Sunteți pe pagina 1din 69

Anatomia funcional a

muchilor capului i gtului.


Biomecanica ATM.
Catedra Anatomia Omului
Zinovia Zorina
USMF N.Testemianu





Planul prelegerii

1.Clasificarea muchilor capului.
2.Mimica I fizionomia.
3. Biomecanica articulaiei temporomandibulare (ATM).
4.Fasciile, spaiile osteo-fibroase (SOF) i interfasciale (SIF)
ale capului.
5.Noiuni generale despre gt.
6.Clasificarea muchilor gtului i aciunea lor.
7.Topografia gtului, importana practic a regiunilor
gtului.
8.Fasciile gtului, spaiile interfasciale, rolul i comunicrile lor.
Clasificarea
muchilor capului
Muchi mimici
Muchi masticatori


Se deosebesc dup:

o Caracteristicile
anatomice;

o Aciune;

o Dezvoltare;

o Inervaie.
Muchii mimici
Sunt situai ndat sub piele i
cu un capt se inser n ea.

Sunt lipsii de fascie,
cu excepia m.buccinator.

Volumul i fora lor sunt reduse.

Sunt grupai n jurul orificiilor
feei.
Muchii mimici
Au rol ajuttor n:

masticaie;

prehensiunea alimentelor;

articulaia vorbirii;

respiraie;

recepie.
Muchii mimici
Prin contracia lor pe fa
se formeaz numeroase cute, riduri,
rednd diferite expresii sentimentale.

Sunt inervai de n.facial.

Se dezvolt din mezodermul
arcului branhial II.
Clasificarea
muchilor mimici
Muchii bolii craniului;

Muchii din jurul orbitelor;

Muchii nasului;

Muchii orificiului bucal;

Muchii urechii externe.
Mimica
Este aspectul dinamic al feei
determinat de contracia mm. mimici.
La contracia lor pe fa se formeaz anuri (riduri) i cute.
anurile principale ale feei
anul nazolabial este cel mai
constant i caracteristic (motenit).
Descinde de la aripa nasului spre
comisura gurii.

anul mentolabial separ
brbia de buza inferioar.

anul jugal sau mentomalar
(coboar din regiunea malar spre
menton).
anurile principale ale feei
anurile palpebrale superior
i inferior
separ poriunea palpebral de
cea orbital a palpebrelor.

Piciorul ciorii anuri radiare prezente
n unghiul lateral al ochiului.
anul submental (separ
mentonul de eventuala brbie
dubl).
Unele expresii mimice
Bucurie - contracia m. zigomatic mare.
Tristee - m.cobortor al unghiului gurii.
Atenia - contracia m. frontal.
Gndirea - m. orbicular al ochiului.
Dispreul - m. cobortor al unghiului
gurii i ntinderea anului nazolabial.
Fizionomia
Fizionomia e determinat de urmtoarele
elemente:
Configuraia particular a craniului;
Calitile pielii;
Abundena sau absena tesutului
adipos i distribuirea lui;
Dezvoltarea muchilor masticatori;
Starea anurilor prezente pe fa;
Gradul de deschidere a crpturii
palpebrale;
Starea psihic preponderent.

Arta de a judeca oamenii dup trsturile feei
poart denumirea de fizionomie.
Fizionomia
poate fi modificat n
diferite boli:
- febra tifoid;

- tuberculoz;

- peritonit.
Cunoaterea acestor aspecte
are importan practic n clinic.
Muchii masticatori
Au dou inserii osoase,
dintre care una pe mandibul.
Intervin n actul de masticaie.
Se dezvolt din mezodermul
I-ului arc branhial.
Sunt inervai de n.mandibular.
Muchii masticatori sunt:
- m.temporal;
- m. maseter;
- m. pterigoidian medial;
- m. pterigoidian lateral.
Biomecanica ATM
Toate micrile n ATM se produc sub aciunea mm.masticatori.
Coborrea mandibulei
- la contracia bilateral a mm. pterigoidieni
laterali
(capul mandibulei cu discul articular
sunt scoase din fosa mandibular
i aezate sub tuberculul articular);
- la contracia mm.suprahioidieni
(ei continu micarea nceput
de mm. pterigoidieni).
Ridicarea mandibulei
- la contracia mm.temporal,
maseter, pterigoidan medial.
Biomecanica ATM
Propulsia ( proiecia nainte)
- la contracia simultan
a mm. pterigoidieni laterali.
Retropulsia ( proiecia napoi)
- la contracia fasciculului posterior
a m. temporal.
Micrile de lateralitate
- la contracia unilateral
a m. pterigoidian lateral.
Fasciile capului
Fascia temporal
Acoper m.temporal;
Reprezint o lam aponevrotic;
Este format din dou foie:
- superficial;
- profund.

Fascia temporal se inser:
- superior: linia temporal superioar;
-anterior: prosesul zigomatic
al frontalului;
- inferior: arcada zigomatic.
Fascia maseteric
Acoper m.maseter;
Are aceeai form ca i muchiul;
Continu cu fascia parotidian;
Fascia maseteric se inser:
- superior:
faa lateral a arcadei zigomatice;
- inferior:
marginea inferioar a corpului mandibulei;
- anterior:
marginea anterioar a ramurei mandibulei;
- posterior:
marginea posterioar a ramurei mandibulei.
Fasciile capului
Fascia interpterigoidian
Este o lam fibroas patrulater;
Dispus ntre mm.pterigoidieni;
Fascia interpterigoidian
se inser:
- superior:
baza craniului;
- inferior:
faa medial a ramurei mandibulei;
- antero-medial:
lama lateral a procesului pterigoidian;
- postero-lateral:
spina sfenoidal, marginea posterioar
a ramurei mandibulei.
Marginea posterioar a ei
formeaz lig.sfenomandibular.
Fasciile capului
Fascia pterigoidian
Acoper faa medial a m. pterigoidian medial.
Fascia parotid
Este continuarea fasciei maseterice.
Acoper glanda parotid;
Este format din dou foie:
- superficial;
- profund.
Fascia bucofaringian
Acoper m. buccinator;
Continu pe faa lateral a
m.constrictor superior al faringelui;
Anterior: se pierde n esutul cutanat al obrajilor;
Postero- inferior: continu cu adventicea faringelui
i cu lamelele fasciale ale gtului.
Fasciile capului
SOF i SIF ale capului
Sunt zone care pot fi destinse de procesul inflamator.
Sunt spaii poteniale care nu exist la omul sanatos,
dar pot deveni reale n infecii.
Unele conin elemente vasculo - nervoase.
Altele sunt umplute cu esut conjunctiv lax.
Se mpart:
- primare ;
- secundare.
Spaiile primare
Spaiul canin
Spaiu potenial;
Delimitat:
- superior: m.ridictor al buzei
superioare;
- inferior: m. orbicular al gurii;
- anterior: tegument; esut subcutanat;
- posterior: osul maxilar;
- medial: m.ridictor al aripii nasului
i buzei superioare;
- lateral: m.zigomatic mare.
Infecia n acest spaiu apare de la canin.
Spaiile primare
Spaiul bucal
Spaiu potenial;
Delimitat:
- superior: osul zigomatic;
- inferior: marginea inferioar
a corpului mandibulei;
- medial: m. buccinator;
- lateral: tegument, esut subcutanat;
- anterior: modiolus;
- posterior: m.maseter.
Infecia n acest spaiu apare de la dinii maxilari.
Spaiile primare
Spaiul infratemporal
Situat posterior de maxil;
Delimitat:
- medial: lama lateral pterigoidian;
- superior: baza craniului;
Lateral i superior spaiu se continu
cu spaiul temporal profund.
Infecia n acest spaiu se produce
de la molarul III superior.
Spaiile primare
Spaiul corpului mandibulei
Spaiu potenial de clivaj ntre fascie i os;
Delimitat:
- superior: inseria foiei cervicale I i II
pe corpul mandibulei;
- inferior: prelungirea lamelor fasciale I i II;
- anterior: inseria m. pterigoidian medial.
Infecia n acest spaiu poate aprea de la molarii inferiori
i poate s se extind n spaiul masticator.
Spaiile primare
Spaiul submandibular
Localizat ntre:
- mucoasa oral i lingval ( superior);
- lamela superficial
a fasciei cervicale proprii ( inferior).
Este divizat n 2 compartimente:
loja sublingval
conine glanda sublingval,
vase sangvine i nervi;
loja submandibular
conine glanda submandibular,
vase sangvine i nervi.
Infeciile din acest spaiu se propag n
profunzime.
Spaiul submental
Corespunde triunghiului omonim.
Conine ganglioni limfatici submentali.
Spaiile secundare
Sunt implicate n caz de lips sau
eec al tratamentului pentru infeciile
din spaiile fasciale primare.

Sunt nconjurate de fascii
care au o vascularizaie srac.

Infeciile din aceste spaii sunt greu de tratat
n absena unei intervenii chirurgicale.
Se mpart n:
- SOF ale bolii craniene;
- SOF ale regiunii temporale;
- SOF ale prii laterale a feei.
Loja superficial - ntre piele i
aponevroza epicranian (conine vasele
temporale superficiale).

Loja subaponevrotic - ntre
aponevroza epicranian i aponevroza
temporal.

Loja subperiostal - ntre periost i
placa extern a calvariei (calotei)
craniene.
SOF ale bolii craniene

SOF ale regiunii temporale
Spaiul interaponevrotic
Situat ntre lamelele superficial
i profund ale fasciei temporale.
Conine:
- m.temporal;
- a.v. temporale medii;
- esut adipos.
Spaiul subaponevrotic
Situat ntre fascie i m. temporal.
Conine esut adipos.
Spaiul temporal profund
Situat ntre m.temporal i periost.
Conine:
- a.v. temporale profunde;
- nervii temporali profunzi.
Aceste spaii sunt implicate numai n infecii severe.
SOF ale prii laterale a feei
Corpul adipos bucal ( Bichat)
Situat ntre piele i m. buccinator.
Este bine dezvoltat la sugari.
Minimalizeaz efectele presiunii atmosferice
asupra cavitii bucale n timpul alaptrii.
Spaiul glandei parotide
Situat ntre foiele fasciei parotide.
Conine:
- glanda parotid;
- a.carotid extern i ramurile ei;
- v. retromandibular;
- n.n.facial i auriculotemporal;
- ganglioni limfatici parotidieni.
SOF ale prii laterale a feei
Spaiul masetero- mandibular
Situat ntre m.maseter i
ramura mandibulei.
Conine:
- esut adipos;
- vase sangvine i nervi;
Spaiul temporo-pterigoidian
Situat ntre m.temporal i
m.pterigoidian lateral.
Conine :
- a.v. maxilar;
- plexul venos pterigoidian.
Spaiul interpterigoidian
Situat ntre mm. pterigoidieni medial i lateral.
Conine:
- a.v.maxilar;
- n. alveolar inferior;
- plexul venos pterigoidian.
Spaiul suprapterigoidian
Situat ntre m.pterigoidian lateral i
faa infratemporal a aripii mari a sfenoidului.
Conine vase sangvine i nervi.
Spaiul pterigomandibular
Situat ntre ramura mandibulei i
m.pterigoidian medial.
Conine:
- n.alveolar inferior;
- a.v. alveolar inferioar.
SOF ale prii laterale a feei
Reprezint segmentul corpului
intercalat ntre cap i trunchi.

Este cuprins ntre:
- linia cefalocervical;
- linia cervicotoracic.

Gtul
Linia cefalocervical

Reprezint orizontala
care trece prin:
- marginea inferioar
a corpului mandibulei;
- baza pocesului mastoidian;
- linia nucal superioar.
- protuberana occipital extern;


Linia cervicotoracic

Reprezint orizontala
care trece prin:
- marginea superioar
a manubriului sternal;
- faa superioar a claviculei;
- articulaia acromioclavicular;
- prosesul spinos al vertebrei C7.
Are dou zone:
Anterolateral
(gtul propriu zis)
Situat anterior de poriunea
cervical a coloanei vertebrale;
Posterioar (ceafa)
Aflat n continuarea spatelui
i studiat mpreun cu muchii
spatelui.

Drept frontier dintre aceste zone
servete marginea anterioar a
muchiului trapez.
Gtul
Clasificarea muchilor
gtului:

Din punct de vedere topografic:
muchii superficiali;
muchii profunzi.
muchii nserai pe
osul hioid;
Muchii superficiali
ai gtului:

- m. platisma;
- m. sternocleidomastoidian
( SCM).

Muchii nserai pe osul
hioid

Muchii suprahioidieni:
- m.digastric;
- m.milohioidian;
- m.geniohioidian;
- m.stilohioidian.

Muchii infrahioidieni:
- m. sternohioidian;
- m. sternotiroidian;
- m. tirohioidian;
- m. omohioidian.
Muchii profunzi ai
gtului
laterali;
prevertebrali.

Muchii laterali ai gtului:
- m. scalen anterior;
- m. scalen mediu;
- m. scalen posterior.
Muchii prevertebrali:
- m. lung al gtului;
- m. lung al capului;
- m.drept anterior al capului;
- m. drept lateral al capului.

Din punct de vedere ontogenetic:
a) derivai ai I-ului arc visceral:
- m.milohioidian;
- venterul anterior al m. digastric.
b) derivai ai arcului II visceral:
- m. stilohioidian;
- venterul posterior al m. digastric;
- m. platisma.
c) derivai ai arcurilor branhiale:
- m. sternocleidomastoidian;
- m. trapez.
d) autohtoni, care se divid n:
- anteriori: mm. Infrahioidieni i
m. geniohioid;
- laterali: mm. scaleni;
- mm. prevertebrali.
Clasificarea muchilor gtului

Muchii gtului contribuie la diferite micri:
- Flexia capului i gtului
( contracia bilateral a m.SCM
i a mm.prevertebrali).
- nclinare lateral a gtului
i rotaia capului
(contracia unilateral a m. SCM
i a mm.prevertebrali).
- Ridic primele dou coaste
(mm. scaleni).
- Coboar mandibula ,
participnd la masticaie (mm.hioidieni).
- Ridic osul hioid,
participnd la deglutiie ( mm. suprahioidieni).
- Mic laringele, participnd la respiraie
i fonaie (mm.infrahioidieni).
Aciunea muchilor gtului

Muchii planeului bucal
- mm. geniohioidieni;
- mm. milohioidieni;
- venterele anterioare ale
mm.digastrici.
Muchii suprahioidieni
Particip la formarea planeului bucal


- Buchetul stilian Riolan
- mm.stilohioidian, stilofaringian, stiloglos ;
- ligamentele stilohioidian i stilomandibular.
- Venterul posterior al m. digastric.

n cadrul diafragmei stiliene se distinge:
Pensa stilian, format din:
- braul lateral:
a) venterul posterior al m. digastric;
b) m. stilohioidian.
- braul medial:
a) m. stilofaringian.
b) m. stiloglos.

Prin pensa stilian trece a. carotid extern.
Diafragma stilian
Este format din:

Topografia gtului

Gtul propriu-zis,
topografic este mprit
n trei regiuni:

Regiunea anterioar a gtului;
Regiunea SCM;
Regiunea lateral a gtului.

Este o regiune median, impar;
Are forma unui triunghi cu vrful inferior;
Este cuprins ntre marginile anterioare ale mm.SCM
i marginea inferioar a corpului mandibulei.
Osul hioid
mparte aceast regiune
n dou poriuni:
- poriunea suprahioidian
- poriunea infrahioidian.
Regiunea anterioar a gtului
Poriunea suprahioidian
a regiunii anterioare a gtului
este divizat n:

Triunghiul submandibular;
Triunghiul submental (impar).
Triunghiul submandibular, delimitat:
- superior:
marginea superioar a corpului
mandibulei;
- antero-inferior:
venterul anterior al m. digastric;
- postero-inferior:
venterul posterior al m. digastric.
Triunghiul submandibular, conine:
- glanda submandibular;
- triunghiul lingval (Pirogov);
- patrulaterul Beclard.
o Triungiul Pirogov, delimitat:
- anterior: marginea posterioar
a m. milohioidian;
- posterior: venterul posterior
al m. digastric;
- superior: n.hipoglos.

Prin triunghiul Pirogov
i patrulaterul Beclard
trece a.lingval.


Importana practic
a patrulaterului Beclard:
Poate fi ligaturat a. lingval
n timpul interveniilor chirurgicale
sau n urma lezrii acesteia.




- superior: n. hipoglos;
- inferior: cornul mare
a osului hioid;
- anterior: venterul posterior
al m. digastric;
- posterior: m.hioglos.
o Patrulaterul Beclard, delimitat:

Postero-superior triungiul submandibular
continu cu fosa retromandibular.


o Fosa retromandibular, delimitat:
- anterior: ramura mandibulei;
- posterior: procesul mastoidian i m.SCM;
- superior: meatul auditiv extern;
- medial: procesul stiloidian a temporalului.


Fosa retromandibular, conine:
- glanda salivar parotid,
- vase sangvine i nervi.
Triunghiul submental, delimitat:
- superior: marginea inferioar
a corpului mandibulei;
- inferior: osul hioid;
- lateral: venterele anterioare ale
mm.digastrici.



Triunghiul submental conine:
- a.v. submental;
- noduli limfatici submentali;
- esut adipos.
Poriunea infrahioidian
a regiunii anterioare a gtului
este divizat n:

Regiunea omotraheal.
Triunghiul carotid (Malgaigne).
Regiunea omotraheal
Are forma unui romb, delimitat:
- superior: osul hioid;
- inferior: incisura jugular a sternului;
- supero-lateral: venterele superioare
ale mm. omohioizi;
- infero-lateral: marginile anterioare
ale mm.SCM.

Linia median anterioar delimiteaz
regiunea omotraheal n dou
triunghiuri omotraheale.
Regiunea omotraheal, conine:
- laringele, traheea, glanda tiroid;
- a.v. tiroidian superioar;
- vv. jugulare anterioare;
- noduli limfatici cervicali anteriori.
Importana practic
a regiunii omotraheale.
Efectuarea traheotomiei.
Prezena nodulilor limfatici pot constitui
punct de plecare pentru procese supurative
sau sediul unor metastaze.
Triunghiul carotid , delimitat:
- superior: venterul posterior al m. digastric;
- anterior: venterul superior al m.omohioidian;
- posterior: marginea anterioar a m.SCM.
Triunghiul carotid, conine:
1. pachetul vasculonervos al gtului:
- a.carotid comun;
- v. jugular intern;
- n. vag;
2.nervii accesor i hipoglos;
3.ansa cervical;
4.noduli limfatici cervicali profunzi.
Importana practic
a triunghiului carotid:
- aprecierea pulsaiei a.carotide comune.
- n cazul lezrii a.carotide,
se intervine pentru hemostaz.
Regiunea sternocleidomastoidian
corespunde proieciei acestui muchi.

Fosa supraclavicular mic
se afl ntre capetele
de origine ale m.SCM.
Regiunea sternocleidomastoidian
Este vizibil dup ndeprtarea
muchilor SCM i omohioidian;
Asigur comunicarea triungiului carotid
cu regiunea lateral a gtului;
Conine: pachetul vasculonervos al gtului,
nervul frenic,ansa cervical,
ganglionii paravertebrali ai lanului simpatic.
Regiunea lateral a gtului, delimitat:
- anterior: marginea posterioar a m.SCM;
- posterior: marginea anterioar a m. trapez;
- inferior: clavicula.
Regiunea lateral a gtului
este mprit
de venterul inferior al m. omhioidian n:
triunghiul omotrapezian;
triunghiul omoclavicular.
Fosa supraclavicular mare
este depresiunea
aflat deasupra claviculei.

Fosa supraclavicular mare
conine:
spaiul interscalen;
spaiul antescalen;
spaiul postscalen.
Spaiul interscalen, delimitat:
- anterior: m.scalen anterior;
- posterior: m.scalen mediu;
- inferior: clavicula.
Spaiul interscalen, conine:
- a. subclavie;
- plexul brahial;
- ramura ventral
a nervului spinal C4.
Spaiul antescalen, delimitat:
- anterior: mm. sternotiroidian
i sternohioidian;
- posterior: m.scalen anterior;
- inferior: clavicula.
Spaiul antescalen, conine:
- v.subclavie;
- n. frenic.
- noduli limfatici cervicali profunzi.
Spaiul postscalen( virtual),
delimitat:
-anterior: m.scalen mediu;
-posterior: m.scalen posterior
- inferior: clavicula.
Spaiul postscalen, conine:
- n.toracic lung;
- n. dorsal al scapulei.
Triunghiul arterei vertebrale,
delimitat:
- m.lung al gtului;
- m.scalen anterior;
- domul pleural.
Triunghiul arterei vertebrale,
conine:
- a.v. vertebral;
- canalul toracic.
Fasciile gtului
1.Reprezint manoane fibroase
care nvelesc muchii, viscerele,
vasele sangvine i nervii gtului;
2.Formeaz pentru o parte din
muchii gtului teci fasciale;
3.Reflect topografia organelor,
situate n regiunea gtului;
4.Acest sistem conjunctiv permite
mobilitatea organelor gtului;
5.Constituie planuri de clivaj i de
propagare a diferitor procese
supurative.
Au o provenien diferit:
I-a fascie
Reprezint perimisium m.platisma;
II-a i a V-a
Sunt de origine obinuit;
III-a fascie
Reprezint reminescene ale
muchiului redus (m.cleidohioideus);
IV-a fascie
Reprezint produsul solidificrii
esutului celular, care nconjoar organele.
Fasciile gtului
Fasciile gtului au o dispoziie
foarte complex, motiv pentru
care ele sunt diferit descrise.




Fasciile gtului
( dup evkunenko)
Se disting 5 fascii
I.Fascia cervical superficial
Reprezint o foi subcutanat subire;
Este situat n esutul adipos;
Conine m.platisma.



Importana fasciei cervicale superficiale
Nu permite puroiului din carbuncule
i furuncule s ptrund n profunzimea gtului.
II.Foia superficial a fasciei cervicale proprii
Acoper toat regiunea gtului;
Formeaz cte o teac pentru mm.SCM,
trapez, glanda salivar submandibular;
La nivelul apofizelor transversale
ale vertebrelor cervicale lanseaz
o prelungire fascial care separ
gtul propriu zis de ceaf;
Formeaz linia alb a gtului.

Inseria superioar :
- marginea mandibulei;
- arcul zigomatic ;
- linia nucal superioar;
Inseria inferioar:
- partea anterioar a
manubriului sternal i a claviculei;
- acromion i spina scapulei;
Importana foiei superficiale a fasciei proprii
Separarea gtului propriu zis de ceaf
cu ajutorul acestei fascii localizeaz
procesele supurative din aceste regiuni.
III.Foia profund a fasciei cervicale proprii
( Aponevrosa omoclavicular Richet)
Este pronunat numai n regiunea mijlocie a gtului;
Este extins pe un spaiu triunghiular,
cuprins ntre osul hioid (superior),
partea posterioar a manubriului
sternal i a claviculei ( inferior)
i mm.omohioidieni (lateral);
Formeaz teci pentru mm.infrahioidieni;
Este penetrat de venele gtului.
Importana foiei profunde a fasciei
cervicale proprii
Favorizeaz circulaia venoas la baza gtului.
IV. Fascia endocervical
Este constituit din dou foie.
Foia parietal
Cuprinde toate viscerele n ntregime;
Formeaz teac pentru
mnunchiul vasculonervos al gtului,
ale crui elemente sunt separate prin septuri conjunctive.
Foia visceral
Acoper fiecare organ n parte:
- laringele;
- traheea;
- glanda tiroid;
- faringele;
- esofagul.
Importana fasciei endocervicale
Foia parietal solidarizeaz viscerele la nivelul gtului.
Foia visceral le permite mobilitate i protecie.
V. Fascia prevertebral
Trece nemijlocit pe faa anterioar
a coloanei vertebrale;
Se ntinde de la baza craniului
pn la vertebra toracic Th3;
Lateral se inser pe procesele transversale
ale vertebrelor cervicale.
Formeaz teci pentru mm.scaleni i prevertebrali;
Fascia prevertebral
continu n cavitatea toracic
cu fascia endotoracic;
Fasciile gtului,dup PNA
I.Lamela superficial a gtului
formeaz teac pentru
m.SCM i m.trapez.
II. Lamela pretraheal
formeaz teci pentru
mm. infrahioidieni;
III. Lamela prevertebral
formeaz teci pentru
mm.scaleni i prevertebrali.
Reprezint trei lamele conjunctive concentrice,
legate de trei paturi musculare, crora le formeaz teac.
Spaiul interaponeurotic suprasternal
Se afl deasupra incisurii jugulare a sternului;
ntre foiele superficial i profund
a fasciei cervicale proprii;
Lateral el se dilat , formnd resesul cec SCM;
n caz de afeciuni purulente,
puroiul se acumuleaz n acest reces;
Acest spaiu conine :
- esut adipos;
- arcul venos jugular.

Lezarea vaselor din acest spaiu este periculoas.
Spaiul previsceral
Se afl ntre foia parietal
i visceral a fasciei endocervicale;
Anterior de trahee acest spaiu
se numete pretraheal;
Spaiul pretaheal conine:
- istmul glandei tiroide;
- vase sangvine;
- noduli limfatici;
Spaiu previsceral
comunic cu mediastinul anterior.
Spaiul retrovisceral:
Se afl posterior de faringe i esofag;
ntre fasciile endocervical i prevertebral;
Spaiu retrofaringian- posterior de faringe;
Spaiul retrofaringian conine:
noduli limfatici, esut conjunctiv lax;
Spaiu retrovisceral
comunic cu mediastinul posterior.

S-ar putea să vă placă și

  • NR 11
    NR 11
    Document6 pagini
    NR 11
    Stella Cazac
    Încă nu există evaluări
  • Terapie 1 20
    Terapie 1 20
    Document14 pagini
    Terapie 1 20
    Stella Cazac
    Încă nu există evaluări
  • Vasile Andries
    Vasile Andries
    Document303 pagini
    Vasile Andries
    zgircu
    100% (1)
  • Tema 14
    Tema 14
    Document7 pagini
    Tema 14
    Stella Cazac
    Încă nu există evaluări
  • TESTE FIziologie
    TESTE FIziologie
    Document175 pagini
    TESTE FIziologie
    Boris Toma
    82% (11)
  • Informatii Colectie
    Informatii Colectie
    Document25 pagini
    Informatii Colectie
    Stella Cazac
    Încă nu există evaluări
  • Elaborarea Metodica NR 4
    Elaborarea Metodica NR 4
    Document3 pagini
    Elaborarea Metodica NR 4
    Stella Cazac
    Încă nu există evaluări
  • Tema 5
    Tema 5
    Document6 pagini
    Tema 5
    Stella Cazac
    Încă nu există evaluări
  • Microb Stoм
    Microb Stoм
    Document71 pagini
    Microb Stoм
    stela
    Încă nu există evaluări
  • Tema 7
    Tema 7
    Document5 pagini
    Tema 7
    Stella Cazac
    Încă nu există evaluări
  • Tema 7
    Tema 7
    Document5 pagini
    Tema 7
    Stella Cazac
    Încă nu există evaluări
  • Tema 6
    Tema 6
    Document11 pagini
    Tema 6
    Stella Cazac
    Încă nu există evaluări
  • Tema 3
    Tema 3
    Document5 pagini
    Tema 3
    Stella Cazac
    Încă nu există evaluări
  • Orar An 2 Stom. Sem. Toam. Part 1
    Orar An 2 Stom. Sem. Toam. Part 1
    Document1 pagină
    Orar An 2 Stom. Sem. Toam. Part 1
    Anonymous b7rqQODFo
    Încă nu există evaluări
  • Tema 4
    Tema 4
    Document8 pagini
    Tema 4
    Stella Cazac
    Încă nu există evaluări
  • Citologie (EMO2011)
    Citologie (EMO2011)
    Document46 pagini
    Citologie (EMO2011)
    vutcariovregina
    100% (2)