Sunteți pe pagina 1din 24

HOLERA

Def: B.inf.,contagioasa, det de VH serogrup 0:1,


clinic:diaree imp cu SDA
Etio=VH 0:1, gen Vibrio, fam.Vibrionaceae
=BGN, poseda Ag somatic O (util in cls), Ag
flagelar H
Ag O: 3 str. agenice A,B,C ce individualiz. 3
serotipuri de VH 0:1: Inaba, Ogawa, Hikojiwa.
Biotip- clasic si El Tor. Secreta
enterotoxina=exotoxina resp de diaree, toxina
zot, enterotoxina accesorie
R sapt. la 20 0C;1-5 z pe fructe,leg;mare:sapt
VH non 0:1 nu are Ag O-0:139 Bengal-92 > 100
000 caz.
Epidemiologie
7 pandemii 1961biotip El Tor
Izolata in tarile cu standard ridicat, endemica in
Asia, Africa, America S
RO: primele cazuri 1977, ultimele in 96, in iulie-
septembrie; zona de risc=Delta, litoral
Sursa: - omul boln, in ultima per a incub, per
stare,1-2 sapt in conv, 10 mil-1 miliard/ 1 ml
lichid diareic
- purtatori asimpto- 1000-100 000 g/ml,3-7 zile
- fructe de mare, pesti

Epidemiologie II
Transmitere: direct, fecal-oral (mana murdara)/
indirect: apa/ alimente contaminate: fructe de
mare, legume, moluste, stridii, peste
Contagiozitate = mare
Receptivitate: generala; mai mare la copiii 1-5
ani in zonele endemice
F. de risc: gastrectomizati, vagotomizati,
hipoclorhidria, etilism, risc de 40x mai mare de
forme severe; fact genetic: glicozizii intestinali
Inf/boala: 5-10:1 ptr 0:1, 25-100:1 ptr El Tor
Imunitate: scurta, 3 luni

Patogenie
Doza infectanta: 10x6-10x8/ 10x3 ptr factori de
risc
Se ataseaza la epit vilozitatilor intest, se x si
colonizeaza intestinul;
Elib. Endotoxina, patr in enterocit, act la niv.
adenilatciclza/AMPc, + secr intest de apa,
alectroliti, (-) resorbtia in spec. la niv. Jejunului
1l de lichid: 135 mEq Na, 110 mEq Cl,40 mEq
NaHCO3, 15mEq K
Tabloul clinic
Incubatie: ore-5 zile
Debut: brusc, epigastralgii, garguimente,
varsaturi, diaree initial fecaloida/ bilioasa,
Per de stare:afebrilitate,lichid opalin cu flocoane
mici de mucus, riziform, cu miros fad, fara dureri
abd., bogate cantitativ, la intervale scurte;
varsaturile devin riziforme, incoercibile, fara
effort; astenie, crampe musculare la mb, torace,
abd imita sdr. peritoneal=colaps algid
Pierderi mari, de 10-20 l.det SDA grd.III
Manifestarile clinice SDA
SDA GR.I: sete moderata, turgor usor diminuat,
tahic moderata, TA, diureza=N, constienta
pastrata
SDA GR.II: sete intensa, turgor mult diminuat,
tahic cu puls mai slab batut, hTA ortostatica,
oligurie, constient
SDA GR.III: sete f.intensa, turgor f.diminuat,
tahic extrema, puls filiform/imperceptibil, hTA/0
mmHg, oligo/-anurieconstient/ obnubilare, coma
Tabloul clinic
Bolnav lucid, apatic, neliniste/ agitatie, voce
stinsa, pometi proeminenti, nas efilat, ochi
sticlosi, infundati in orbite, incercanati
La niv abd. pielea cu pliuri,mulata pe scheletul
mainilor, extremitati reci, cianotice, transpiratii
profuze, puls filiform/ absent, TA scazuta/
absenta, oligo/ anurie, obnubilare, coma
Evol. Deces prin soc hvolemic in 1-3 zile/
vindecare
Forme clinice
Forma severa-descrisa
Forme usoare: varsaturi, sc riziforme in nr
redus, evol fav in cateva zile
Forme atipice sc. fecaloide,evol.fav.
Forme Htoxice- deces < 24 ore
Holera sicca: deces inaintea aparitiei
primului scaun diareic, prin cantit crescuta
de lichid in intestin cu colaps vasc si
atonie intestinala
Complicatii
IRA prin SDA grd III, la varste mici sau pe
teren de IRC
Aritmii pe fond de CIC preexistente,
varstnici
Insufic. cardiaca prin supraincarcare
volemica, la varstnici, copii cu MPC
Suprainf pulmonare/ colecistite
Progn=nefav in 50-60% in f.severe
netratate; < 5 ani 80%
Diagnostic pozitiv
Date epidemiologice: zona endemica
Tabloul clinic
Dg laborator: izolarea si identificarea
VH 0:1 din scaun/ lichid de varsatura
D.D.: enterocolite ac severe,
toxiinfectii alimentare, diareea
calatorilor, enterocolite cu vibrioni non
0:1
Tratament
Reech.HE si AB initiata de la depistarea
cazului, pe per transport si in spital, po in f.
usoare/medii si i.v. in forme severe/ intoleranta
gastrica: Gesol, 5.4.1, sol Hartman, Ringer-
lactat
SDA I : 50 ml/kg.c., 60% in 2 ore, 40% in alte 2
ore cu Gesol
SDA II: 80 ml/kg.c, in acelasi ritm cu Gesol
SDA III: 100 ml/kg.c, sol 5.4.1, 40% in primele
15-30, 60% in 90, in 4 ore la varstnici si copii
Monitorizarea reech: SG, TA, puls(cel mai
fidel), turgor, reluarea diurezei(6-12ore)
Tratament etiologic
Obligatoriu, indiferent de forma clinica
De electie = tetraciclina, 2g/zi sau 50
mg/kg.c./zi,3 zile sau doxiciclina300 mg
doza unica
Furazolidon
Cotrimoxazol
Acid nalidixic, ciprofloxacina
Cloramfenicol
Se trateaza si purtatorii ca si bolnavii

Profilaxie
Boala/suspiciunea, se interneaza
obligatoriu in spital si se anunta cazul
telefonic
Masuri igienico-sanitare generale si
perso.
Vaccinare antiholerica: cu germeni
inactivati/ vii atenuati/ sintetic,
p.o./parent., protejeaza 50-60% din pers.
Vaccinate, 3-6 luni; nu previne portajul,
inf.asimpto, nu infl severitatea bolii
PESTA
B.inf.ac. det de Yersinia pestis zoonoza
transmisa de rozatoare la om prin ectoparazit
In toate continentele cu excep. Australia, in
prezent in zone tropicale~1500 caz/an
Carantina obligatorie
Etio: gen Yersinia, fam Enterobacteriacee
Cocob G(-), aerob, imobil; 3 biotipuri: orientalis,
medievalis(Europa), antigua( Asia, Africa)
Factori de virulenta: Ag W,V, endotoxina, capsula
cu Ag I, enzime: proteaza, coagulaza,
fibrinolizina; toxina murina
Persista in prod uscate, umez, t0 scazute luni,
distrus la 56 0C, soare, dezinfectante uzuale
Epidemiologie
Focalitate naturala; 8000 cazuri 86-90 in
Tanzania, Vietnam, Zair
Sursa: sobolani: Rattus rattus, R. norvegicus,
veverite, caine de preerie, pasari migratoare
Transmitere prin puricele sobolanului oriental la
sobolan domestic, caini, pisici, iepuri de casa
Ectoparazitul ingera YP care se x sub protecie
enzimatica (cheag), blocheaza lumenul intestinal
Ptr a-si relua hranirea, produce muscaturi si
regurgiteaza fragmente de cheaguri cu YP,
infectand din z.4 toata viata; nu se transmite la
descendenti
Epidemiologie
Transmiterea epizootiilor: muscatura, aerosoli
(forme pulmonare), ingerarea animalelor moarte
La om: direct prin muscatura sau indirect prin
contact cu dejecte pe lez.de grataj, aerosoli,
ingrijirea anim infectate/ manipulare material
infectat
Contagiozit=max. in f.pulmonare/ septicemice
Receptivit = generala
Imunitatea scade in timp
Patogenie
Se x la niv Mf. Supravietuiesc fagocitozei
(anvelopa capsulara)
Disemineaza de la poarta de intrare
limfatic la gg.reg.unde se x cu inflam si
necroza hemoragica cu aspect de bubon
Disemineaza hematogen intermitent
Evol nefav e realizata dat endotoxinei cu
soc,CID (depuneri de fibrina in
H,S,pl,CSR, SNC, teg cu necroza tis,
Pn,Brpn hemoragice), proteazei,
coagulazei, fibrinolizinei
Tablou clinic
Incubatia = 2-8 zile;
Debut: fo 39-40, frisoane, SGA, algii
difuze, la cateva ore flictena la poarta
de intrare clara/hemor. cu YP;1-2 zile
Per de stare: sdr inf+ forma clinica de
boala
Pesta bubonica
Transmisa prin muscatura puricelui
Apare adenopatie satelita: inghinal 80%, axilar 20%, rar
C, submaxilar, cu fen infla locale cu evol ascendenta =
bubonul pestis, bloc gg, eritematos, consist moale/
supraf nereg cu edem masiv. Dupa apar bubonului, SG
se amelior, apar transpirdifuze, fistulizare spontana
Stare de prostatie, Htermie, tahic, TA scade in forme
severe, oligoanurie, SDA III, soc inf, H-Smeg, deces in f
fulminante in 2-4 zile
Sdr cutanat: pustule, vezic, necroze~escarei; lez similare
viscerale
Dig:greata, vars, limba saburala
Manif nerv: agitatie/prostratie, delir, halucinatii,coma in
evol septicemica
Pesta pulmonara
Primara (aerosoli) sau secundara (sepsis)
Frisoane, fo,junghi toracic, tuse cu
expector.apoasa cu asp hemoragic
Discordanta intre manif subiective si ex ob
sarac
Cea mai contagioasa,
Letalitate 50%
Pesta meningiana
Rar, la 5-7z de la debutul formei bubonice
netratate, diseminare hematogena, in spec
din reg axilara
Sdr inf, dig, cutanat, contractura
paravertebrala, sdr lichidian: LCR
hipertensiv, hemoragic, predom PMN, YP
pe frotiu si culturi

Pesta septicemica
In evol pestei pulmonare/bubonice
Caract= sdr cutanat hemoragipar, poate
deveni necrotic-gangrenos
Gangrena umeda cu localizari multiple +
soc inf, manif pulmonare = moartea
neagra,cu CID, inaintea aparitiei
bubonuluipestos
Asp partic: faringita pestoasa asoc
bubonului cervical, dupa
inhalarea/ingestia YP
Diagnostic
Epidemio -suspiciune: climat tropical+adenopatie cu fen
celsiene, sdr inf, manif cardioresp, SNC
Clinic: sdr inf sever, prostatie, sdr gg,pulm, meningian
Paraclinic: YP pe frotiu colorat G, culturi din aspirat gg,
sg, sputa, LCR
Serologic: HAIP-ac 1/16 care cresc in dinamica, IF,
RIA(IgM), PCR)
D.D.:adenita filariana, limfogr.venerian benign,
TBC,antrax, MNIleucemii, limfoame,, limfogr,maligna
Pulm: TBC, Pn, Brpn, staf, carbunoasa, tularemie
Sepsa: malaria, tularemia, fo tif, tifos, MNI, sepsis
Meningite: Listeria, antrax,TBC,gripala, hemor
subarahnoid, abces cerebral, tumori

Tratament
Carantinabila, spitaliz obligatorie
Etio: Strepto 30 mg/kg.c/zi, la 12 ore, 10 zile/
Tetra/ Cloramf 20-30 mg/kgc/zi sau 2-4g/zi, 10
zile
Meningita: cloramfenicol
Alergici: Biseptol+Cipro
Trat patogenic:reec HE, AB, manitol, HHC, sg,
heparina
Trat simpto:antitermic, sedare, antialgic
Letalitate: 30-50%
Internarea suspiciunii 48 ore, instituirea terapiei
Vaccinarea pers de risc cu vaccin Cutter/USP
(YP omorat cu formalina), 2 doze la 1-3
luni,rapel la 6 luni
Profilaxie:Doxi, dezinfecte, deratizare