea specifica muschiului si reprezinta capacitatea de a dezvolta
tensiune intre capetele sale sau de a se scurta. Baza anatomica a contractilitatii este sarcomerul, iar
baza moleculara o constituie proteinele contractile.
Excitabilitatea se datoareaza proprietatilor membranei celulare (permeabilitatea membranei
celulare, conductanta ionica, polarizare electrica, pompe ionice). Muschii raspund la un stimul
printr-un potential de actiune propagat, urmat de contractia caracteristica.
Extensibilitatea etse proprietatea muschiului de a se alungi pasiv sub actiunea unei forte
exterioaare. Substratul anatomic al extensibilitatii il reprezinta fibrele conjunctive si elastice din
muschi.
Elasticitatea este proprietatea specifica muschilor de a se deforma sub actiunea unei forte si de a
reveni pasiv la forma de repaus atunci cand forta a incetat sa actioneze.
Tonusul muscular este o stare de tensiune permanenta, caracteristica muschilor care au
intervatie motorie somatica si senzitiva inacte. Dupa denervare, tonusul muschilor scheletici
dispare. Tonusul muscular este de natura reflexa.
Contractii ale fibrelor musculare
striate
Izometrice-lungimea muschiului ramane neschimbata dar tensiunea creste foarte mult.
In timpul acestui tip de contractie, muschiul nu presteaza lucru mecanic extern; toata
energia chimica se pierde sub forma de caldura plus lucru mecanic intern. Exemplu de
contractie izometrica este sustinerea posturii corpului.
Izotonice-lungimea muschiului variaza, iar tensiunea ramane constanta. Muschii
realizeaza lucru mecanic. Aceste contractii sunt caracteristice majoritatii muschilor
scheletici.
Auxotonica- variaza si lungimea si tensiunea muschiului. In timpul unei activitati
obisnuite, fiecare muschi trece prin faze izometrice, izotonice si auxotonice.
Notiuni elementare de igiena si
patologie
Oboseala si forta musculara-este determinata de o stare de contractie
prelungita si sustinuta a muschiului. Ea se datoareaza si este
proportionala cu rata epuizarii glicogenului muscular la care contribuie si
scaderea pH-ului intracelular, prin acumularea de acid lactic, inhiband
unele enzime.
Uneori, muschiul obosit intra in contractura dureroasa(crampe
musculare). Practicarea unui effort fizic intens dupa o perioada mai
indelungata de inactivitate este urmata de 2-48 de ore de aparitia unor
dureri persistente, uneori foarte puternice, la nivelul grupelor musculare
solicitate, fenomen numit febra musculara. Aceasta se atenueaza sau
chiar dispare la reluarea aceluiasi tip de efort.

Prevenirea instalarii precoce a oboselii si scaderii fortei musculare s epoate realiza prin
gradarea progresiva a activitatii fizice, respectandu-se crba capacitatii de effort pe
parcursul zilei si saptamanii.
Intinderi si rupturi musculare-contractia excesiva unui muschi poate duce la intinderea
sau chiar la ruperea sa, precum si a tesutului conjunctiv adiacent.
Distrofiile musculare-cunoscute si sub denumirea de miopatii, reprezinta un grup de
afectiuni musculare ereditare, cu severitate diferita, progresive, care se diferentiaza
clinic prin distriburi selectiva a grupelor musculare afectate.
In cazul acestor maladii de natura degenerativa, tesutul muscular striat scheletic est
einlocuit succesiv cu tesutul sclero-adipos. Prin retractiile tendinoase, care pot insoti
afectiunile musculare, se ajunge la deformari mai mult sau mai putin accentuate al
trunchiului si membrelor.
Miopatiile pot aparea la varsta prescoalara, la pubertate sau in jurul varstei de 20 de ani
si rar la peste 30 de ani.