Sunteți pe pagina 1din 30

Diamantul

DIAMANTUL
Proprietatile macroscopice ale diamantelor
Formare
Caracteristici gemologice
Taietura
Carat
Claritate
Culoare
Fluorescenta
Diamantele colorate
Diamantele sintetice, imitatiile, tratamente
Diamante insangerate
Cum sa ingrijesti diamantele?


PROPRIETATILE DIAMANTELOR

Proprietati macroscopice:
Culoare : Culoarea se numara printre trasaturile foarte importante, vizibile cu ochiul liber .Culoarea diamantelor : incolor, cenusiu,
albastru, roz, verde, galben, portocaliu, lila, brun pana la negru, rosu.
Transparenta: Termenul descrie capacitatea pietrei de a transmite lumina. Transparenta este influentata de dimensiunea pietrei,
incluziuni, etc. Se pot distinge pietre transparente, semitransparente, translucide si opace.Transparenta diamant: de la transparent la opac
Luciu: este dat de reflexia si difuzia luminii pe sau imediat sub suprafata fetei de observatie a pietrei. Tipuri de luciu: metalic, submetalic,
adamantin (diamantul), sticlos, gras, sidefos, matasos, estompat. Luciu diamant: adamantin
Clivaj: proprietatea unui mineral de a se desface dupa fete plane, in urma unei actiuni mecanice mai puternice decat coeziunea cristalului.
Intotdeauna este determinat de structura cristalina a mineralului si este constant pentru fiecare specie de mineral. Categorii de clivaje:
perfect; bun; imperfect; slab. Clivaj diamant: perfect
Spartatura: suprafata neregulata dupa care se sparge un mineral, amorf sau cristalizat. Tipuri de spartatura: concoidala, neregulata,
aschioasa, colturoasa. Spartatura diamant: concoidala
Duritatea: este rezistenta unei pietre la zgariere. Dintre mai multe scari de duritate porportionala propuse, cea mai cunoscuta este scara
Mohs. Duritate diamant Mohs : 10, friabil
Urma: daca frecam o piatra pretioasa de o suprafata nesmaltuita a unei placi de portelan, obtinem culoarea urmei sale, ce poate avea
aceeasi culoare ca si piatra sau complet diferita.Urma diamant: alba
Greutatea specifica: este raportul dintre masa si volum calculat in sistem metric - este una dintre masuratorile utilizate pentru a identifica
o piatra pretioasa, doarece variaza foarte putin in cadrul unei anumite categorii de geme. Metoda imersiei este o cale relativ rapida si
sigura pentru determiarea greutatii specifice a unei pietre. Greutate specifica diamant: 3.47-3.56
Indicele de refractie: cand o raza de lumina trece dintr-un mediu optic mai putin dens (aer) intr-unul mai dens (piatra) sub un anumit
unghi unghiul de incidenta aceasta este refractata. Indice de refractie diamant: 2.417





Birefringenta: pietrele pretioase cu proprietati optice
diferite pe directii diferite vor refracta lumina in mod diferit
pe acele directii. Pietrele anizotropice vor desparti o raza de
lumina in doua raze polarizate diferit, un efect numit
birefringenta, ce poate fi masurat in laborator. Birefringenta
diamant: absenta
Dispersie: lungimile de unda sunt refractate sub
unghiuri diferite in pietrele pretioase, facand ca lumina alba
sa fie descompusa in culorile ei fundamentale. Dispersie
diamant: 0.044
Pleocroism: unele pietre birefringente absorb lumina
diferit, pe diferite directii, in asa fel incat de-a lungul si
perpendicular pe axa optica pot fi observate culori diferite.
Acest efect se numeste pleocroism. Pleocroism diamant:
absent
Luminiscenta: este proprietatea anumitor pietre
pretioase de a emite lumina prin transmiterea diferitelor
tipuri de energie. Cand este produs de lumina ultravioleta si
dureaza foarte putin, efectul se numeste fluorescenta, iar
cand dureaza mai mult, fosforescenta. Luminescenta
diamant: albastru, verzui, galben.

Cuvantul Diamantprovine din grecescul Adamas, care inseamna
indestructibil. Acesta este singura gema compusa dintr-un singur
element chimic, carbonul C. Diamantul este format in intregime din
atomi de carbon, cristalizand in sistem cubic (isometric).
Cum si unde s-au format diamantele?
Diamantele se formeaza la adancimi de 120-200 km sub pamant.
Potrivit geologilor, prima eliberare a diamantelor a avut loc acum
aproximativ 2,5 miliarde de ani, iar cea mai recenta acum 45
milioane de ani. Conform oamenilor de stiinta, carbonul care intra
in compozitia diamantelor provine din topirea rocilor pre-existente
in scoarta Pamantului, care abunda in atomi de carbon. Schimbarile
de temperatura din scoarta superioara forteaza atomii de carbon sa
patrunda mai adanc, unde dau nastere altor roci, atunci cand scade
temperatura. Daca exista si alte conditii, in afara temperaturii,
precum presiune si componenta chimica potrivita, atunci acesti
atomi de carbon se leaga, formand cristale de diamant. Nu exista
nici o garantie ca acesti atomi de carbon vor da nastere unor
diamante. Daca temperatura creste sau presiunea scade atunci
cristalele de diamant se vor topi partial sau chiar total. Chiar daca
se formeaza insa, dureaza mii de ani pana cand aceste diamante vor
ajunge macar aproape de suprafata scoartei terestre.
Calatoria diamantelor pana la suprafata
Depozitele de diamante sunt numite Pamantul albastru (Blue Ground). Acestea sunt depozitele
primare. O alta sursa de diamante o constituie depozitele aluviale, sursa secundara. Diamantele urca
la suprafata in lava vulcanica sau magma, care erupe din vulcani mici dar destul de violenti. Sub
acesti vulcani se gasesc asa numitele pipe, in forma de morcov, umplute cu roca vulcanica, fragmente
de scoarta si diamante. Roca se numeste kimberlit, dupa numele orasului Kimberley, Africa de Sud,
unde au fost descoperite aceste pipe pentru prima data in anii 1870. Un alt tip de roca care contine
diamante se numeste lamproite.
Prin urmare cand detineti un diamant, sunteti de fapt proprietarul unei legende in formare. Un
diamant provine din maruntaiele pamantului, nu este ceva ce tocmai a iesit de pe linia de productie
a vreunei fabrici. Mai interesant este ca nu toate diamantele care se extrag sunt folosite la bijuterii.
De fapt, doar o patrime din intreaga cantitate are calitatile necesare pentru a fi transformata in
materie prima pentru bijuterii. Pentru aproximativ 1 carat de diamante se extrag 100 de tone de
pamant, iar acest carat de cele mai multe ori nu este 1 diamant intreg. Pot fi pietre de la 0.005 pana
la 1ct.
CARACTERISTICI GEMOLOGICE

CEI 4 C cut/clarity/color/carat (Taietura / Claritate / Culoare / Carat)
CUT / TAIETURA reprezinta, conform multor gemologi, cea mai importanta variabila utilizata in
calcularea calitatii si valorii unui diamant.
In stare bruta, frumuseatea unui diamant este foarte bine ascunsa. Prin taiere/slefuire se elibereaza
incredibila frumusete a unui diamant. Slefuitorii de diamante au parte constant de provocari cu fiecare
piatra, pentru ca trebuie sa tina foarte mare cont de echilibrul fragil dintre frumusete si cantitate retinuta
din cristalul brut.
In cel mai bun caz, aproximativ 50% din greutatea cristalului se pierde in procesul de slefuire. Deoarece
dimensiunea este importanta, se intampla foarte des ca slefuitorii sa sacrifice frumusetea pentru a salva
greutatea, maximizand dimensiunile diamantului finit.
Modul in care este taiat/slefuit un diamant este indicat in primul rand de forma originala a cristalului
brut, localizarea incluziunilor si a defectelor care trebuie eliminate, retentia maximala de greutate, si
popularitatea anumitor forme la momentul respectiv.
O greseala comuna este atunci cand se face referire la un briliant, cu semnificatia de diamant.
Termenul briliant nu poate fi folosit singur pentru a desemna un diamant, ci se specifica piatra si forma
careia ii corespunde. Briliant se refera la un diamant de forma rotunda cu taietura briliant (57/58 fatete)
Corect este: un diamant, rotund-taietura briliant.
Aceeasi taietura se poate intalni si la alte pietre pretioase (safir, rubin, etc) si se vor numi, de ex: Safir,
taietura briliant.


Modul in care un diamant reflecta si refracta lumina este cu adevarat uimitor pentru toti
cei care-l privesc. Patru factori concura pentru a determina frumusetea optica a unui
diamant: luciu, stralucire, dispersie, sclipire.
Luciu (luster) : cantitatea si calitatea luminii care se reflecta de pe suprafata diamantului.
Stralucire (Brilliance): Cantitatea de lumina alba care se intoarce catre ochi dinspre
diamant.
Dispersie: cantitatea de culori spectrale (culorile curcubeului) care se intorc catre ochi ,
din interiorul diamantului.
Sclipire: Scanteierea, adica combinatiea de luciu, stralucire si dispersie atunci cand este
miscat diamantul sau sursa de lumina
IMPORTANTA CALITATII
TAIETURII/SLEFUIRII
Cand un diamant are o taietura de foarte buna calitate (ideal cut), lumina incidentala va intra in
piatra prin platou (table) si coroana, inspre pavilion unde se reflecta dintr-o fateta in alta inainte de
a iesi afara tot prin platou, spre ochii observatorului. Acest fenomen se numeste light return
(revenirea luminii) si afecteaza luminozitatea, stralucirea si dispersia diamantului. Orice scurgere de
lumina cauzata de simetria defectuoasa si/sau proportiile taieturii (off-make = taietura excentrica)
vor afecta negativ calitatea luminii revenite.
Taietura putin adanca/superficiala (Shallow cut) sau taietura prea adanca (deep cut) arata cum
lumina patrunde prin platoul unui diamant in forma rotunda briliant, care ajunge la fatele
pavilionului si iese prin partile laterale sau prin partile cele mai de jos ale pietrei, in loc sa se reflecte
inapoi spre ochii observatorului, prin platou. Mai putina lumina reflectata inapoi catre ochi,
inseamana mai putina stralucire.
Proportiile taieturii
Proportiile si simetria, dar si calitatea slefuirii sunt factori primari
in determinarea calitatii generale a taieturii. Un diamant cu o
taietura defectuoasa, cu fatete excentrice cu cateva grade doar, va fi
un diamant caruia ii lipseste calitatea de gema, pentru ca
stralucirea si focul unui diamant depind in mare masura de
unghiurile fatetelor in relatie una cu cealalta.
Diamantele Hearts and Arrows
Aceste dimante sunt cele cu taietura perfecta, urmand cu exactitate
specificatiile unei taieturi Tolkowsky, Eppler sau Scan, si vazut prin
anumite instrumente va arata pe o parte 8 forme de inima perfect
formate, si privit prin partea opusa, 8 sageti perfect formate

CARAT

Carat (nu karat acesta este o denominare a aurului) este unitatea de masura pentru diamante si alte pietre pretioase de
calitate gema. Acesta unitate desemneaza atat dimensiunea cat si greutatea unei pietre. Masura unitatii este de 0,2 grame
sau 100 puncte.
1CT=0.2 gr
1CT= 100 puncte
0.5 CT= 50 puncte
Cand avem o bijuterie cu mai multe pietre, masa totala a diamantelor sau pietrelor pretioase se numeste Greutatea totala
carate.
Denumirea Carat provine din grecescul keration sau samanta de roscova- carob seed. In antichitate aceste seminte erau
utilizate ca si greutati pentru cantare, sau ca etalon de masurare, datorita greutatii lor uniforme, constante.
Majoritatea bijutierilor sau gemologilor sfatuiesc clientii sa cumpere un diamant de 0.99 ct pentru pretul bun, sau unul de
1.10 ct pentru taietura buna.
In majoritatea cazurilor, caratajul are cel mai mare impact asupra valorii, bazat pe raritate. Cei mai multi aspira sa detina
un diamant de cel putin 1 ct. Concernul De Beers anunta ca mai putin de 1% din toate femeile vor detine vreodata un
diamant de 2 sau mai multe carate. Cele mai multe diamante in forme fancy, par mai mari in comparatie cu unul rotund
briliant.
CLARITATE

Termenul de claritate se refera la prezenta sau absenta incluziunilor minuscule,
in interiorul pietrei si/sau la suprafata. Ca si cumparator este extrem de
important sa cunoasteti si sa intelegeti gradele de claritate.
Toate gradele de claritate din tabelul de mai jos se refera la aparenta incluziunilor
din piatra, vazuta la lupa de 10X. In procesul de expertizare se foloseste si
magnificatie mai mare, dar notele sunt acordate doar la cum se prezinta piatra
sub magnificatie de 10. In diamantele colorless, incuziunile de culoare inchisa
tind sa duca la cea mai semnificativa scadere a notei de claritate
Culoare

Cele mai multe diamante naturale contin mici cantitati de atomi de azot care au inlocuit atomii de carbon in structura interna.
Aceste impuritati de azot sunt in mod egal dispersate in piatra, absorbind partea albastra din spectrul de culori, si astfel aparand
galbene. Cu cat este mai mare numarul de atomi de azot, cu atat mai galbena este piatra.
In determinarea scalei de culoare a diamantelor Institului Gemologic din America (GIA) utilizeaza o scala de la D , care este total
incolor pana la Z care este aproape galben.
Diamantele pot avea orice culoare a spectrului, chiar si mai multe nuante decat orice alte pietre colorate. Cele mai rare diamante
sunt cele de culoarea rosu, roz, verde si albastru. Diamantele care au o culoare suficient de saturata sunt numite diamante fancy-
color.
Absenta culorii in diamante este extrem de rara si foarte valoroasa ca si caracteristica. Cele mai multe diamante extrase, au mici
urme de galben, unele de maro sau gri.
Fluorescenta diamantelor

Aproximativ 35% sau chiar mai mult dintre toate diamantele sunt fluorescente la
expunerea la raze ultra-violete. Marea majoritate emit o culoare albastra. Acest
efect de fluorescenta poate fi benefic pentru o piatra care are o tenta mai galbena,
pentru ca fluorescenta albastra va anula o parte din nuanta galbena (albastrul si
galbenul sunt culori complementare-impreuna dau alb), facand diamantul sa
para mai incolor. Dar un grad prea mare de fluorescenta da un aspect laptos,
incetosat pietrei.
Pentru diamante de culoare D-H (categoria colorless), florescenta puternica poate
avea impact negativ asupra valorii unei pietre cu 3-20%. Pe de alta parte, valoarea
diamantelor cu culori mai slabe I-K, poate creste cu pana la 2% in cazul existentei
fluorescentei.
DIAMANTELE COLORATE

Diamantele pot avea toate culorile spectrului, iar culoarea lor este datorata fie impuritatilor chimice de azot si/sau
hidrogen (diamantele galbene sau brune), bor (diamante albastre), fie expunererii la radiatii (diamante verzi) sau chiar
structurii neregulate de crestere din interiorul cristalului (diamante roz, rosii).
Diamantele incolore sunt in mod normal mai valoroase decat cele galbene. Totusi, daca culoarea unui diamant este mai
intensa decat nota Z, trece in categoria dimantelor colorate. In acest caz, intensitatea culorii joaca un rol primordial in
stabilirea valorii sale. Valoarea unui diamant colorat poate depasi usor pe aceea a unui diamant incolor, daca
intensitatea culorii este mare si culoarea rara.
Anumite diamante colorate, cum ar fi cele roz, albastre, verzi sau rosii sunt extrem de valoroase. In trecut considerate
fara prea mare valoare, diamantele roz ating in momentul de fata valori exorbitante, in principal datorita popularitatii
de care se bucura in prezent aceasta culoare, dar si raritatii.








Diamantele brune, care sunt in general mai putin apreciate decat alte culori si cu o valoare implicit mai mica,
incep sa creasca in popularitate si nu este exclus ca in viitorul foarte apropiat sa ajunga la preturi foarte mari.



Diamantele cameleon
Exista si o categorie foarte rara de diamante olive-gri care isi modifica culoarea.
Acestea sunt cunoscute sub numele de diamante cameleon, modificandu-si
culoarea in functie de lumina. Acest fenomen a fost pentru prima data
documentat de GIA la inceputul anilor 40.
Diamantele cameleon pot fi fortate sa isi shimbe culoarea temporar prin
expunerea la caldura (150 C - 250 C), sau prin depozitarea de scurta durata (24
h) in bezna totala. Expunerea la soare va declansa schimbarea culorii. Aceasta
schimbare este insa temporara, si total reversibila atunci cand se restabilizeaza
conditiile. Se considera ca efectul de schimbare a culorii se datoreaza numarului
mai mare decat normal al impuritatilor de hidrogen.
Misticul diamantului rosu
Poate cea mai rara culoare de diamante este cea rosie. Exista mai putin de 20 de
specimene de diamante rosii naturale cunoscute in lume. Primul diamant rosu gasit a fost
celebrul Halphen Red, de 1 carat, descoperit in secolul 18.
Cel mai cunoscut diamant rosu (Hancock Red) a fost descoperit in Brazilia si cantarea
doar 0.95 carate. A fost prelucrat intr-un diamant rotund briliant si a fost numit dupa
proprietarul sau, Walter Hancock. Hancock Red s-a vandut la casa de licitatii Christies cu
uimitoarea suma de 926.000 $ in 1987. Alte diamante rosii faimoase sunt Diamanatul
Moussaieff care cantareste 13.90 carate si De Young Red care cantareste 5.03 carate. In
prezent valoarea diamantelor rosii depaseste suma de 1.000.000 $ per carat.
DIAMANTE SINTETICE,
IMITATII,TRATAMENTE
Primele diamante sintetice
Procedeul de creare artificiala a diamantelor (sau diamante de cultura, diamante de laborator) a fost
gandit pentru prima data de chimistul francez Henri Moissan in 1892. Cu ajutorul procedeului gandit
de el, mici fragmente de diamant sintetic au fost create prin incalzirea carbunelui, sau carbonului, la
temperaturi extreme (4000 C) intr-un creuzet de fier.
Folosind un cuptor electric construit din caramizi de calcar, caldura excesiva topea creuzetul si
continutul lui de carbon. Odata atinsa temperatura dorita, creuzetul si continutul sau erau introduse in
apa rece pentru a fi racite foarte rapid. Racirea brusca facea ca creuzetul sa se contracte rapid, creand
astfel suficienta presiune in interior pentru a duce la cristalizarea carbonului topit, in mici fragmente de
diamant.
Prima aplicatie comerciala practica a procedeului lui Moissan a fost dezvoltata in 1954 de H. Tracy Hall
pentru General Electric Company. Preocedeul, cunoscut sub numele HTHP (high-temperature/high-
pressure) a fost utilizat pentru crearea diamantelor industriale, dar a fost imbunatatit constant in
ultimii 50 de ani.
Aceste diamante sintetice sunt simulari de laborator ale pietrei naturale, si totusi au proprietati identice
cu diamantele intalnite in natura. Desi initial, diamantele sintetice au fost gandite ca substitute pentru
diamantele de calitate industriala, acum ele sunt din ce in ce mai intalnite in bijuterii, datorita
imbunatatirii constante a calitatii.
In prezent exista 2 procedee principale pentru crearea diamantelor de laborator: metoda HTHP si
metoda CVD, (Chemical Vapour Deposition).

DIAMANTELE INSANGERATE

In legatura cu comertul de diamante, diamantele insangerate (sau diamante de conflict, diamante fierbinti, diamante
de razboi) se refera la diamantele extrase din zone de razboi si vandute pentru a finanta trupele de insurgenti sau de
invazie, sau pentru spijinirea terorismului, in principal in zone din Africa.
Desi Natiunile Unite au identificat pentru prima data in 1998 ca diamantele de conflict sunt o sursa de finantare
pentru razboaie, industra diamantelor a facut primii pasi in vederea solutionarii acestui flagel. In mai 2000, tarile
producatoare de diamante s-au intalnit in Africa, la Kimberly si au convenit asupra unui plan prin care cumparatorii
de diamante sa aiba siguranta ca diamantele pe care le-au achizitionat nu au contribuit la sponsorizarea actelor
violente.
Asfel s-a pus la punct asa numitul Proces Kimberly, prin care guvernele tarilor membre sunt obligate sa mentioneze
importurile si exporturile, originea si valoarea diamantelor de pe teritoriul propriu. Astfel toate diamantele
tranzactionate vor fi insotite de documente oficiale care le atesta originea si care au fost inregistrate.
CUM SA INGRIJESTI DIAMANTELE

Nu va supraaglomerati cutia de bijuterii.Tineti bijuteriile separate unele de celelalte, pentru a preveni zgarierea lor.
Bijuteriile delicate este indicat sa le tineti in saculeti moi sau infasurate in carpe moi sau servetele de hartie.
La fiecare 12 sau 18 luni verificati la un bijutier de incredere integritatea monturii, in special gherutele. Daca simtiti
vreodata sa o piatra se misca in montura, considerati acest lucru o avertizare foarte serioasa ca acea gheruta sau bezel
trebuie intarit.
Formati-va obiceiul de a va da jos bijuteriile cand faceti baie/dus. Sapunul poate sa lase un film pe piatra. Cremele de
maini, produsele de stilizare si praful de zi cu zi toate afecteaza stralucirea diamantelor dvs, prin aparitia unui micofilm de
grasime care sterge din frumusetea pietrei. De asemenea nu puneti bijuteriile inainte de a va machia, acelasi efect de
microfilm il pot avea si pudrele sau fondul de ten. Daca nu curatati bijuteriile suficient de des, acel microfilm se poate
transforma intr-un strat gros de murdarie care se depune pe spatele diamantului, facandu-l sa arate fara viata.
Nu purtati diamante montate in aur de 14K sau mai putin,in piscine curatate cu clor, sau sa folositi clor cu bijuteriile pe
mana. Clorul ataca aurul si il slabeste, putand duce in cel mai grav caz, la pierderea pietrei.
Evitati expunerea bijuteriilor fine la caldura excesiva (de exemplu cand gatiti). Expunerea la caldura foarte mare atingeti
un maner incins sau apropiati bijuteria prea mult de flacara sau de abur poate dauna foarte grav unor pietre pretioase.
Evitati depozitarea bijuteriilor care contin si alte pietre pretioase in seifuri, pentru perioade foarte mari. Daca diamantele,
rubinele si safirele nu patesc nimic, alte pietre (opal, smarald, etc) pot suferi din cauza uscaciunii extreme. Daca nu se
poate evita depozitarea unor astfel de bijuterii pe termene lungi, puneti in seif o carpa umeda si incercati sa o mai umeziti
din cand in cand.
Cel mai simplu mod de curatare este de a le spala pur si simplu cu apa calduta si un detergent foarte usor de tipul
sapunului lichid. Bijuteriile care contin doar diamante si nu alte pietre pot fi curatate si intr-o solutie din jumatate apa
fiarta (sa puteti baga mana in ea) si jumatate amoniac. Acest amestec este foarte eficient in indepartarea mizeriei si
grasimii. Lasati bijutetia sa se inmoaie cateva minute bune apoi spalati-o cu o periuta, clatiti si stergeti cu un prosop de
hartie.
Niciodata sa nu fierbeti bijuteriiile pentru a indeparta mizeria. Multe dintre pietre vor crapa sau isi vor pierde culoarea.