Sunteți pe pagina 1din 27

CHEILITELE

MINISTERUL SNTII AL REPUBLICII MOLDOVA


UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE N.TESTEMIANU
CATEDRA DERMATOVENEROLOGIE
Realizat:Spinu Diana si Farniev Georgeta

Coordonator: Irina Batir,asist.universitar
CHEILITELE
Cheilita reprezint leziuni inflamatorii ale buzelor.
Cheilitele reunind un ansamblu de afeciuni
inflamatorii superficiale localizate la nivelul
semimucoasei labiale.
CHEILITA EXFOLIATIV
Este o afeciune a marginii roii a buzelor, insotita de o
descuamare permanenta a epiteluilui. Afecteaz mai
frecvent persoanele tinere de la 10 pana la 40 ani;
femeile mai des sufer de forma exudativa; forma
uscata lezeaz in aceeai msura atat brbaii .cat si
femeile de la 21 la 30 ani.
De obicei se afecteaz buza de jos, insa adesea se
dezvolta pe ambele buze.

Etiologie
Dereglri ale funciei sistemului nervo (neuroastenia,
visteria); stri psihoemotionale, dereglrile funciei
glandei tiroidiene; de asemenea se propune rolul
factorilor genetici si imunoalergici.
Cheilita exfoliativa se divizeaz in 2 forme: exudativa si
uscata(xeroasa). Procesul este localizat numai pe
marginea roie a buzei de la zona Klein pana la mijlocul
ei. Alte sectoare ale buzelor si pielea nu se afecteaz.

Forma exudativ
Are loc inflamatia mucoasei insotita de exudatie. Buzele sunt
hipermiate, edematiate, mrite.Simptomul de baza este
formarea in continuu a crustelor in zona Klein. Pe zona Klein sunt
cruste mari de o culoare sur-galbuie. Crustela uneori se
stratifica, se ngroas. Ele atirna sub forma de sortulet.
Procesul de exudatie este foarte bine dezvoltat. Aceasta poate
trece in cea xeroasa, dar numai in cazurile cind este efectuat
un tratament intensiv. Crustele adera uor la esuturile
subiacente, cojirea are loc de la marginile ei; se pot inlatura
uor si dupa ele ramane o suprafaa de culoare rou-aprins.
Bolnavul sufer din cauza durerilor, arsurilor in buze atat in stare
de repaus, cat si in timpul vorbirii, alimentaiei,micrii buzelor.

Forma xeroas
Simptomul principal este uscciunea buzelor si formarea
scuamelor. Pe fondul hiperemiat al mucoasei sunt
scoame dens concrescute in centrul lor cu mucoasa.
Marginile scuamelor sunt ridicate si dupa inlaturarea lor
raman pete de culoare roie. O astfel de stare poate
dura cativa ani. Buzele sunt uscate si rugoase,
aspre.Scoamele sunt strvezii, asemntoare cu nite
"aripioare de lcuste". La scuamele mici un capt este
prins de mucoasa buzelor .iar altul este puin ridicat.Sub
scuame mucoasa este hiperemiata , insa fara eroziuni.

Tratamentul
Aciunea asupra factorului cauzahadministrarea
preparatelor sedative (bromuri .valeriana);
tonifiante(vitaminele PP, B1 B2 ,P si A), antidepresante si
tiriostatice.Se administreaz pirogenal injecii
intramusculare in doze crescnde 50 DMP.lOO.peste o zi
ajungnd la doza unumomentana de 1000-1500 DMP.
Tratamentul local: la forma exudativa razele Bucky (1.8
Gr de 2 ori pe sptmna ,intr-un curs 16-30Gr) Pentru
ungerea buzelor se folosesc unguente "vostorg""propolis".

Cheilita glandular
Cheilira glandulara simpla se dezvolta mai frecvent pe buza
inferioara,mai ales atunci cand persista o anomalie
congenitala. Pe zona de tranziie (zona Klein) sip e marginea
roie a buzelor apar mici glande mucoase ,are loc hipertrofia si
hiperfunctia lor - eliminarea din orificiile ducturilor a unei secreii
strvezii.Cheilit glandulara este descrisa in doua forme: primara
si secundara.
Etiologie
Anomalia buzei inferioare cu hiperplazia si heterotopia micilor
glande salivare si abundenta secreiei,factorii excitani locali
provoac inflamatia mucoasei in aceasta regiune. Apare
hiperplazia glandelor cu intensificarea secreiei.

Tabloul clinic
Afeciunea se dezvolta la persoanele de peste 50 ani. Cheilita
glandulara
deebuteaza cu uscciune si descuamatie; din cauza infectrii in
timpul
umezirii cu saliva apare procesul inflamator.apoi maceratia; apar
ragade,eroziuni,durerisi arsura in buza; ea se mrete in dimensiuni.
Examenul obiectiv
Mucoasa este hiperemiata, edematiata.acoperita cu eroziuni.pe
partea de
tranziie se observa simptomul de < <roua , glandele proemina in
formade mici granule,grauncioare,iar ducturile raman
dehiscente(beante)
forma unor puncte rosii.din care se elimina secreia.

Tratamentul
Suprimarea factorilor cauzali locali. Terapia cu remedii
inflamatorii (unguente 0,5% prednisolon, naftalan;uleiuri de
ctina alba, macies)electrocoagularea glandelor salivare
hiperemiate in ordinea de sah sau exnuclearea lor prin
metode chirurgicale.

CHEILITA ECZEMATOASA

Cheilita eczematoasa este un process inflamator de origine
neuroalergica. Procesul decurge acut si cronic.
Tabloul clinic
Forma acuta este insotita de arsuri.pruritate.edem si hiperemie
pronunata a buzei. Aceleai simptome apar sip e pielea din jurul
gurii.Pe acest fond apar bule.ragade.cruste.
La forma cronica inflamatia este mai puin pronunata,desi se
pastreazaedemul si hyperemia mucoasei buzelor si pielii in jurul
cavitii bucale. Pot aprea tuberculi,scuame pe mucoasa buzelor si
piele .
Tratamentul
Preparate hiposensibilizante si sedative; local unguente cu
corticosteroizi.

CHEILITA ACTINICA

Cheilita actinica este o inflamatie apruta ca o manifestare a sensibilitii
deosebite fata de aciunea indelunsata a razelor solare.Mai frecvent se
intalneste la brbate de la 20 pana la 60 ani, la muncitorii si alpinistii expui
indelung razelor solare si vntului, la persoanele ce fac plaja la mare.
Tabloul clinic
Deosebim doua forme ale acestei afeciuni: esudativa si uscata(xeroasa).
La forma esudativa pe baza inferioara apare edem, roseata, apoi erupii
buloase, care se sparg, formnd eroziuni, cruste, ragade si descuamatie
epiteliala. Apare tabloul clinic al macrocheilitei. Bolnavul acuza dureri si
prurit in buza.
Forma uscata este insotita de arsuri si uscciune ale buzei
inferioare. Pe fondul hiperemiat al mucoasei,pe marginea roie,apar scuame
albe-cenusii, descuamarea si, de asemenea, eroziuni, excoriatii. Un semn
caracteristic este exacerbarea bolii aprute in urma insolatiei indelungate.

Tratamentul

Tratament general vitaminele grupei B (B2,B6,Bi2),PP,A;
aplicaii cu soluie uleioasa de vitamina A si E; unguente cu
corticosteroizi (hidrocortizon, prednisolon); schimbarea
condiiilor de munca .
Profilactic, se prescriu cremele care preintampina arsurile
solare; unguente 10% salol, azulen; 10% acid acetilsalicilic;
5% acid boric; unguente cu chinina.

Cheilita meteorologic

Etiologie In afara de razele solare.o mare importanta o au factorii
meteorologici (umiditatea.vantul;frigul). Factorii predispozanti
(seboreea, neorodermia etc.)
Tabloul clinic
Marginea roie a buzelor este puin hiperemiaia. acoperiia de scuame
mrunte; comificari focare si infiltrarea mucoasei. Bolnavul acuza
uscciunea buzelor, senzaie de constricie si exfoliere; acutizarea
procesului in timpul insolaiiei si imbunaiaiirea in timpul toamnei.iernii.
Tratamentul se face dupa principiile de tratare a cheiliiei aciinice.

Cheilita atopic
Etiologie. Este un simptom a dermaiitei atopice ori neurodermitei.Un
rol important il au factorii geneiici.care pot amplifica dezlnuirea
reaciei alergice. Alergene pot fi medicamentele, cosmeiicele.
produsele alimentare factori bacierieni si fizici.
Tabloul clinic. Apare o tumefiere a marginii roii a buzelor, care uor
trece pe pielea nconjurtoare. Apar leziuni in coltul gurii. Mucoasa
este inflamata si pe acest fond apare descuamarea si lichenizarea
epiieliului, Iar in coltul gurii se formeaz fisuri. Modificri
asemntoare pot aprea pe pielea fetei. Bolnavul sufer de
pruriiaie.arsuri in buze.formarea scuamelor, exfolierea marginii roii a
buzelor.

Tratamentul. Hiposensibilizare (cloropiramina,
difenhidramina.mebhidrolina); intravenous injecii cu
soluie 30% tiosulfat de sodiu; histaglobulina,
histaglobina; tranchilizante (diazepam, oxazepam,
medazepam, clordiazepoxid); local unguente
antialergice; prednizolon.hidrocortizon, razele Bucky.
Dintre alimente se exlud cele care provoac alergii:
icrele, ciocolata, cpunile, frucele citrice, alimentele
picante.

CHEILITA ABRAZIVA PRECANCEROASA
MANGANOTTI

Aparine de strile precanceroase obligate.Mai frecvent se intalneste la brbaii intre 40 si
50 de ani.
Etiotogie. Cauza bolii nu este clarificata. Factorii care o favorizeaz sunt: modificrile
distrofice in esuturi aprute in legtura cu varsta (scaderea capacitii esuturilor de a se
regenera),traumele,insolatia,strile de hipovitaminoza.herpesul recidivam al buzelor si altele.
Tabloul clinic. Apare ca o manifestare caracteristica procesului inflamator cronic, apariia in
prile laterale a marginii roii a buzei infrioare a unor pete delimitate . Apoi apar 2-3 eroziuni
de culoare rosu-aprins, cu suprafaa neteda acoperita de cruste, scuame seroase sau
sngernde,dense, strns unite cu eroziunea. Scuamele si crustele se inlatura cu greu ,dupa
care apare hemoragia. Baza eroziunilor este moale, fara condensare. Eroziunile decurg lent,
mult timp nu se epitelizeaza; dupa epitelizare apar din nou pe aceleai sectoare sau pe
altele.
Cheilita abraziva precnceroasa Manganotti constituie circa 13% din numrul total al
afeciunilor precanceroase si adesea se malignizeaza.

Tratamentul. nlturarea factorului cauzal; asanarea cavitii
bucale.tratamentul bolilor generale; interzicerea picante.
Tratamentul generai: Administrarea vitaminei A, soluia 3,44%
retinol acetat si soluia 5.5% retinol palmitat in ulei cate 10
picaturi de 2-3 ori pe zi, polivitamine.
Tratamentul local: aplicaii cu soluii uleioase de vitamina E si A;
unguente cu corticosteroizi,antibiotice; emulsie uleioasa 0,01-
0,05% levamizol sub forma de aerosol.
Daca procesul timp de o luna nu dispare , trebuie de trecut la
masuri mai radicale- secionarea totala a focarului in limitele
esuturilor sntoase,se aplica biopsia. Daca nu obinem
rezultate e indicate radioterapia.

Stomatitele

Stomatitele sint afectiuni acute sau subacute ale mucoasei bucale
cu etiologii si mecanisme de producere variate
Tipuri de stomatite:
Stomatite simple
Stomatite ulcero membranoase
Stomatite gangrenoase
Stomatite subprotetice
aftele
Stomatitele simple se declanseaza ca rezultat al
intolerantei la protezele dentare sau la galvanism.se
manifesta cu halena si hipersalivatie.
Stomatita ulcero-membranoasa apare cu numerose
ulceratii cu margini neregulate, decolate, de diferite
dimensiuni cu fundul acoperit de depozite gri cenusii
Stomatitele subprotetice sint leziuni liniare purpurice
localizate strict sub zona acoperita de placa protezei
Stomatita aftoas este o afeciune care provoac mici ulceraii
dureroase n cavitatea bucal, de obicei n interiorul buzei, pe obraji
sau limb. Acestea afecteaz aproximativ 20% din populaie, fiind
mai des ntlnit la copii i adolesceni
Tratamentul aftelor bucale este n mare msur reprezentat de
ameliorarea simptomelor. Nu exist terapii care s previn apariia
sau recurena. Tratamentul poate consta n cltiri cu soluii slab
antiseptice, atingeri ale veziculelor cu soluie de nitrat de argint i
acid tricloracetic, ct i aplicaii de antibiotice.
BIBLIOGRAFIE
1. Cara M. Miyasaki-Ching "Elemente clinice de stomatologie"
editura ALLmedicALL 2001
2. David A. Mitchell "Ghid clinic de stomatologie" editura
ALLmedicaALL 2000
3. V.Ghicavil "Farmacoterapia afeciunilor stomatologice",
Chisinau,2002