BINE ATI VENIT!

MANAGEMENTUL CALITATII
MANAGEMENTUL CALITATII


LECTOR: Luise Zeininger, MBA
AGENDA CURS
Sisteme de management
Sisteme integrate
Consultanta in domeniul ISO
Certificarea
Excelenta in management
Investors in People

AGENDA ZIUA 1
Prezentari.
Cele 8 principii ale managementului calitatii
SMC - cerinte
SMM cerinte
Pauza de cafea: 30 min
OH&S - cerinte
HACCP - cerinte
Sisteme integrate - documentatii
Principiile managementului
calitatii
8 principii
Agenda
Ce este un principiu de management al
calitatii
Cele 8 principii
Ce este un principiu de management
al calitatii?
Un PRINCIPIU DE MANAGEMENT AL CALITII este o regul sau o
convingere cuprinztoare i fundamental pentru conducerea i funcionarea
unei organizaii, n scopul mbuntirii continue pe termen lung a
performanei, prin orientarea ctre clieni, dar lund n considerare i
necesitile tuturor celorlalte pri interesate.

Standardul SR EN ISO 9000: 2001, defineste opt astfel de principii care au
stat la baza aparitiei familiei de standarde ISO 9000 editia 2000. Acestea
sunt:
Care sunt cele 8 principii?
1 Orientarea catre client
2 Leadership
3 Implicarea personalului
4 Abordarea bazata pe proces
5 Abordarea sistemica
6 Imbunatatirea continua
7 Abordarea luarii deciziilor pe baza de fapte
8 Relatii reciproc avantajoase cu furnizorii
1. Orientarea catre client (I)
Organizaiile depind de clienii lor i, de aceea, ar trebui s
neleag necesitile actuale i viitoare ale clientului, s
satisfac cerinele clientului i s se strduiasc s depeasc
ateptrile acestuia.
Ce obtinem prin aplicarea principiului:
Creterea ncasrilor i a segmentelor de pia, ca rezultat al flexibilitii i vitezei
de reacie fa de oportunitile pieei
Eficacitate crescut n utilizarea resurselor organizaiei pentru creterea satisfaciei
clientului
O loialitate mai mare a clienilor care conduce la o rennoire a relaiilor de afaceri
1. Orientarea catre client (II)
Avantajele aplicarii principiului:

Discernerea i nelegerea necesitilor i ateptrilor clientului
Asigurarea c obiectivele organizaiei sunt corelate cu necesitile i
ateptrile clientului
Comunicarea necesitilor i ateptrilor clientului n ntreaga organizaie
Msurarea satisfaciei clientului i ntreprinderea de aciuni pe baza
rezultatelor
Managementul metodic al relaiilor cu clientul
Asigurarea, n demersul viznd satisfacerea clientelei, a unei abordri
echilibrate a necesitilor i ateptrilor clienilor cu cele ale altor pri
interesate (n special, proprietarii, angajaii, furnizorii, organismele financiare,
colectivitile locale i societatea n ansamblul su}
2. Leadership-ul (I)
Liderii stabilesc unitatea scopului i a direciei organizaiei. Ei ar
trebui s creeze i s menin un mediu intern n care
persoanele s se poat implica total n ndeplinirea obiectivelor
organizaiei.
Ce obtinem prin aplicarea principiului:
Scopurile i obiectivele organizaiei sunt nelese de personal i l
motiveaz.
Activitile sunt evaluate, aliniate i implementate ntr-un mod unificat.
Defectele de comunicare ntre diferitele niveluri ale unei organizaii sunt
reduse la minimum.
2. Leadership-ul (II)
Avantajele aplicarii principiului:
Luarea n considerare a necesitilor tuturor prilor interesate, n special, ale
clienilor, angajailor, furnizorilor, organismelor financiare, colectivitilor locale
i ale societii n ansamblul su
Stabilirea unei viziuni clare a viitorului organizaiei
Definirea unor obiective i inte realizabile
Crearea i ntreinerea unor valori comune i a unor modele de comportament
bazate pe echitate i etic la toate nivelurile organizaiei
Construirea ncrederii i eliminarea fricii
Asigurarea personalului cu resursele i formarea necesare i cu libertatea de a
aciona ntr-un mod responsabil
Suscitarea, ncurajarea i recunoaterea contribuiilor personalului.
3. Implicarea personalului (I)
Persoanele de pe toate nivelurile reprezint esena unei organizaii,
iar implicarea lor total permite utilizarea capacitilor lor n
beneficiul organizaiei.

Ce obtinem prin aplicarea principiului:
Personal motivat, implicat i angajat pentru organizaie
Inovare i creativitate pentru ndeplinirea obiectivelor organizaiei
Membrii personalului responsabili de performanele individuale ale lor
Personal preocupat de a participa i de a contribui la mbuntirea
continu
3. Implicarea personalului (II)
Avantajele aplicarii principiului:
Personalul nelege importana contribuiei sale i a rolului su n organizaie.
Personalul identific ceea ce i frneaz performanele.
Personalul accept s fie responsabilizat i s i asume partea sa de
responsabilitate n rezolvarea problemelor.
Personalul i evalueaz performana n raport cu scopurile i obiectivele
individuale.
Personalul caut n mod activ ocazii de a-i spori competena, cunotinele i
experiena.
Personalul i mprtete n mod liber know-how-ul i experiena.
Personalul dezbate n mod deschis probleme i ntrebri.
4. Abordarea bazata pe proces (I)
Un rezultat dorit este obinut mai eficient atunci cnd
activitile i resursele aferente sunt conduse ca un proces.

O activitate care utilizeaza resurse, condusa astfel incat sa permita
transformarea elementelor de intrare in elemente de iesire, poate fi
considerata un PROCES
Ce obtinem prin aplicarea principiului:
Costuri i durate ale ciclurilor reduse prin utilizarea eficace a resurselor
Rezultate mbuntite, coerente i previzibile
Concentrarea pe oportunitile de mbuntire i clasificarea dup
ordinea de prioritate
4. Abordarea bazata pe proces (II)
Avanatejele aplicarii principiului:
Definirea sistematic a activitilor necesare pentru a obine un rezultat dorit
Stabilirea de responsabiliti clare pentru managementul activitilor cheie
Analiza i msurarea potenialului activitilor cheie
Identificarea interfeelor activitilor cheie cu i ntre diferitele funcii ale organizaiei
Concentrarea pe factorii care vor mbunti activitile cheie ale organizaiei, n
special, resursele, metodele si echipamentele
Evaluarea riscurilor, a consecinelor i a impacturilor activitilor asupra clienilor,
furnizorilor i a altor pri interesate.
5. Abordarea sistemica (I)
Identificarea, ntelegerea i conducerea proceselor corelate ca un sistem
contribuie la eficacitatea i eficiena organizaiei n realizarea
obiectivelor sale.

Ce obtinem prin aplicarea principiului:
Integrarea i alinierea proceselor care vor permite s fie ndeplinite ct mai bine
rezultatele dorite
Capacitatea de a concentra eforturile pe procesele cheie
Conferirea ctre prile interesate a ncrederii n coerena, eficacitatea i eficiena
organizaiei
5. Abordarea sistemica (II)
Avantajele aplicarii principiului 5:
Structurarea sistemului pentru ndeplinirea obiectivelor organizaiei n modul
cel mai eficace i eficient
ntelegerea interdependenei ntre procesele sistemului
Abordri structurate cu armonizarea i integrarea proceselor
Asigurarea unei nelegeri mai bune a rolurilor i a responsabilitilor necesare
pentru realizarea obiectivelor comune i reducerea astfel a blocajelor
interfuncionale
nelegerea posibilitilor organizaionale i stabilirea constrngerilor legate de
resurse nainte de a aciona
Fixarea i definirea modului cum ar trebui s se efectueze anumite activiti n
cadrul unui sistem
mbuntirea continu a sistemului prin msurri i evaluri.
6. Imbunatatirea continua (I)
mbuntirea continu a performanelor globale ale unei organizaii
ar trebui s fie un obiectiv permanent al organizaiei.

Ce obtinem prin aplicarea principiului:
Avantaj concurenial datorit capacitilor organizaionale mbuntite
Alinierea activitilor de mbuntire la toate nivelurile n raport cu
obiectivele strategice ale organizaiei
Flexibilitate i vitez de reacie fata de oportuniti
6. Imbunatatirea continua (II)
Avantajele aplicarii principiului:

Utilizarea unei abordri coerente cu ansamblul organizaiei n vederea
mbuntirii continue a performanelor organizaiei
Asigurarea formrii personalului n metodele i instrumentele de mbuntire
continu
mbuntirea continu a produselor, proceselor i sistemelor devine un
obiectiv al fiecrei persoane din organizaie
Stabilirea de scopuri pentru a orienta mbuntirea continu i de msurri
pentru a-i asigura urmrirea
Recunoaterea i luarea la cunotin a mbuntirilor.
7. Abordarea luarii deciziilor pe baza
de fapte (I)
Deciziile eficace sunt bazate pe analiza datelor i informaiilor.

Ce obtinem prin aplicarea principiului:
Decizii bine informate
Aptitudine mai bun de a demonstra eficacitatea deciziilor anterioare prin
referire la date faptice nregistrate
Creterea aptitudinii de a examina, de a pune n discuie i de a schimba
opiniile i deciziile.
7. Abordarea luarii deciziilor pe baza
de fapte (II)
Avantajele aplicarii principiului:
Garantarea c datele i informaiile sunt suficient de
exacte i de fiabile
Asigurarea accesului la date a celor care au nevoie de ele
Analizarea datelor i informaiilor cu ajutorul unor metode
valabile
Luarea de decizii i ntreprinderea de aciuni bazate pe o
analiz a faptelor, echilibrat prin experien i intuiie
8. Relatii reciproc avantajoase cu
furnizorii (I)
O organizaie i furnizorii si sunt interdependeni iar o relaie
reciproc avantajoas crete capacitatea ambilor de a crea
valoare.
Ce obtinem prin aplicarea principiului:
Aptitudine mrit de a crea valoare pentru cele dou pri.
Flexibilitate i vitez de reacie fa de evoluia pieei sau a necesitilor i
ateptrilor clientului
Optimizarea costurilor i a resurselor
8. Relatii reciproc avantajoase cu
furnizorii (II)
Avantajele aplicarii principiului:
Stabilirea de relaii care echilibreaz ctigurile pe termen scurt i de
consideraii pe termen lung
Punerea n comun a ctigurilor i a resurselor cu partenerii
Identificarea i alegerea furnizorilor cheie
Comunicare clar i deschis
mprtirea informaiilor i a planurilor de viitor
Stabilirea de activiti comune de dezvoltare i de mbuntire
Inspirarea, ncurajarea i recunoaterea mbuntirilor i a realizrilor
furnizorilor.
SMC
Sistem de Management al Calitatii
SR EN ISO 9001:2001
Agenda
Ce este un SMC?
Familia ISO 9000
Abordarea pe baza de proces
SMC
De ce ne certificam
PRO si CONTRA certificare
Intrebari

CE ESTE UN SISTEM DE
MANAGEMENT AL CALITATII?
Sistem de management prin care se
orienteaza si se controleaza o organizatie
in ceea ce priveste calitatea
Sistem de management = sistem prin care se
stabilesc politica si obiectivele si prin care se
realizeaza acele obiective (poate include sistem de
management financiar, de mediu etc)

SR EN ISO 9000:2006
SR EN ISO 9001:2001
SR EN ISO 9004:2001
Sisteme de management al calitatii
Principii fundamentale si vocabular
Sisteme de management al calitatii
Cerinte
Sisteme de management al calitatii
Linii directoare pentru
imbunatatirea
performantei
FAMILIA DE STANDARDE
ISO 9000
*Intelegerii si satisfacerii cerintelor
*Considerarii procesele in functie de valoarea adaugata
*Obtinerii de rezultate de tip: performanta si eficacitate
*Imbunatatirii proceselor pe baza masurarilor obiective
Abordarea bazata pe proces
A
c
c
e
n
t
u
e
a
z
a

i
m
p
o
r
t
a
n
t
a

O activitate care
utilizeaza resurse,
condusa astfel incat sa
permita transformarea
elementelor de intrare in
elemente de iesire, poate
fi considerata un
PROCES
SMC cerinte generale
Identificarea proceselor
Determinarea succesiunii si interactiunii proceselor
Determinarea criteriilor pentru operarea si controlul
proceselor
Asigurarea disponibilitatii resurselor si informatiilor necesare
operarii proceselor
Monitorizarea, masurarea si analizarea proceselor
Implementarea actiunilor necesare pentru a realiza rezultatele
planificate si continua imbunatatire
SMC cerinte referitoare la documentatie
Documentatia include:
Manualul calitatii
Declaratii documentate ale politicii si obiectivelor calitatii
Proceduri documentate
Documentatia necesara pentru planificarea, operarea si
controlul proceselor
Inregistrari
Marimea organizatiei si tipul activitatilor
Complexitatea proceselor si interactiunea
Competenta personalului
Amploarea
documentatiei depinde de:
IERARHIA DOCUMENTELOR SMC
INSTRUCTIUNI DE LUCRU
FORMULARE; INREGISTRARI
PROCEDURI OPERATIONALE
PROCEDURI DE SISTEM
MANUALUL
CALITATII
SMC responsabilitatea
managementului
Angajament
Orientare catre client
Politica in domeniul calitatii
Planificare SMC: stabilire obiective
Responsabilitate, autoritate si comunicare :
numire RMC, comunicare
Analiza efectuata de management
SMC managementul resurselor
Asigurarea resurselor necesare
Competenta, constientizare instruire resurse
umane
Infrastructura
Mediu de lucru
SMC realizarea produsului
Planificare activitatilor
Procese referitoare la relatia cu clientul: determinare
cerintelor referitoare la produs, analiza, comunicarea
cu clientul
Proiectare si dezvoltare dupa caz
Aprovizionare
Productie si furnizare de servicii
Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare
SMC masurare, analiza si
imbunatatire
Satisfactia clientului
Audit intern
Monitorizare si masurare procese si produse
Analiza datelor
Controlul produsului neconform
Actiune corectiva
Actiune preventiva
Imbunatatire continua
De ce ar dori firmele sa certifice SMC?

Reduce costurile prin
organizarea fluxului de
procese si reducerea
pierderilor
Reducerea costurilor prin
organizarea fluxului de
documente si a comunicarii
interne
pasaport pentru export

Imbunatateste relatia cu
organismele
guvernamentale si de stat
Imbunatateste imaginea
publica
Motivarea angajatilor
Angajamentul conducerii


Cerinta autoritatilor nationale
Cerinta clientilor
PRO certificare
Imbunatateste relatia cu partenerii externi
Asigura oportunitati de marketing si
comunicare
Imbunatateste relatia cu comunitatea
Recunoastere

Contra - certificare
Lipsa personalului instruit
Costuri instruire, implementare, intretinere
Nesiguranta privind confidentialitatea
informatiilor
Necunoasterea prevederilor legale
Atitudinea las-o asa ca merge asa


Intrebari?

SMM
SISTEM DE MANAGEMENT DE
MEDIU


SR EN ISO 14001:2004




Agenda
Ce este un SMM?
Seria 14000
Componentele unui SMM
De ce sa ne certificam un SMM?
Concluzii
Intrebari
CE ESTE UN SISTEM DE MANAGEMENT
DE MEDIU
Parte a sistemului de management al unei organizatii utilizat
pentru a dezvolta si implementa politica sa de mediu si a
gestiona aspectele de mediu

MEDIU mediul inconjurator in care functioneaza organizatia,
care include aerul, apa, solul, resursele naturale, flora, fauna,
oamenii si relatiile dintre acestea;

SR ISO 14004
Seria ISO 14000
ISO 14001:2004 - Sisteme de management de mediu. Cerinte cu
ghid de utilizare
ISO 14004:2004 Sisteme de management de mediu. Linii
directoare referitoare la principii, sisteme si tehnici de aplicare.
ISO 14O20 Etichete si declaratii de mediu. Principii generale
ISO 14031:1999 Management de mediu. Evaluarea performantei
de mediu. Ghid
ISO 14040 Management de mediu. Evaluarea ciclului de viata.
Principii si cadrul de lucru
ISO 14050:1999 - contine definitiile termenilor fundamentali referitori
la managementul de mediu
Analiza managementului
Implementare
si operare
Planificare
Politica de mediu
Componentele SMM conform ISO 14001:2004
Verificare si
actiuni corective
Definirea politicii si
atasamentul fata de
valorile SMM
Stabilirea unui plan de
realizare a politicii de
mediu
Masurarea si evaluarea
performantei de mediu
Obiective si tinte
Imbunatatirea continua a
SMM si a performantelor
de mediu
Planificare
- Raspundere si responsabilitate: numire RMM
Identificarea cerintelor legale aplicabile si a altor cerinte
Identificarea aspectelor semnificative de mediu
Emisiile in atmosfera
Poluarea apelor
Deseuri solide
Deseuri cu grad mare de risc
Zgomot
Programul de implementare

ASPECT DE MEDIU element al activitatilor, produselor sau serviciilor organizatiei
care poate interactiona cu mediul
IMPACT ASUPRA MEDIULUI orice modificare a mediului, daunatoare sau benefica,
care rezulta total sau partial din aspectele de mediu ale organizatiei

Implementare
Pentru o implementare corecta, organizatia trebuie sa:
- dezvolte o politica proprie de mediu,
- stabileasca obiective si tinte de mediu si un prorgam de
management de mediu
puna la dispozitie resurse umane, materiale si financiare
asigure instruirea personalului
asigure comunicarea interna si externa
dupa caz, sa asigure integrarea SMM cu alte sisteme
existente

Masurare si evaluare
Organizatia trebuie sa masoare, monitorizeze si sa
evalueze performantele sale de mediu
Conformarea cu cerintele legale si cu alte cerinte
Inregistrari ale SMM
Cerinte legale si alte cerinte, conformarea cu acestea, normative,
acorduri si avize, autorizatie de mediu, aspecte privind impactul de
mediu, detalii despre neconformitati (accidente de mediu,
reclamatii, actiuni corective si preventive); audit de mediu si analiza
efectuata de management .
Auditurile SMM
Imbunatatire continua
Organizatia trebuie sa analizeze si sa imbunatateasca
continuu sistemul sau de management de mediu, obiectivele
imbunatatirii si performanta sa generala de mediu
Analiza SMM
Obiective si tinte de mediu, rezultatele auditului SMM,
evaluarea indeplinirii obiectivelor, concluzii
Imbunatatire continua
Identificarea oportunitatilor de imbunatatire, determinarea
cauzelor neconformitatilor, elaborarea unui plan de actiuni
corective, compararea cu performantele altor organizatii
din bransa
Cerinte de performanta de mediu
ISO 14001 nu stabileste cerinte pentru
performanta de mediu peste cele stabilite de
legislatia si normativele in vigoare
De ce ar dori firmele sa certifice
SMM?

Reducerea incidentelor care
duc la raspunderi legale
Reduce costurile prin
reducerea gradului de
exploatare a resurselor
naturale si a pierderilor din
procesele curente.

Imbunatateste relatia cu
organismele
guvernamentale si de stat
Imbunatateste imaginea
publica
Motivarea angajatilor
Angajamentul conducerii


Cerinta autoritatilor nationale
Cerinta clientilor
PRO certificare
Dovada publica a grijii fata de mediu
Reducerea riscului de mediu
Imbunatateste relatia cu partenerii externi
Asigura oportunitati de marketing si
comunicare
Imbunatateste relatia cu comunitatea
Recunoastere

Contra - certificare
Lipsa personalului instruit
Costuri instruire, implementare, intretinere
Nesiguranta privind confidentialitatea
informatiilor
Necunoasterea prevederilor legale
Atitudinea las-o asa ca merge asa


Intrebari?

OHSAS
SISTEM DE MANAGEMENT AL
SANATATII SI SECURITATII
OCUPATIONALE
18001:2004
AGENDA
Ce este un sistem OH&S
Familia 18000
Definitii
Managementul riscurilor
Specificatia OHSAS 18001
Implementarea sistemului
De ce sa ne certificam; PRO si CONTRA
Intrebari

Ce este un sistem OH&S?
Parte a sistemului de management general care
faciliteaza managementul riscurilor OH&S asociate
afacerilor organizatiei. Include structura
organizatorica, activitatile de planificare,
responsabilitatile, procedurile, procesele si resursele
necesare elaborarii, implementarii si mentinerii
politicii OH&S a organizatiei
- OHSAS 18001:2004
Familia 18000
OHSAS 18001: 2004 Sisteme de
management al sanatatii si securitatii
ocupationale. Specificatie
OHSAS 18002: 2004 Sisteme de
management al sanatatii si securitatii
ocupationale. Linii directoare pentru
implementarea OHSAS 18001

Definitii

Sanatate si securitate ocupationala conditii si factori care
afecteaza starea de sanatate a angajatilor, personalului
temporar angajat, personalului subcontractant, vizitatorilor si
a oricarei alte persoane aflate la locul de munca
Pericol = sursa sau situatie cu potential de producere de
vatamari, in termeni de ranire sau imbolnavire, daune aduse
proprietatii, daune aduse mediului de lucru, sau o combinatie
a acestora
Risc = combinatie a probabilitatii si consecintei producerii
unui anumit eveniment periculos
Managementul riscurilor
Identificarea riscurilor
Intelegerea implicatiilor acestora
Stabilirea tolerabilitatii
Control
Fii pregatit
Daca nu poti face nimic in acest sens ce se
intampla?
OHSAS 18001
Cerinte legale si alte cerinte
Asigurarea ca toate cerintele legale sunt respectate
Obiective
Stabilirea si mentinerea obiectivelor OH&S
Programe OH&S
Stabilirea si revizuirea periodica a programelor
OH&S
Stabilire responsabilitati, autoritati, resurse, termene
OHSAS 18001
IMPLEMENTARE SI OPERARE
Structura si responsabilitate
Instruire, constientizare si competenta
Consultare si comunicare
Controlul documentelor si datelor
Control Operational
Pregatire pentru situatii de urgenta si
capacitate de raspuns
OHSAS 18001
Structura si Responsabilitate
Stabilire responsabilitati, autoritati, resurse, termene
Numire repezentant al managementului pentru OH&S
Demonstrarea angajamentului pentru implementarea OH&S


Instruire, constientizare si competenta
Asigurarea ca instruirea este releventa pentru sarcini cu
impact asupra sistemului OH&S
Stabilirea si mentinerea unor programe de instruire
OHSAS 18001
Consultare si Comunicare
Documentare si mentinere proceduri
Implicarea angajatilor

Controlul Datelor si Documentelor
Mentinerea documentelor si datelor cerute de
specificatia OHSAS
Revizuirea periodica
Asigurarea prezentei documentelor valabile la
locurile de utilizare

OHSAS 18001
Control Operational
Stabilirea masurilor de control pentru activitatile si
operatiile asociate riscurilor

Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de
raspuns
Stabilire planuri si proceduri pentru identificarea
potentialului pentru incidente si situatii de urgenta
Testarea periodica acolo unde este posibil
Revizii periodice a planurilor si procedurilor
OHSAS 18001
VERIFICARE SI ACTIUNE CORECTIVA
Monitorizarea si masurarea performantei
organizatiei
Acidente, incidente, neconformitati si actiuni
corective si preventive
Inregistrari
Audit

OHSAS 18001
Monitorizarea si masurarea performantei
Masurari: calitative si cantitative
Indeplinirea obiectivelor
Masurari proactive ale performantei
Masurari reactive ale acidentelor, incidentelor,
imbolnavirilor etc
Calibrarea DMM-urilor - dupa caz
OHSAS 18001
Accidente, Incidente, Neconformitati, Actiuni Corective
si Preventive
Definirea responsibilitatilor pentru investigarea
accidentelor
Actiuni de reducere consecinte
Initiere si finalizare actiuni corective si preventive
Implementare si inregistrare schimbari ale
procedurilor documentate
OHSAS 18001
Inregistrari
Stabilire proceduri: reguli si metode
Respectarea cerintelor de
Lizibilitate si identificare
Trasabilitate
Regasire usoara
Protejare
OHSAS 18001
Audit
Stabilire si mentinere proceduri pentru:
Determinarea conformitatii sistemului OH&S cu
specificatia OHSAS 18001
Revizuirea rezultatelor auditurilor anterioare
Furnizarea de informatii catre management
Auditorii trebuie sa fie independenti fata de
zona auditata
OHSAS 18001
ANALIZA MANAGEMENTULUI
Revizuirea sistemului OH&Spentru a asigura
adecvarea si eficacitatea
Mentinerea inregistrarilor analizei efectuate
Documentarea schimbarilor identificate ca
necesare
Implementarea OH&S
4 FACTORI DE SUCCES
Angajamentul managementului si implicarea
personalului
Analiza pericolelor
Prevenire si Control
Instruire
Implementarea OH&S
Angajamentul managementului si Implicarea personalului

Politica de siguranta trebuie sa fie o prioritate pentru
toate departamentele organizatiei
Incorporarea activitatilor legate de siguranta in
evaluarile performantei personalului
Instruirea tuturor angajatilor privind OH&S
Alocare resurse adecvate sistemului OH&S
Audituri ale sistemului OH&S
Implementarea OH&S
Analiza pericole

Identificarea tuturor pericolelor
Luarea in consideratie a tuturor pericolelor la
stabilirea politicii OH&S
Utilizati matricea riscurilor in analiza
Implementarea OH&S
Prevenire si Control

Stabilirea proceduri sigure de lucru pentru
angajati
Controlul si eliminarea pericolelor
Echipament de protectie
Instruirea angajatilor
Analiza accidentelor
Implementarea OH&S
Instruire

Managementul de varf bazele activitatilor si cerintelor
Managementul de linie (sefi departamente) stabilire
responsabilitati
Responsabilii (sefii de echipe) instruire similara
angajatilor cu privire la obiective
Angajati cum sa evite accidentarea lor si a colegilor
Evaluarea programului de instruire
De ce ar dori firmele sa certifice
OH&S?

Creste increderea angajatilor
Reducerea costurilor prin
eliminarea potentialului de
accidente

Imbunatateste relatia cu
organismele
guvernamentale si de stat
Imbunatateste imaginea
publica
Motivarea angajatilor
Angajamentul conducerii

Cerinta autoritatilor nationale
Cerinta clientilor
PRO certificare
Imbunatateste relatia cu angajatii
Imbunatateste relatiile cu partenerii
Imbunatateste relatia cu comunitatea
Recunoastere

Contra - certificare
Lipsa personalului instruit
Costuri implementare, intretinere
Nesiguranta privind confidentialitatea
informatiilor
Necunoasterea prevederilor legale
Atitudinea las-o asa ca merge asa


Intrebari?

HAZARD ANALYSIS CRITICAL
CONTROL POINTS

Agenda
Legislatie in domeniu
HACCP in Romania
Sistemul HACCP, principii
Pasii implementarii
De ce sa ne certificam
Intrebari
Directiva Consiliului Europei 93/43/EEC din 14.06.93 cu privire la igiena
Alimentelor:
elaborat de Consiliul Comunitii Europene;
bazat pe recomandrile din Codex Alimentarius referitoare la principiile
generale de igien (stabilite de FAO si OMS , Roma, 1988);
conine 17 articole i o anex cuprinznd 10 capitole cu cerinele aplicabile
sectoarelor de preparare, procesare, fabricare, ambalare, transport, distribuie,
manipulare i servire a produselor alimentare.
LEGISLAIA EUROPEAN PRIVITOARE LA IGIENA I
``SIGURANA`` ALIMENTELOR
Conceptul original HACCP, utilizat iniial de NASA, a fost prezentat prima
dat publicului n 1971 la Conferina Naional pentru Protecia Alimentelor si
conine 5 etape preliminare i 7 principii;
Aplicarea sistemului HACCP, aa cum a fost gndit el iniial, trebuie ns s
fie susinut pe fundamentul unor proceduri care in de Managementul
Calitii (vezi ISO 9001:2000);
In anul 2000, a aparut Initiaiva Global pentru Sigurana Alimentelor, cu
recunoaterea reciproc a patru standarde internaionale: BRC, EFSIS nr.5,
Codul HACCP i IFS;
DEZVOLTAREA STANDARDELOR referitoare la MANAGEMENTUL
SECURITII ALIMENTARE HACCP si ISO
Pentru reducerea numrului de standarde, ISO a pregtit dou documente:
ISO 15161- Ghid de aplicare a ISO 9001:2000 n industria alimentar i a
buturilor;
ISO 22000- Sisteme de management al siguranei alimentelor. Cerinte pentru
orice organizatie din lantul alimentar
DEZVOLTAREA STANDARDELOR referitoare la MANAGEMENTUL
SECURITII ALIMENTARE HACCP si ISO
Comisia Codex Alimentarius incorporeaz HACCP n Codul de Practici
Internationale Principii Generale de Igien Alimentar (CAC/RCP 1-1969, Rev.3-
1997, Amd.1999)

Seciunea 1. Obiective
Seciunea 2. Scop, utilitate i definiii
Seciunea 3. Procesarea primar
Seciunea 4. ntreprinderea: proiectarea spaiilor i faciliti necesare
Seciunea 5. Controlul operaiilor
Seciunea 6. ntreprinderea: ntreinere i igienizare
Seciunea 7. ntreprinderea: igiena personalului
Seciunea 8. Transportul alimentelor
Seciunea 9. Informaii despre produs i contientizarea consumatorului
Seciunea 10. Educaia, instruirea.
CAC/RCP 1-1969/REV. 4 2003, Cod international de practica recomandat include sistemul
HACCP si ghid pentru aplicarea acestuiavv
SITUAIA IMPLEMENTRII HACCP N ROMNIA
1. Se aprob introducerea i aplicarea
sistemului H.A.C.C.P. n activitatea de
supraveghere a condiiilor de igien din
sectorul alimentar.
..
7. Sistemul H.A.C.C.P. va fi implementat
progresiv, n toate unitile din sectorul
alimentar, de ctre Inspectoratele de
poliie sanitar i medicin preventiv
teritoriale, n termen de 1-5 ani,
conform Regulamentului H.A.C.C.P.
Ord. M.S. nr. 1956/ 18 oct.1995 privind
introducerea i aplicarea sistemului
H.A.C.C.P. n activitatea de supraveghere a
condiiilor de igien din sectorul alimentar;
Ord. Urg. nr. 97 din 21 iun. 2001 privind
reglementarea produciei,
circulaiei i comercializrii alimentelor,
aprobat prin Legea 57 din 16 ianuarie
2002;
Cap. III. Condiii privind producia, igiena i ambalarea alimentelor.
Art. 22. Productorii de alimente, persoane fizice sau juridice, vor comercializa numai alimentele care prezint siguran, sunt
salubre i apte pentru consum.
..
Art. 24-25. M.A.A.P. si M.S.F. adopt prin ordin comun reglementri prin care se stabilesc condiiile privind igiena alimentelor i
alte cerine obligatorii privind fabricarea i manipularea alimentelor, precum i procedurile de verificare a conformitii cu aceste
cerine. Reglementrile vor stabili prevederi pentru fabricarea i manipularea alimentelor n mod igienic iar operatorii din industria
alimentar trebuie s identifice i s corecteze orice faz critic pentru asigurarea securitii alimentare prin dezvoltarea
sistemului propriu de analiz a riscurilor n punctele critice de control.
H.G. 1198 din 24 oct. 2002 privind
aprobarea Normelor de igien a
produselor alimentare , publicat n M.O.
866/ 2 dec. 2002; - n vigoare de la 2
martie 2003;
abrogata de HG 924/2005 incepand cu
01.10.2006
Cap. II. Condiii generale de igien a
produselor alimentare.
Art. 4 Unitile din sectorul alimentar
trebuie s identifice activitile care sunt
determinante pentru securitatea
alimentar i trebuie s garanteze c
procedurile de securitate
corespunztoare sunt stabilite,
implementate, meninute i revizuite pe
baza principiilor utilizate de sistemul de
analiz a riscurilor i punctelor critice de
control, abreviat HACCP.
SITUAIA IMPLEMENTRII HACCP N ROMNIA
REFERENIALUL DE CERTIFICARE a sistemului HACCP
standardul danez DS 30247 E:2002
Codex Alimentarius
SR EN ISO 22000: 2005
SISTEMUL HACCP
HACCP = Hazard Analysis. Critical Control Points
Un sistem care permite identificarea pericolelor specifice suspecte de a
afecta securitatea unui produs alimentar definit i determinarea msurilor
necesare pentru a asigura prevenirea sau controlul acestor pericole.

Cele 4 funcii fundamentale ale metodei HACCP
analiza pericolelor;
identificarea punctelor critice;
supravegherea execuiei;
verificarea eficacitii sistemului (evaluarea performanelor);
Cele 7 principii ale HACCP
1. Identific poteniale pericole, evalueaz riscul i
identific msuri preventive
2. Determin Punctele Critice de Control (PCC)
care vor elimina sau minimiza riscul
3. Stabilete limitele critice care trebuie atinse
pentru a asigura controlul PCC
4. Stabilete un sistem de monitorizare
5. Stabilete aciuni de corectare pentru cazul n
care un PCC este scpat de sub control
6. Stabilete documentaia i nregistrrile pentru
sistem
7. Stabilete procedurile de verificare care confirm
eficacitatea HACCP
Definete
Conduce
Verific
Pasul 1. Definirea scopului
asigurarea calitii i securitii produselor alimentare
este necesar s existe dorina i angajamentul deplin al
tuturor compartimentelor ntreprinderii
se stabilesc termenii de referin:
linia tehnologic;
categoriile de pericole (microbiologice, fizice, chimice);
PASII IMPLEMENTRII SISTEMULUI
HACCP
Pasul 2. Construirea echipei HACCP numire responsabil
PASII IMPLEMENTRII SISTEMULUI
HACCP
Pasul 3. Colectarea tuturor informatiilor despre produs
Descrierea caracteristicilor/proprietatilor specifice ale
produsului final (grupei de produse) si a metodei de
distributie (descrierea tehnica)
Informatii privind utilizarea produsului
SPECIFICATIA PRODUSULUI
caracteristici generale
caracteristici de siguranta
conditii de ambalare, etichetare, depozitare,
termen de valabilitate
utilizarea conform destinatiei (modul de folosire)
Pasul 4. Construirea diagramei de flux tehnologic i
descrierea procesului
descrierea procesului de productie pe etape
diagrame de flux
planul spatiilor de productie
verificarea pe teren a diagramei de flux tehnologic
PASII IMPLEMENTRII SISTEMULUI
HACCP
PASII IMPLEMENTRII SISTEMULUI
HACCP
Pasul 5. Identificarea pericolelor potentiale
stabilirea listei pericolelor poteniale legate de materiile
prime, materialele i ingredienii folositi;
identificarea pericolelor poteniale pentru fiecare etap
a procesului tehnologic.

Se pleaca de la intelegerea pericolelor legate de alimente
Pasul 6. Evaluarea riscurilor si stabilirea masurilor de control
Efectuarea unei evaluri a probabilitii de apariie a pericolelor
frecventei) i a severitii pericolelor (gravitatii);
Specificarea msurilor preventive existente sau necesare pentru
eliminarea sau reducerea pericolelor la un nivel acceptabil
PASII IMPLEMENTRII SISTEMULUI
HACCP

Procedura de
evaluare a riscului
(metoda 1)
Gravitatea
Frecventa aparitiei
(in produsul final; la consum)
Ridicata 3 4 4
Medie 2 3 4
Scazuta 1 2 3
Scazuta Medie Ridicata
Pasul 7. Determinarea punctelor critice ptr. controlul
acestor pericole identificate
Pasul 8. Stabilirea limitelor standard (valori tinta care
trebuie indeplinite pentru a ine subcontrol fiecare PCC
identificat) precum si stabilirea tolerantelor
Valoarea tinta + toleranta= Valoarea critica
Pasul 9. Stabilirea unui sistem de monitorizare pentru
controlul efectiv al CCP-urilor
PASII IMPLEMENTRII SISTEMULUI
HACCP
Exemple de limite critice
Hazard PCC Limita critica
Fragment
metalic
Detector
de metale
Fragment mai
mare de 0,5 m
Cresterea
patogenului
Temperatura
de control
Nu peste 4C
Patogen
C. Botulinum
Acidificare pH sub 4.6


Pasul 10. Stabilirea de aciuni corective, cnd apar
deviaii fa de limitele critice stabilite
Pasul 11. Stabilirea unui sistem eficient de realizare si
pastrare a documentaiei descriptive i a celei
operaionale
specificatii
instructiuni
proceduri
formulare de inregistrare
PASII IMPLEMENTRII SISTEMULUI
HACCP
Pasul 12. Stabilirea de metode, proceduri i teste ptr.
verificarea sistemului HACCP, destinate s-i ateste
conformitatea i eficacitatea
Pasul 13. Revizuirea sistemului HACCP.
PASII IMPLEMENTRII SISTEMULUI
HACCP
De ce ar dori firmele sa certifice un
sistem HACCP?

Reduce costurile prin
organizarea fluxului de
procese si reducerea
pierderilor
Verificarea corectitudinii
masurilor si modului de
lucru
Pasaport pentru export

Imbunatateste relatia cu
organismele
guvernamentale si de stat
Imbunatateste imaginea
publica
Motivarea angajatilor
Angajamentul conducerii


Cerinta autoritatilor nationale
Cerinta clientilor
PRO certificare
Imbunatateste relatia cu partenerii externi
Asigura oportunitati de marketing si
comunicare
Recunoastere

Contra - certificare
Lipsa personalului instruit
Costuri instruire, implementare, intretinere
Nesiguranta privind confidentialitatea
informatiilor
Necunoasterea prevederilor legale
Atitudinea las-o asa ca merge asa


Intrebari?

SISTEME DE MANAGEMENT
Documentatii
Agenda
Sistem de Management de Calitate
Sistem de Management de Mediu
Sistem de Management sanatate si securitate
ocupationala
HACCP
Sisteme integrate
SMC
Manual
6 proceduri de sistem
Declaratie de politica
Declaratie de obiective
Inregistrari privind furnizorii, analiza cerinte client,
satisfactia clientului, analiza efectuata de
management, control DMM-uri
Proceduri operationale sau de proces, instructiuni de lucru
SMM
Declaratie de politica
Proceduri de sistem
aspecte de mediu
cerinte legale si alte cerinte
obiective, tinte , programe
Instruire, comunicare
controlul documentelor
control operational activitati asociate
aspecte de mediu semnificative
pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns
monitorizare si masurare - activitati cu impact semnificativ
evaluarea conformarii
neconformitati
actiune corectiva
actiune preventiva
controlul inregistrarilor
audit intern
Inregistrari
Proceduri operationale sau de proces: control DMM-uri de exemplu,
instructiuni de lucru
HACCP


Planul HACCP
Inregistrari privind monitorizarea CCP-urilor
SISTEM INTEGRAT CALITATE-MEDIU
SMCM

Manual integrat sau cu capitole separate
Proceduri de sistem
aspecte de mediu
cerinte legale si alte cerinte
obiective, tinte , programe
instruire
comunicare
controlul documentelor
control operational activitati asociate aspecte de mediu semnificative
pregatire pentur situatii de urgenta si capacitate de raspuns
monitorizare si masurare - activitati cu impact semnificativ
evaluarea conformarii
neconformitati
actiune corectiva
actiune preventiva
controlul inregistrarilor
audit intern
Declaratie de politica
Declaratii de obiective: calitate si mediu
Proceduri operationale sau de proces: control DMM-uri de exemplu
instructiuni de lucru
SISTEM INTEGRAT CALITATE-OH&S
Manual integrat sau capitole distincte
Declaratie de politica
Proceduri de sistem
planificare pentru identificarea pericolului, evaluarea riscului si controlul riscului
cerinte legale si alte cerinte
obiective si program (programe) de management OH&S
instruire
comunicare
controlul documentelor si al datelor
control operational activitati asociate riscurilor identificate
pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns
monitorizare si masurare - a performantei OH&S
accidente, incidente
neconformitati
actiune corectiva
actiune preventiva
controlul inregistrarilor
audit intern
Inregistrari privind analiza efectuata de management
SISTEM CALITATE HACCP
SMCH
Manual
Planul HACCP
6 proceduri de sistem
Declaratie de politica
Declaratie de obiective
Inregistrari privind monitorizarea CCP-urilor
Proceduri de igiena
Proceduri operationale sau de proces: control DMM-uri de exemplu
instructiuni de lucru
SISTEME
INTEGRATE COMPLEXE
INTEGRAT CALITATE- MEDIU OHSAS

INTEGRAT CALITATE - MEDIU - HACCP
Intrebari?

NE REVEDEM MINE!
AGENDA ZIUA 2:


- Consultanti si consultanta
- Certificarea
- Excelenta in management
- Investors in people

AGENDA ZIUA 2

Consultanti si consultanta
Certificarea
Pauza de cafea
Excelenta
Investors in People
CONSULTANTI SI CONSULTANTA
Agenda
Ce este?
La ce foloseste?
Ce face consultantul?
Cui trebuie?
Cum alegem consultantul?

Ce este
Persoana de incredere care:
are pregatire si experienta relevanta
respecta codul deontologic privind
consultanta
nu intra in conflict de interese cu clientul
pastreaza confidentialitatea informatiilor la
care are acces
Foloseste in beneficiul clientului experienta
accumulata

La ce foloseste

Economiseste timp pentru client
Economiseste bani pentru client
Instruieste personalul clientului
Ce face consultantul (1)
Asculta,
Observa ,
Analizeaza ,
Evalueaza
Recomanda,
Asista ,
Indruma ,
Instruieste.
Ce face consultantul (2)
Ofera:
Indrumari privind necesarul de documente
functie de
Tipul sistemului
Marimea organizatiei
Complexitatea proceselor
Competenta personalului
Indrumari privind documentarea proceselor
Indrumari privind mentinerea inregistrarilor


Ce face consultantul (3)
Analizeaza modul de control al
sistemului si propune imbunatatiri
Asista sau efectueaza auditul intern
Elaboreaza rapoarte de audit si
recomandari pentru obtinerea
conformitatii
Ajuta la alegerea organismului de
certificare


Cui trebuie?
Tuturor organizatiilor care:

Vor sa reduca costurile proiectarii, documentarii,
implementarii si certificarii unui sistem
Vor sa reduca timpul necesar unui astfel de proiect
Vor sa se asigure de calitatea si sustenabilitatea
rezultatului
Cunosc si recunosc utilitatea si oportunitatea utilizarii
unui specialist
Doresc sa-si dovedeasca profesionalismul
Cum alegem consultantul? (1)
Dupa experienta cu cat a avut mai multi clienti
in domeniul dumneavoastra, cu atat mai bine.
Sa va inspire incredere
Sa asigure confidentialitatea
Sa respecte termenele stabilite
Dupa competenta cereti cv-uri!

Asigurati-va ca personalul cu care veti lucra are pregatire
cat mai solida pentru referentialul ales.

Dupa recomandari
Cum alegem consultantul? (2)
IMPORTANT!


Folositi experienta acestora in folosul dvs!

Lucrati in echipa cu consultantul dvs!

PENTRU MAI MULTE
PRECIZARI SI DETALII

SUNA UN CONSULTANT!
Intrebari?

Organism de certificare
Agenda
De unde aflam ce organisme functioneaza in Romania
De unde aflam ce organism se potriveste activitatilor noastre
Obtinerea certificarii
Am nevoie de certificare?
Ce sa aleg
Ce obligatii am
Ce drepturi am
Ce obligatii are organismul de certificare

De unde aflam ce organisme
functioneaza in Romania

De la consultant
De pe site-ul RENAR
www.renar.ro
Tipuri de organisme
Organisme care certifica sisteme
Organisme care certifica produse
Organisme care certifica laboratoare
De unde aflam ce organism se
potriveste activitatilor noastre

se verifica domeniul pentru care este acreditat
intern sau international
se analizeaza optiunile cu consultantul
se respecta cerintele unei autoritati
se respecta cerintele unui/unor clienti
Am nevoie de certificare?
discutii
Ce sa aleg?
pre-audit
certificare: de sistem; de produs
supraveghere
Ce obligatii am?
sa respect termenele
sa instruiesc echipa de auditori cu normele de
PM
sa le asigur echipament de PM
sa le pun la dispozitie documentele relevante
pentru constatarea functionarii sistemului
auditat
Ce drepturi am?
sa imi fie respectat secretul documentelor
sa mi se faca observatii pertinente
sa refuz echipa de audit
sa contest neconformitatile
Ce obligatii are organismul de
certificare
sa stabileasca o echipa de audit pe domeniu
sa pastreze confidentialitatea
sa stabileasca neconformitati
sa transmita raportul de audit
Intrebari?

EXCELENTA IN CALITATE
Cateva concepte
Agenda
Ce este calitatea?
Conceptul de excelenta
Principiile excelentei
5 parteneri
Factori de succes
Premii


CE ESTE CALITATEA
Masura in care un ansamblu de caracteristici
intrinseci (permanente) indeplineste cerintele
Conceptul de Excelenta
Excelenta inseamna sa fii un model pentru
ceilalti, adica sa fii cel mai bun, pentru ca:
esti orientat catre clienti
aplici tehnici manageriale de virf
obtii rezultate consistente
Principiile Excelenei (1din 2):
Viziune clara:
misiune
politica
strategie
obiective
Orientare catre clienti:
cunoasterea necesitatilor explicite si latente
stisfacerea necesitatilor
Imbunatatire continua:
masurarea si analiza rezultatelor
feed-back
inovare
Principiile Excelenei: (2 din 2)
Aplicarea bunelor practici manageriale:
orientare catre procese
abordare convingatoare, integratoare
implementare sistematica
imbunatatire continua
Aplicarea bunelor practici in managementul resurselor umane:
orientare catre satisfactia angajatilor
motivare
recompensare
formare continua
Parteneriat:
cu furnizorii
implicare
incredere
cu celelalte parti interesate (autoritati, organisme de supraveghere)
Responsabilitate etica fata de societate
5 parteneri pentru excelenta
Clienti
Angajati
Actionari / Proprietari
Furnizori
Societatea
FACTORI DE SUCCES
Orientare pe termen lung
Proces permanent de imbunatatire
Implicarea directa a conducerii
Asigurarea satisfactiei angajatilor
Asigurarea satisfactiei clientilor
Management prin exemplu personal
Comunicare
Rabdare Rezistenta
Premii de calitate i modele

Japonia - Premiul Deming (1951)
SUA - Trofeul naional pentru calitate Malcolm
Baldrige - MBNQA (1988)
Europa - Trofeul european pentru calitate
EQA (1992)
Romania - Premiului Roman pentru Calitate
"J.M.JURAN (2000)
Premiul JURAN
CELE 9 CRITERII:
1. LEADERSHIP
2. RESURSE UMANE
3. POLITICA SI STRATEGIE
4. PARTENERIATE SI RESURSE
5. PROCESE
6. REZULTATE REFERITOARE LA PERSONAL
7. REZULTATE REFERITOARE LA CLIENTI
8. REZULTATE REFERITOARE LA SOCIETATE
9. REZULTATE CHEIE PRIVIND PERFORMANTELE

Intrebari?

Investitori n oameni

Un instrument pentru
mbuntirea activitii organizaiei
Agenda

Standardul

Exemple de succese tipice


Multiple ci pentru atingerea
standardelor

Procesul de derulare i sprijinul
ROCA

Standardul
Ce nseamn?

De unde provin?

Care sunt beneficiile?

Cum se pot realiza?

Ce sprijin poate oferi ROCA?
Ce nseamn?
Standard naional
Indicator comparativ pentru cele mai bune practici
Cadru general pentru mbuntirea activitii
Flexibil, poate fi adaptat oricrui tip de organizaie
Statistici (UK)
- peste 37,000 de organizaii recunoscute
- 27% din fora de munc din UK
- 90% rata stabilitii
Istoric
Standardul a fost elaborat de industrie pentru
industrie
Are la baz cele mai bune practici ale organizaiilor
naionale i europene

Reeaua de furnizare i evaluare
- IIP UK - paznicul standardului
- Consilieri locali pregtii pentru sprijin
- Centre de calitate pentru evaluare
- Practicieni autorizai calitate asigurat
ri implicate
21 de ri europene lucreaz cu standardul
Unele dintre ele deruleaz proiecte-pilot
De exemplu: Bulgaria, Grecia, Ungaria, Polonia, Slovenia,
Spania
Alte 9 ri din afara Europei utilizeaz standardul:
Australia i Noua Zeeland
Canada, Insulele Bermude i Cayman
Arabia Saudit i Oman
Filipine i Africa de Sud
3 Principii 10 Teme
Imbunatatirea performantei
organizatiei
Planifica
Actioneaza
Revizuieste
(analizeaza)
Strategia
afacerii
Strategia invatare
& dezvoltare
Eficienta
managementului
Implicare &
imputernicire
Invatare &
dezvoltare
Recunoastere &
rasplata
Imbunatatire continua
Standardul investitori n oameni
Standardul investitori n oameni
CE OFERA?

Un cadru general de utilizat
n dezvoltarea afacerilor

Integrarea forei de munc
n strategia de afaceri

PLAN
Elaborare
Strategii
DO
Acionai
REVIEW
Evaluarea
impactului
Cadrul general
Trei principii
- Planificare, aciune i analiz

Zece indicatori
- 39 de cerine probatorii

Trei nivele
- Organizaional, de echip i individual
Exemplu de subiect
Strategia de conducere i administrare
Indicator 4 Aptitudinile necesare directorilor pentru a conduce,
administra i dezvolta personalul angajat n mod eficient, sunt clar
definite i bine nelese.
1. Top managerii pot descrie cunotinele, aptitudinile i
comportamentul necesare directorilor pentru a conduce,
administra i dezvolta n mod eficient personalul angajat,
precum i planurile concepute n vederea asigurrii acestor
capabiliti la nivelul directorilor;
2. Managerii pot descrie cunotinele, aptitudinile i
comportamentul de care au nevoie pentru a conduce,
administra i dezvolta n mod eficient personalul angajat;
3. Angajaii pot descrie ce ar trebui s fac directorul lor pentru a
le putea asigura o conducere, administrare i dezvoltare
eficient.
Beneficii
mbuntirea comunicrii

mbuntirea moralului i a stabilitii personalului angajat

Concentrarea asupra dezvoltrii personalului angajat

Sporirea gradului de satisfacie a clienilor

Creterea productivitii

Sporirea gradului de implicare a personalului angajat
Comentarii tipice din partea angajailor
Aceasta este ntr-adevr o organizaie bun, n
care merit s lucrezi.
M simt implicat n planuri i mbuntiri.
Pot s lucrez mai bine dup cursurile de
pregtire urmate.
M simt apreciat pentru contribuia mea n cadrul
firmei.
Nu lucrez pentru directorul meu, ci lucrez
mpreun cu el.
Tarmac (Regiunea de Sud)
Tarmac National Contracting este o firm de construcii civile i
drumuri i are 125 de angajai.
Provocri
Construciile civile vor trebui s fac fa lipsei forei de
munc n urmtorii 5 pn la 10 ani, deoarece tot mai
puine persoane se ndreapt ctre acest domeniu, iar
fora de munc existent se va retrage la pensie.
Firma acoper o arie geografic larg, majoritatea
angajailor au rar ocazia de a se ntlni, exist pericolul
izolrii i nstrinrii fa de firm.
Firmele-client folosesc criterii de selecie mult mai severe,
printre acestea incluzndu-se i modul n care contractorii
i trateaz angajaii.
Tarmac
Aciuni (folosind cadrul general IIP)
Comunicarea i implicarea s-au mbuntit n cadrul firmei
prin intermediul buletinelor informative regulate privind
planurile elaborate i evoluia lor, precum i prin
intermediul ntrunirilor regulate bilunare menite s asigure
diseminarea celor mai bune idei i practici;
Schema de evaluare a fost mbuntit pentru a furniza
legturi mai bune cu obiectivele, un sprijin mai bun i
oportuniti sporite de dezvoltare;
Angajaii au fost ncurajai s testeze eficiena procedurilor
i sistemelor.
Tarmac
Rezultatul:

O mai mare stabilitate a personalului angajat
Angajaii se simt sprijinii, implicai i apreciai
Exist multe alte idei care vizeaz viitoare
mbuntiri i atragerea de noi angajai
Acceptat de clienii cu statut de IIP
Tarmac
Implementarea standardului investitori in
oameni a demarat un proces de mbuntire
permanent care ne va ajuta s facem fa
provocrilor din acest domeniu pe parcursul
urmtorilor zece ani.
Un centru de distribuie
O firm naional de distribuie cu 1100 de
angajai i multiple locaii
Provocarea
O locaie avea moralul foarte sczut i, drept
urmare, nivelul productivitii se situa cu mult sub
cel preconizat.
Dup o analiz-diagnostic, s-au fcut multe
comentarii despre directorii care nu-i sprijineau
angajaii i nu-i informau.
Un centru de distribuie
Aciuni
S-a elaborat un set simplu de competene manageriale mpreun cu
directorii implicai i s-au susinut cursuri de instruire privind importana
lor.
Acest lucru a implicat studierea bunelor practici de la alte locaii, astfel
nct competenele respective s poat fi incluse n set.
S-au convenit obiective individuale specifice privind dezvoltarea
managementului mpreun cu directorii, laolalt cu metodele de
instruire necesare pentru a veni n sprijinul realizrii acestora.
Directorii au o imagine clar referitoare la ceea ce ateapt firma din
partea lor ca directori.
Angajaii au de asemenea o imagine clar asupra acestor ateptri i
au alternative de sprijin clare n cazul ivirii unor probleme.
Un centru de distribuie
Rezultatul:
Dup un an, rezultatele monitorizrii angajailor arat c
moralul a crescut i a ajuns la nivelul celorlalte locaii.
Toate obiectivele-int ale firmei au fost atinse.
Comunicarea s-a mbuntit prin intermediul clarificrii
ateptrilor, planurile i evoluia lor au fost mprtite fr
team i au existat oportuniti egale de dezvoltare.
Drept urmare, au existat mult mai multe idei bune privind
mbuntirea activitii care ies la iveal n mod regulat.
Un centru de distribuie
Prin clarificarea bunelor practici manageriale
fiecrui angajat i sprijinirea dezvoltrii
managementului, s-a efectuat o enorm
cotitur n ceea ce privete performanele
acestei uniti acum este una dintre unitile
noastre cu cele mai bune rezultate.
Multiple ci pentru atingerea standardului
De la cel mai simplu
Plan de afaceri pe o singur pagin
Analize ale rezultatelor, nescrise, ns eficiente, prin
utilizarea unor criterii bine nelese
Efectuarea de comunicri regulate informale privind
planurile i evoluia lor tuturor celor implicai
Instruire i dezvoltare zilnic informal cu nelegerea clar
a beneficiilor i legturilor cu obiectivele activitii
comerciale
Folosirea informaiilor obinute n urma evalurii i analizei
la efectuarea unor viitoare mbuntiri
Multiple ci pentru atingerea standardului
La cel mai complex
Planuri de afaceri corelate la nivelul organizaiei, direciilor,
departamentelor i echipelor, cu scopuri generale i valori
bine clarificate i nelese de fiecare;
Sistem managerial bazat pe cunotine care s asigure
diseminarea cunotinelor acumulate n ntreaga
organizaie;
Competene manageriale pentru diferite nivele de
responsabiliti;
Fluxuri clare de comunicri n cadrul edinelor de echip
i comunicare regulat n sistem unu-la-unu pentru a
asigura consecvena implicrii i sprijinului pentru
dezvoltare.
Cteva exemple (1,2)
Strategia afacerii
Analize SWOT pentru toi
Obiective SMART la nivel de organizaie, de
echip i individual
Strategia de instruire i dezvoltare
Att de sus n jos, ct i de jos n sus, trebuie
corelate
Metode bune de prioritizare i scheme de
evaluare clare
Cteva exemple (3,4)
Strategii privind administrarea personalului
angajat
Adaptarea sprijinului la diferitele necesiti
ncurajarea exprimrii tuturor ideilor
Acces corect la instruire i dezvoltare
Strategii de leadership i administrare
Un set convenit de aptitudini pentru rezultate bune
Dezvoltare clar a managementului pentru a
sprijini aptitudinile
Cteva exemple (5,6)
Eficiena managementului
Analize clare folosind aptitudinile
Obiective clare pentru dezvoltarea managementului i
sprijin prin ndrumare
360 de grade feedback
Recunoatere i rsplat
Explicarea clar a strategiei la instalare
edine regulate unu-la-unu
Simple mulumiri pentru lucrul bine fcut
ncredere n autonomia la locul de munc
Idei duse mai departe
Cteva exemple (7,8)
Implicare i mputernicire
Fiecare este inclus n procesul de planificare a afacerilor
Delegarea responsabilitilor
Grupuri pentru mbuntire permanent
Scheme de sugestii cu metode de urmrire i continuare
Aciuni de instruire i dezvoltare
Adaptarea modalitilor de instalare (inclusiv schimbarea funciei)
edine regulate unu-la-unu pentru continuarea instruirii
Gam larg de metode menite s satisfac diferite necesiti
Sprijin pentru oportuniti de aplicaii practice
Cteva exemple (9,10)
Masurarea performantei
Msuri clare pentru performantele obinute, utilizate n mod
regulat pentru monitorizarea schimbrilor legate de
activiti
Evaluarea utilizat pentru informare asupra viitoarei
strategii
mbuntire permanent
Exemple de evaluri care au avut drept rezultat
mbuntiri
Angajaii neleg mbuntirile i sursele lor analize i
evaluri
Directorii pot da propriile lor exemple de mbuntiri aduse
propriilor lor activiti
Derularea procesului

Efectuarea unei analize-diagnostic
Elaborarea unui plan de aciune
Actiuni de implementare
Monitorizarea i analizarea evoluiei mpreun cu
consilierul dvs.
Convenirea unui termen de realizare i rezervarea
unei evaluri
Srbtorirea recunoaterii !!!
ntrebri?
COMPARATIE
ISO 9001 & IIP
CELE TREI PRINCIPII
Dezvoltarea strategiilor
de imbunatatire a
performnatei
organizatiei
Stabilirea masurilor de
imbunatatire a
performantei organizatiei
Evaluarea impactului
asupra performantei
organziatiei
PLANIFICA
ACTIONEAZA REVIZUIESTE
ISO 9001
Planific Execut

Acioneaz Verific
SMC/
QMS

Rezultate



















Performana de baz
Obiectivul mbuntirii
Imbuntirea procesului prin
ciclul PEAV/PDCA Plan, Executare
(Do), Aciune (Act), Verificare
(Check)
Msurarea/Monitorizarea rezultatelor n
comparaie cu obiectivele stabilite
Imbuntirea procesului i a modificrilor
SMC dup necesiti, pentru a atinge i
susine rezultatele dorite
Sistemul de Management al calitii (SMC)
trebuie s fie folosit pentru mbuntire
continu
3 Principii 10 Teme
Imbunatatirea performantei
organizatiei
Planifica
Actioneaza
Revizuieste
(analizeaza)
Strategia
afacerii
Strategia invatare
& dezvoltare
Eficienta
managementului
Implicare &
imputernicire
Invatare &
dezvoltare
Recunoastere &
rasplata
Imbunatatire continua
ISO 9001
PLANIFICA
A
C
T
IO N
E
A
Z
A
VERIFICA
E
F
E
C
T
U
E
A
Z
A
P
A
S
U
L
1
C
-
A
L
E
G
E
R
E
M
A
S
U
R
I
P
A
S
U
L

1
B
-
I
N
V
E
S
T
I
G
A
R
E
A

C
A
U
Z
E
I
P
A
S
U
L
1
A
-
I D
E
N
T
I F
I C
A
R
E
A

P
R
O
B
L
E
M
E
I
P
A
S
U
L

2

I
M
P
L
E
M
E
N
T
A
R
E
A

M
A
S
U
R
I
L
O
R
P
A
S
U
L

3
A
N
A
L
I
Z
E
A
Z
A

R
E
Z
U
L
T
A
T
E
L
E
P
A
S
U
L
4
S
T
A
N
D
A
R
D
I Z
E
A
Z
A
&

P
L
A
N
I F
I C
A

I M
B
U
N
A
T
A
T
I R
E
A

C
O
N
T
I N
U
A
PLANIFICA (A)
Determina zonele cu probleme
Defineste standardul
Defineste situatia curenta
Determina diferentele
Alege teluri masurabile
Declara problema pentru a cauta
cauzele potentiale
PLANIFICA (B)
Cauta cauzele problemelor
Colecteaza si analizeaza datele
referitoare la problemele respective
Analizeaza datele contra faptelor
Selecteaza cauzele cele mai
probabile
Stabileste relatia cauza-efect
Determina cauza de la radacina
PLANIFICA (C)
Cauta solutii (masuri) care sa se
adrese cauzelor primare
Selecteaza masurile potrivite
Coordoneaza/castiga aprobarea
managementului pentru a
implementa masurile
EFECTUEAZA
Dezvolta un plan de implementare a
masurilor selectate
Desemneaza sarcini
Comunica planul
Executa planul in termen si
stabileste metode de urmarire
VERIFICA
Monitorizeaza progresele
implementarii planului
Strange date aditionale daca e
necesar
Modifica planul de implementare
dupa necesitati
Monitorizeaza rezultatele
ACTIONEAZA
Evalueaza rezultatele
Standardizeaza pentru a evita redundanta
Imparte succesul cu alte zone
Planific amonitorizari pe parcurs a solutiilor
Aplica PDCA din nou daca rezultele nu sunt
echilibrate
Continua cu alte oportunitati de imbunatatire
Diverse metode de recunoastere
Recunoastere
Evaluare
continua
Building blocks
Intreaga
organizatie
Abordri diferite legate de respectarea
regulilor
Recunoatere
Organisme de
certificare
ISO 9001
Evaluarea externa & Procesul de recunoastere
Implementare /
Imbunatatire continua
Raport si Feedback
Recognition
Panel (first
recognition only)
Consiliul de Recunoastere
(doar prima data)
Actiuni de imbunatatire
Strangerea dovezilor
Analiza & Feedback
Planificarea evaluarii
Implementare i certificare/autorizare
SMC
Imbuntire continu
Audit intern
Aciuni corective/preventive
Elaborarea dcumentelor
Implementare
Planificare SMC
ISO 9001
Post recunoastere
Verificari post-
recunoastere
Imbunatatire
continua
Revizii
interne
Integrare cu alte
Standarde/ Modele
Profil

Post certificare
Audituri de
supraveghere
mbuntire
continu
SMC
Audit intern
Integrare cu alte
standarde / Modele
ISO 14001; OHSAS; HACCP
Clieni

ISO 9001
Mentinerea recunoasterii
Mentinerea
recunoasterii
Verificare pentru
mentinerea
recunoasterii
verificare post
recunoastere
Nu mai indeplineste
cerintele
standardului
Recunoastere
Indeplineste
cerintele
standardului
Imbunatatire
continua
Meninerea recunoaterii
Aciuni corective
planificate
i implementate
Audit de
urmrire a rezultatelor
Monitorizare audituri
Nu respecta
Standardul
Certificare
Continu s respecte
standardul
mbuntire
continu
Factori cheie: in afara organizatiei
Investors in People UK
Centrele Calitatii
Client
Traineri
licentiati
Practitioner
Developers
Consultant Asesori
Actori cheie: din exterior
RENAR
ORGANISM DE
CERTIFICARE
Organizaie
Legislaie Consultant
Clieni Furnizori
ISO 9001
Factori cheie: in interiorul organizatiei
Investors in People
Coordonator
Echipa IIP
Manager de varf
Actori cheie: n interior
RMC
ECHIPA SMC
MANAGEMENT
LA VARF
ISO 9001
ntrebri?
VA MULTUMESC !
LA REVEDERE SI MULT, MULT SUCCES!