Dmboiu Daniel

Matei Andrei
Muat Andreea
Roman Mdlina

De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o
evolutie ascendenta, inregistrand in mod
continuu noi si noi descoperiri. Aceasta
afirmatie este destul de evidenta daca privim
sfarsitul mileniului doi: avionul supersonic,
trenurile de mare viteza, blocurile zgarie-
nori, explorarea spatiului cosmic s.a.m.d.
Nivelul de trai al acesteia inregistreaza astazi
in tarile dezvoltate, cota cea mai ridicata din
istorie (acesta fiind determinat de
transpunerea in practica a descoperirilor din
activitatea de cercetare-dezvoltare).
Urbanizarea este un proces deseori asociat cu industrializare,
modernizare si dezvoltare. De asemenea, se refera la procentul
dintre numarul locuitorilor care locuiesc la oras si populatia unei
tari.

Urbanismul:urbanismul este un mod de viata asociat cu zonele
urbane. Sociologii sustin ca oamenii care locuiesc in zone urbane
sufera schimbari in codul lor de valori, obiceiuri si comportament
(de exemplu sunt mult mai independenti, anonimi, superficiali si
competitivi decat cei de la tara).

Pe de alta parte, rata de urbanizare se refera la procentul anual de
crestere a populatiei in zonele urbane ale unei tari. Studiile au
aratat ca urbanizarea este invers proportionala cu rata de
urbanizare a oraselor.





Din anii 50 numarul locuitorilor la oras s-a dublat o data la 20 de ani iar
procentul lor din populatia lumii a crescut in medie cu 7%. Astazi populatia
lumii care locuieste la orase depaseste 2, 8 miliarde adica 47, 7 % din intreaga
populatie a Terrei. Dar in 2015 numarul locuitorilor de la oras va depasi pe cel
al locuitorilor de la tara: 3, 586 versus 3, 304. Insa distributia locuitorilor nu
este egala, jumatate din ei se gasesc in 6 tari: China, India, SUA, Rusia, Brazilia
si Japonia.

Imaginea urbanizarii este diferita de la tara la tara. Pe de o parte in 2/5 din
tarile lumii populatia rurala inca este majoritara (tari din Africa si Asia) si pe de
alta parte in 52 de tari numarul orasenilor depaseste 75% (tari din Europa,
America de Nord, America Latina). Astazi insa cresterea foarte mare in
populatia oraselor se gaseste in tarile in curs de dezvoltare, in special in zona
Asiei (mai mult de 55%) care in mare masura determina caracterul
contemporan al urbanizarii lumii.

Principalele surse de crestere demografica la orase sunt urmatoarele:
a. Migratia: migratia rural-urbana este o sursa majora de crestere a
populatiei oraselor mai ales in statele din lumea a III-a. Aceasta migratie este
influentata de 2 factori: factorul de impingere si cel de atragere. Factorul de
impingere se refera la acei factori care forteaza gospodariile sa se mute de la
zone rurale la cele urbane. Factorul de atragere se refera la atragerea
oameniilor de la tara la oras cu mirajul bogatiei.
b. Sporul natural: orasele mai cresc in populatie nu numai din pricina
imigrarilor dar si din cauza sporului natural. Rolul sporului natural este la fel
de important ca si cel al migratiei.
c. Naveta: populatia urbana mai poate creste (pe timpul zilei) din cauza
muncitorilor care fac naveta zilnic de la periferia orasului si de la satelitii
acestuia la oras pentru a merge la munca.

Sursele de poluare specifice urbanului sunt
in special cele industriale si mijloacele de
transport auto,dar si activitatile menajere.

Deseurile de orice fel,rezultate din
multiplele activitati umane constituie o
problema de o deosebita actualitate atat
datorita cresterii continue a cantitatii si
varietatii acestora,cat si datorita importantei
cantitati de materii prime nefolosibile ce pot
fi recuperate si reintroduse in circuitul
economic.

Poluantii sunt substante chimice
(pesticide, titei, gaze, metale grele etc),
factori fizici (zgomote, caldura, radiatii
ionizante etc) sau biologici (microorganisme
patogene).

Fiind o consecinta a activitatii umane,
poluarea s-a amplificat pe masura
cresterii numerice a omenirii, a cresterii
necesitatilor umane si a dezvoltarii de noi
tehnologii,precum si a urbanizarii in ritm
alert.
*ATMOSFERA:

Prin arderea a aproape opt
miliarde de tone de combustibil
conventional se arunca anual in
atmosfera aproximativ un miliard si
jumatate tone de cenusa, praf si
gaze.Pe langa arderea
combustibililor - carbune, petrol,
lemn, gaze naturale - probleme
asemanatoare creeaza si alte
industrii, indeosebi chimica,
metalurgica, unele ramuri
constructoare de masini, industria
ali-mentara etc. - ca si circulatia
automobilelor, avioanelor,
trenurilor,vapoa-relor etc.
Abstractie facand de unele unitati
industriale plasate in plina natura,
grosul poluarii atmosferice provine
din orase, caci aparitia industriei
fie ca are loc in orase, fie creeaza
ulterior orase.Asa ca primele
victime sunt orasenii.

*APA:

Apa, acest al doilea element
in ordinea urgentelor
omenesti, dupa aer, a devenit
si el un produs industrial.In
preajma marilor orase si
unitati industriale apar
instalatii uriase de 'tratare' a
apelor naturale, prin
decantare, filtrare, serilizare
de mai multe feluri etc.

La prima vedere, pare
paradoxal sa vorbim de nevoia
asigurarii apei pe o planeta
care dispune de atata apa,
incat s-ar putea inunda
complet cu un strat de 3 km
grosime.

Efectul ploii acide
Mareea neagr

Poluarea este evidenta si in cazul solului
care este cel de-al treilea factor important de
mediu, ce trebuie protejat la fel ca si apa si
aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost
evacuate in ape si aer acopera uscatul,
ambianta imediata de viata a oamenilor,
tocmai in locurile aglomerate unde fiecare
metru patrat este intens si multiplu solicitat.

Deci,nu incape indoiala ca solul este
capitalul cel mai pretios de care omul
dispune pentru satisfacerea nevoilor si
ambitilor sale.

La urma urmelor, cel putin pana la inventarea
fotosintezei artificiale, cu totii depindem de
stratul subtire si roditor de la suprafata
Pamantului, de unde se extrag totalitatea
resurselor necesare vietii.Ori, unul din marile
paradoxuri este acela ca omul tinde sa-
si pericliteze izvorul vietii si al fortei
din nestiinta, lacomie, neglijenta sau din alte
cauze.


Alte probleme de poluare a solului
sunt legate si de folosirea in
cantitati mari, an de an, a
ingrasamintelor chimice. Astfel,
superfosfatii contin o serie de
impuritati (metale si metalozi
toxici) care, in ansamblu, constituie
un risc potential foarte serios de
poluare a solului. O problema
speciala o ridica ingrasamintele cu
azot. Astfel, uneori, ca urmare a
suprafertilizarii se constata o
acumulare marita la nitrati in unele
plante.
In afara de protejarea solului, padurea exercita cea mai puternica actiune
purificatoare asupra aerului , absorbind bioxidul de carbon si restituindu-l sub
forma atat de necesarului oxigen.Din cele 14-16 miliarde de tone de bioxid de
carbon lansate anual in atmosfera prin arderea combustibililor, plus cele provenite
din respiratia oamenilor si animalelor, doua treimi sunt absorbite de paduri,
acei 'plamani verzi' ai Pamantului, carora le datoram atat de mult.
Nu mai putin important este rolul padurii ca factor de regularizare a
cursurilor raurilor.De asemenea, padurea este menita sa asigure cerintele de
agrement si turism, tot mai accentuate in conditiile vietii moderne, ambianta
biofizica indispensabila localitatilor balneoclimaterice, conservarea multor specii
de plante si animale foarte utile etc.
Intr-un cuvant, fara paduri suficiente, dezvoltarea si, la urma urmelor, viata insasi
nu sunt posibile.


Un factor major in degradarea
mediului il reprezinta agricultura.
In sprijinul acestei afirmatii se aduc
urmatoarele argumente: folosirea
necorespunzatoare a irigatiilor care
pot aduce apa freatica la suprafata
si produce inmlastiniri; folosirea
ingrasamintelor chimice, a
pesticidelor (de exemplu, din
raspandirea extrem de larga a DDT-
ului, detectat pana si in ouale
pinguinilor din Antarctica, s-a tras
concluzia ca acesta s-ar putea
structura in lantul alimentar uman,
acumulandu-se pana la pragul de
pericol).

Zootehnia reprezinta o sursa de
poluare si prin cantitatile mari de
soda calcinata si detergenti folositi in
actiunea de igienizare. De asemenea,
agricultura, poate fi la randul ei
victima activitatii urbane prin
extinderea teritoriului localitatilor,
ocuparea de terenuri de catre
constructiile industriale, de catre
drumuri etc. In ultimii ani se resimte
tot mai puternic o extindere
teritoriala a orasului, extindere care
actioneaza asupra zonelor invecinate;
se realizeaza astfel un flux continuu
de distrugere a terenului arabil si,
apoi, a padurilor datorita defrisarilor
efectuate pentru extinderea
culturilor agricole. Astfel, in cele mai
multe cazuri, punerea in circuitul
agricol a unor noi suprafete arabile se
face pe seama defrisarii padurilor,
ducand treptat la disparitia acestora
de pe mari suprafete.

Principala problema in cazul deseurilor o
constituie modul lor de gospodarire (generare,
incinerare, reciclare, refolosire). De altfel, semne
privind considerarea dezvoltarii deseurilor au si aparut
sub forma scaderii ritmului de generare, sporirea
nivelului de reciclare si, respectiv, de incinerare a
deseurilor.
Industrializarea si dezvoltarea economica au dus
nu numai la cresterea cantitatii de gunoi, dar si la
schimbari in structura lui. In timp ce hartia si cartonul
raman componenta principala a deseurilor menajere
in tarile dezvoltate (intre 15-40% din greutatea totala
a acestora), se constata aparitia altor categorii
importante de deseuri. Astfel, aluminiul, masele
plastice si alte substante relativ noi le inlocuiesc tot
mai mult pe cele traditionale: sticla, otelul, fibrele
sintetice.
Deseurile sunt componente reziduale rezultate din toate
activitatile antropice atat cele cu character gospodaresc cat si
cele cu caracter productive.
Din punct de vedere al naturii si locurilor de producere
deseurile se clasifica astfel:

Deseuri menajere - sunt cele provenite din sectorul casnic sau
din sectoare asimilabile cu acesta si care pot fi preluate cu
sistemele curente de precolectare sau colectare din localitati.

Deseuri stradale - provenite din activitatea cotidiana a
populatiei,de la spatiile verzi,animale,din depunerea de
substante solide din atmosfera.
Deseuri de constructii - provenite din demolarea sau
construirea de obiective industriale sau civile.
Deseuri industriale - aparute din desfasurarea proceselor
tehnologice;
Deseuri spitaliere - provenite din activitatea spitalelor,unitatilor
sanitare si care sunt incinerate in crematoriile spitalelor.
-reziduuri de medicamente, termometre cu mercur, care pot fi
caracterizate ca deseuri periculoase si trebuie tratate in
conformitate cu reglementarile generate pentru astfel de deseuri
din tara;

-deseuri cu izotopi(radio-active)trebuie colectate si tratate in
conformitate cu reglementarile pentru astfel de deseuri.
Dezvoltarea durabila a structurilor urbane constituie,
pentru viitorul umanitatii o prioritate la fel de importanta ca si
problemele economico-speciale.Extinderea rapida a spatiilor
urbane, deficitele lor igienico-sanitare impresionante,
motorizarea foarte puternica cu efecte negative evidente
asupra poluarii atmosferei urbane, explozia criminalitatii, etc.
sunt fenomene care caracterizeaza, in ultimul timp atat orasele
din tarile puternic industrializate cat si tarile in curs de
dezvoltare.