Sunteți pe pagina 1din 65

STIL DE VIA

SNTOS
DIRECIA DE SNTATE PUBLIC BIHOR
PROIECT DE CAMPANIE



SANATATE
absena bolilor de orice fel; stare de bine fizic, psihic, social
STIL DE VIATA SANATOS
un mod de a tri care ne ajut s ne bucurm de via ct mai mult
timp i sub ct mai multe aspecte
BENEFICIILE UNUI STIL DE VIATA SANATOS:
via de calitate
implicare activ n viaa social
armonie n relatiile cu cei din jur
linite i mulumire n familie
ELEMENTE CARE CONTUREAZA STILUL DE VIATA:
Alimentaie corect i controlul greutii
Micare i odihn optim
Renunarea la vicii
fumat,
consumul de alcool,
consumul de droguri,
timp de ecran peste 2 ore (calculator, televizor)



STIL DE VIATA SANATOS
OPTIMIZAREA STILULUI DE VIA
Alimentaie corect
i controlul
greutii

Micare i
odihn
optim
Renunare la
vicii
RENUNARE LA VICII


fumat,
consumul de alcool
consumul de droguri
timp de ecran peste 2 ore
(calculator, televizor)

Principalele probleme ale adolescentilor
sunt
DROGURILE, TUTUNUL, ALCOOLUL!
Extaz, dependenta, coma...
Moarte sau Vindecare?
FUMATUL
DE CE NE PREOCUPA FUMATORII
Tabagismul - Problema majora de sanatate publica

Speranta de viata scade:
cu 5-8 ani la cei care nu se imbolnavescsi
18-22 ani la cei care se imbolnavesc!

Argumente economice: costul ingrijirilor medicale ale
bolilor cauzate de fumat

Mortalitatea :
1 deces din 9 este datorat fumatului
fumat = cea mai importanta cauza evitabila in tarile
dezvoltate (1/3 din decesele barbatilor de varsta medie)

FUMATUL
Compoziia fumului de igar
NICOTINA- provine din frunzele de tutun-(arome, savori
diferite)-lichid incolor, solubil in apa, usor absorbit in piele si
mucoase.
Efecte cardio-vasculare:HTA, efect constrictiv asupra
vascularizatiei
Efecte cerebrale: stimularea SNC


FUMATUL
EFECTE NEGATIVE DE SCURTA DURATA

Accelerarea ritmului inimii
(cu 20-30 batai/min)
Cresterea tensiunii arteriale
Iritarea laringelui si aparitia tusei






Reducerea rezistentei la infectiile respiratorii
Iritarea ochilor
Cresterea sensibilitatii la boli

FUMATUL
Ingalbenirea dintilor






Iritarea mucoasei naso-faringiene cu diminuarea si modificarea
selectiva a mirosului

Aparitia prematura a ridurilor faciale



Lezarea mucoaselor buzelor si limbii, ceea ce favorizeaza
aparitia infectiilor cavitatii bucale

FUMATUL
EFECTE NEGATIVE DE LUNGA
DURATA

AparitiaSINDROMULUI RESPIRATOR al
fumatorului(tuse, expectoratie, greutate la
respiratie, ventilatie pulmonara scazuta)

Bronsite cronice

Emfizem pulmonar
FUMATUL
BOLI CARDIOVASCULARE
hipertensiune arteriala,
infarct miocardic,
accidente vasculare cerebrale

FUMATUL
GASTRITA, ULCER GASTRIC SAU DUODENAL(datorita
hiperaciditatii gastrice)








CANCER PULMONAR

FUMATUL
CANCER AL CAVITATII BUCALE, ESOFAGULUI,
LARINGELUI(datorita produsilor cancerigeni rezultati din arderea
tutunului)











CEFALEE(durere de cap) CRONICA
SCADEREA CAPACITATII DE CONCENTRARE
INTELECTUALA
FUMATUL
FUMATUL PASIV

Fumatul pasiv reprezint inhalarea fumului de igar de
ctre nefumtori, ntr-un mediu n care se fumeaz i
este la fel de duntor pentru sntate ca i fumatul
propriu-zis.

Efecte:
Dificultati n respiratie
Iritatia ochilor(ochi rosii si lacrimare)
Dureri de cap, ameteli
Iritatii ale nasului, gtului si pieptului
Tulburari de concentrare
Greata
Tuse ( Raceli)
FUMATUL
10 MOTIVE CA SA TE LASI DE FUMAT
10. Daca altii au putut, poti si tu!
9. Fumatul nu iti rezolva problemele, renuntatul la fumat, da.
8. Economisesti bani
7. Fumatul este tot mai putin tolerat in public. La moda este
sa fii nefumator.
6. Economisesti banii de medicamente si medic.
5. Te-ai saturat de tusea si expectoratia zilnica.
4. Poti sa imbolnavesti persoanele dragi din jurul tau.
3. Chimioterapia (medicatia impotriva cancerului) nu este
ceva ce iti doresti.
2. Nu ai vrea sa traiesti depinzand de
tubul de oxigen
1. Fumatul te ucide - renuntarea la fumat
2. iti prelungeste viata

FUMATUL
MESAJE

1. Ai ncredere n tine!
Un prieten adevrat nu se ctig fumnd!
2. Fii independent !
Ai ncredere n tine i vei reui n ceea ce intreprizi
fr s fumezi!
3. F-i prieteni adevrai !
Un prieten adevrat te accept i dac nu fumezi!
4.Rezist presiunilor celor din jur !
Nu fuma doar ca s intri n cercul lor!
5.Fumatul ucide!
Nu te lsa nelat!
6. Spune adio risipei pe igri!
Fiecare secund din viaa ta conteaz!

Alcoolismul, cunoscut
drept "dependenta de
alcool", este o boala care
consta in:
- nevoie puternica de
a bea,
- neincentarea
consumarii bauturii
in momentul in care
apar probleme
provocate de alcool:
- ex. pierderea slujbei
- ex. incalcarea legii si
consecintele
acesteia.
Alcoolul este oare un produs
alimentar???
Alcoolismul - este oare o
BOAL?
CONSUMUL DE ALCOOL

De ce 18?

Este ilegal consumul de alcool la noi n ar,
la persoanele sub 18 ani
- s-au nregistrat creteri semnificative ale
numrului de decese datorate accidentelor
rutiere n rndul tinerilor

Organismul continu s se dezvolte i s se
maturizeze, mai ales creierul, maturizare care
se termin n jurul vrstei de 18- 21 de ani.

Matrix IOP 2-24
Alcoolul n creier
Acionnd pe sistemele chimice care
stimuleaz sau inhib funciile
creierului i corpului, alcoolul
inclin echilibrul ntr-un sens sau
altul.
Alcoolul te
distruge.
Creierul tu
i alcoolul
Odat cu
sngele,
alcoolul ajunge
la creier
Procesul de
distrugere a
creierului
Alcoolul stric tot!
EFECTELE ALCOOLULUI
ASUPRA CREIERULUI
PERSOAN CARE NU A
CONSUMAT
ALCOOL N EXCES
PERSOAN CARE A
CONSUMAT
ALCOOL TIMP DE 17 ANI
Efectele alcoolismului asupra organismului

Cum s nu devii
dependent de
alcool?
Alternativele drogurilor,tutunului,
alcoolului
ACTIVITATEA FIZIC
Promoveaza bunastarea psihologica si reduce starile de anxietate
si depresie usoara si moderata.

Reduce riscul aparitiei anumitor boli cronice:
hipertensiunea arteriala
accidentele vasculare cerebrale,
obezitatea
bolile coronariene
diabetul zaharat tip 2
osteoporoza
cancerul de colon

Este un factor cheie in obtinerea si mentinerea unei greutati optime.

ACTIVITATEA FIZIC
Efortul fizic




stimuleaza tonusul si capacitatea mentala;
scade incidenta si severitatea tulburarilor de
personalitate;
inlatura insomnia;
creste densitatea osoasa si ofera protectie impotriva
osteoporozei;
scade incidenta constipatiei si a cancerului de colon;
determina scaderea cantitatii de grasime din depozite si
cresterea masei musculare;
ACTIVITATEA FIZIC
Activitati de
intensitate moderata

Mersul pe jos cu 5-7
km/ora - chiar si
indivizii sedentari pot
merge in acest ritm
pentru cateva minute
fara sa oboseasca
Fitness
Volei
Tenis de masa
Golf

ACTIVITATEA FIZIC
Activitati de intensitate
ridicata

Mersul pe jos cu 7-10
km/ora
Aerobic
Inot
Urcatul rapid al scarilor
Patinaj
Ski alpin

ACTIVITATEA FIZIC
False BARIERE
lipsa timpului
falsa percepie fa de ceea ce nseamn micare
lipsa dorinei de practicare a micrii

Recomandri:
Nu este neaparat necesar un program de 30-60 min/zi de
continua activitate fizica.
Aceasta poate fi fractionata in perioade mai scurte, de
cate 10 min, de-a lungul zilei, 3-6 reprize fiind suficiente.
Mersul pe jos poate fi usor integrat in programul zilnic,
putand fi efectuat in pauzele de masa, in compania
prietenilor sau familiei, la cumparaturi, sau pur si simplu
renuntand la mijloacele de transport in comun.

ACTIVITATEA FIZIC
Formula FIT

Exista o formula cunoscuta pentru
milioane de oameni principiul FIT:

Frecventa (cat de des)
Intensitatea (cat de greu)
Timpul (cat de mult) de efectuare a
exercitiilor, pentru imbunatatirea
statusului cardiovascular

ACTIVITATEA FIZIC
Reine

Activitatea fizica este o componenta
esentiala a unui stil de viata sanatos.

Promovarea activitatii fizice si
reducerea sedentarismului au drept
scop mentinerea starii de sanatate
fizica, mentala, precum si a unei
greutati corporale optime.






Spune-i
alcoolului
NU!!!



EFECTELE DROGURILOR
Stimulente
Exemple: amfetamin, cocain, efedrin, cafein,
theobromin, MDMA (Ecstasy) etc.
Halucinogene
Exemple: psilocibin, LSD, ,mescalin, DMT, etc.
Calmante
Exemple: alcool, eter, cloroform, opiu, morfin,
heroin, metadon, etc.
Antipsihotice
Exemple: clorpromazin, etc.
Substantele etnobotanice
Substantele etnobotanice sunt niste specii vegetale care
induc efecte halucinogene si au actiune psihotropa.

DE CE SE FOLOSESC DROGURILE...
Imboldul de a-i depi contiina de sine este...
o dorin a sufletului.Cnd, pentru indiferent
ce motive,barbai i femei (i copii) nu
reuesc s se depeasc prin veneraie,
munc i exerciii spirituale, ei snt gata s
apeleze la surogatele chimice ale credinei.
Aldous Huxley
Drogurile stric tot!
SEMNE SPECIFICE CONSUMATORULUI
DE DROGURI
SEMNE FIZICE

- Pierderea/creterea poftei de mncare
- Slaba coordonare a micrilor
- Insomnie, trezirea la ore neobinuite
- Ochi roii i nlcrimai, pupile mrite
sau micorate
- Palme umede i reci, mini
tremurtoare
- Faa prea mbujorat sau prea palid
- Secreii nazale ca la rceal
- Mini i picioare reci
- Urme de nepturi pe brae sau de pe
picioare
- Greuri i vome frecvente, transpiraii
excesive

Drogurile stric tot!
SEMNE COMPORTAMENTALE

- Schimbarea de atitudine, comportament
sau personalitate, fr o cauz aparent
- Schimbarea prietenilor i evitarea celor
vechi
- Evitarea discuiilor despre noii prieteni
- Scderea performanelor colare, n munc,
abandon colar
- Pierderea interesului pentru familie i
activitile realizate mpreun cu aceasta
- Dificulti de concentrare, pierderi de
memorie
- Lipsa de interes pentru viitor, dezorientat,
secretos, minte adesea
- Certre, nu i poate intra nimeni n voie
- Fur din cas obiecte i bani
- n bagaje se gsesc adeseori pudre,
pastile, bee, staniol, seringi.


SEMNE SPECIFICE
CONSUMATORULUI DE DROGURI
Drogurile stric tot!
Drogurile stric tot!
NAINTE I DUP
CONSUMUL DE AMFETAMINE

CUM PREVENIM?
Prevenirea consumului ilicit de droguri este atribuie a instituiilor abilitate ale
statului , dar i component a activitii societii civile: coal, sistem
medical, ONG-uri.
Prevenirea consumului ilicit de droguri se realizeaz pe mai multe paliere:
- FAMILIE comunicare, ncredere, cunoaterea anturajului, legtur strns
cu coala
- COAL ore de educaie, ntlniri cu medici, psihologi, poliiti, aciuni de
timp liber
- COMUNITATE suportul social i afectiv al vecinilor, prietenilor, colegilor,
preoilor
- POLIIE educaie i pregtire antivictimal, prin Serviciul Analiza i
Prevenirea Criminalitii. Aciuni n colaborare cu Agenia Naional Antidrog.
Drogurile stric tot!
DEPENDENTA DE TELEVIZOR
SI CALCULATOR

Tot ce pune stapanire pe tine si fara de
care ai impresia
ca nu poti trai sau fara de care chiar nu
poti trai este
dependenta.
Sinonime: Aservire, Atarnare, Subordonare, Supunere
La ce duc dependentele

Furie
Depresie
Relatii rupte
Singuratate
Suicid
Stress
Relatii rupte
4.Dependenta de televizor

1.Butonarea continua a telecomenzii

2.Urmarirea programelor TV fara o
alegere in prealabil;

3.Incapacitatea de a opri TV;

4.Aparitia depresiei si nervozitatii la
imposibilitatea de
a urmari programele TV

5.Micsorarea atentiei acordate familiei.

Dependenta de Calculator
1.Nervozitate
2.Irascibilitate;
3.Anxietate;
4.Incapacitatea de-a se concentra
asupra altor lucruri sau de a
manifesta interese pentru
alte activitati.
5.Imposibilitatea de a fi fara el;
6.Depresie;
7.Introversie;
8.Insomnii;
9.Cosmaruri sau alte tulburari ale
somnului.
10.Scaderea vizibila a
performantelor profesionale si
personale.


Dependenta de televizor.
Efectele TV-ului

Obezitatea-dereglari de nutritie!
Dependenta



1.Recunoasterea;
2.Atitudine;
3.Fuga de lucrul de care ai devenit dependent
4.Noi prieteni
5.Noi activitati
6.Noi prioritati.
Pasi terapeutici
Dependenta

Pasii facuti corect si un tratament
adecvat,

Persoane potrivite care
sa poata intinde o mana de
ajutor,

inseamna:
INDEPENDENTA!!!
R.A.D.A.R.

Terence Gorski a propus acronimul RADAR
pentru a rezuma actiunile recomandate pentru
evitarea ramnerii n capcana unui blocaj.

R` RECUNOASTE ca a aparut o problema.
A` ACCEPTA ca este normal sa aveti probleme.
D` DETASEAZA-TE pentru a vedea lucurile din
perspectiva.
A` APELEAZA la ajutor.
R` RASPUNDE prin actiune atunci cnd esti
pregatit.

Nu fi S.T.O.P.
Prevenirea recidivei se bazeaza pe nvatarea unui acronim simplu, S.T.O.P.
Aceasta cheie simpla ne ajuta sa reglementam viata noastra pentru a
reduce stresul nenecesar, pe care noi nsine l producem.

S` Singuratate. Atunci cnd cineva se simte singur, poate sa creada ca
este respins, sa-si construiasca o cochilie de autocompatimire si sa
nceapa sa caute alinare n acea crja att de familiara, tigareta.
T` Tensiune. A-ti permite sa acumulezi o stare de tensiune, mnie sau
resentimente fata de alte persoane sau fata de vreun obiect care ti
produce frustrare, este o cale propice pentru a ncepe sa ti doresti o
tigara ca sa nlaturi tensiunea.
O` Oboseala. Atunci cnd nu ne odihnim suficient n mod regulat,
echilibrul nostru emotional se risipeste. ncepem sa reactionam exagerat
la stres si suntem mai susceptibili sa recurgem la solutia oferita de
substanta fata de care am fost dependenti.
P` Prnzuri neregulate. Mesele regulate ajuta organismul sa pastreze
un bioritm constant care determina un metabolism fara dereglari.
Servirea meselor la ore neregulate duce la oscilatii ale glicemiei care
afecteaza capacitatea creierului de a functiona normal si rational. Atunci
cnd cineva este n stare de hipoglicemie, emotiile tind sa scape de sub
control si pot sa apara iritabilitatea, nervozitatea si dorinta de a fuma.