Sunteți pe pagina 1din 48

SISTEMUL

CARDIOVASCULAR
CIRCULAŢIA SANGUINĂ
CIRCULATIA SANGUINA

l INIMA– rol de pompă


l VASELE MARI- rol de retea de transport
l Vene –vase capacitive
l Artere – vase rezistive

l CAPILARE- locul unde se desfăşoară


schimbul permanent cu mediul vecin
celulelor
l SÂNGE – rol de cărăuş
Mecanisme biofizice implicate

l Manifestari mecanice- rolul de pompă al


inimii
l Manifestări electrice
l Mecanică circulatorie
ELEMENTE DE ANATOMIE

l Pericard
l Miocard
l Endocard

ANATOMIE
l Organ cavitar, tetracameral
l 2 camere superioare – atriile
l 2 camere inferioare- ventriculele

l Sistem valvular
l Bicuspide
l Tricuspide
l Corzile tendinoase- rol de sustinere şi
consolidare
l Septul-separă partea dreapta a inimii de cea
stangă
Vascularizaţia inimii
l Inima dispune de o
reţea proprie de
vase sanguine-
sistemul
coronarian
l Acesta asigura
aportul de oxigen
l Funcţionarea inimii
depinde de
permeabilitatea
acestuia
Scheletul cardiac
l Format din patru inele
fibroase, care
alcătuiesc “scheletul
cardiac” şi servesc
drept punct de
ataşare pentru
valvulele cardice şi
miocard
l Dispunerea fibrelor pe
mai multe straturi şi
cu orientări diferite
creşterea forţei de
ejecţie
Valvule si valve
l
l Valvulele realizează
controlul trecerii
sângelui intre diverse
compartiment
l Valvulele pulmonare,
aortice şi tricuspida
au trei valve
l Valvula mitrală are două
valve.
Rolul de pompă dublă al inimii
l Partea dreaptă
l Venele cave superioara
şi inferioară
colectează sângele
din venele sistemice
în atriul drept. De aici
el trece in ventriculul
drept şi mai departe
in arterele pulmonare.
În teritoriul pulmonar
are loc schimbul de
gaze.
l Partea stângă
l Venele pulmonare
transportă sângele
oxigenat în atriul
stâng. De aici el
trece în ventriculul
stâng şi este
pompat mai departe
în aortă si din ea în
arterele sistemice
Ciclul cardiac

l Constă din succesiunea unor perioade


de contracţie – sistolă cu perioadede
relaxare – diastolă
l Succesiunea acestor evenimente este
identică atât pentru inima stângă, cât
şi pentru cea dreaptă
Ciclul cardiac

l Diastola - pe parcursul primei faze a


ciclului, sângele sarac în oxigen intră
în atriul drept şi cel oxigenat în atriul
stâng.
l Sistola atrială – are loc contracţia
atrială şi sângele este impins in
ventricule
l Sistola ventriculară – valvulele aortice
şi pulmonare se deschid, iar sângele
este propulsat în aortă şi artera
pulmonară
l Ciclul cardiac
l Sistola atrială provoacă împingerea sângelui în
ventricul.
l Sistola ventriculară
l Musculatura ventriculelor se contractă puternic şi
total, provocând închiderea valvulelor mitrale.
Timp de 0,05 sec. ventriculul devine o cavitate
inchisă – contracţie izovolumetrică
l Când presiunea intraventriculară o depaşeşte pe
cea din aortă, valvulele sigmoide se deschid şi
sângele este expulzat in aortă
l Ejecţia – are două faze-rapida 0,09 sec şi lentă
0,13 sec
l


l Diastola ventriculară – 0,53 sec
l Ventriculul se relaxează şi presiunea
intraventriculară scade. Atunci când
devine mai mică decât cea atrială, se
deschide mitrala, ceea ce permite
scurgerea sângelui în atriu. Pe masură
ce miocardul se relaxează, presiunea
scade, determinând un prim interval de
umplere rapidă a atriului, urmat de unul
mai lent, datorită scăderii gradientului
de presiune.
Manifestări ce însoţesc ciclul cardiac

l Manifestările electrice reprezintă însumarea vectorială a bio-curenţilor de


depolarizare şi repolarizare miocardică. înregistrarea grafică a
acestora reprezintă electrocardiograma, metodă foarte larg folosită în
clinică pentru explorarea activităţii inimii.
l Manifestările mecanice sunt redate de şocul apexian, care reprezintă o
expansiune sistolică a peretelui toracelui în dreptul vârfului inimii
(spaţiul cinci intercostal stâng), şi de pulsul arterial, care reprezintă o
expansiune sistolică a peretelui arterei datorită creşterii bruşte a
presiunii sângelui.
l Manifestările acustice sunt reprezentate de zgomotele cardiace.
l Zgomotul I, sistolic, este mai lung, de tonalitate joasă şi mai intens. El
este produs de închiderea valvelor atrio-ventriculare şi de vibraţia
miocardului la începutul sistolei ventriculare.
l Zgomotul II, diastolic, este mai scurt, mai acut şi mai puţin intens. Este
produs, la începutul diastolei ventriculare, de închiderea valvelor
semilunare.
l Zgomotele cardiace pot fi înregistrate grafic, rezultând o
fonocardiogramă.
Controlul activităţii cardiace

l Controlul sistemului nervos vegetativ (simpatic şi parasimpatic )


l Ritmul spontan al inimii este de 80-100 batai/min. (70 în
repaos)
l Acţiunea vagului (parasimpatic) provoacă scaderea
frecvenţei
l Acţiunea simpaticului (în caz de efort sau stres) duce la
cresterea frecventei cardiace
MANIFESTARI ELECTRICE
Căile de conducere
l Sistemul excito-
conductor –
l generează potenţial
de acţiune în mod
autonom şi ritmic
l Elementele lui sunt:
l Nodul sino-
atrial
l Nodul atrio-
ventricular
l Fasciculul His

l Sistemul
Purkinje
Potenţialul de acţiune
l Bătăile regulate ale cordului
sunt obţinute prin
intermediul unor impulsuri
electrice provenite din
nodul sinusal
l Ele se propaga prin atrii,
determinând contracţia lor
l după care ajung la nivelul
nodului atrio-ventricular
l După o pauză de 0,2 sec se
propaga de-a lungul căior
conducătoare pâna la
nivelul musculaturii
ventriculare, determinând
contractia acesteia
Electrocardiografia
l Activitatea electrică
a inimii se traduce
prin semnale
electrice care pot fi
colectate cu ajutrul
unor electozi
l Fiecare etapa a
activităţii cardiace
are manifestări
electrice specifice
Relaţia dintre activitatea electrică a
inimii şi manifestările EKG
Vectorul electric al inimii
l Activitatea electrică
generează sarcini
electrice pozitive şi
negative. Centrul lor
nu coincide, motiv
pentru care rezultanta
este un dipol
l Acesta este caracterizat
prin elementele unui
vector: marime,
direcţie şi sens
Electrocardiograma
l Einthoven (1903)- a
definit triunghiul
care îi poartă
numele
l Derivaţiile standard
lD I
l D II
l D III

Electrocardiograma normală
l Unda P – depolarizarea
atrială
l Complexul QRS
depolarizarea
musculaturii ventriculare
l Segmentul S-T
cvasitotalitatea
musculaturii inimii este
depolarizată, deci
activitatea electrică este
minimă
l Unda T – corespunde
repolarizării
Derivaţiile unipolare periferice

l Inregiatrarea EKG se face cu ajutorul a


doi electrozi: explorator şi de referinţă
(indiferent) format din unirea
electrozilor celor trei derivaţii standard
printr-o rezistenţă de 5 000 ohmi
Hexaxa
l Prin suprapunerea
celor două tipuri
de inregistrări şi
intersectarea
axelor in centru,
rezultă un sistem
de axe pe care se
poate face o
proiecţie mai
exactă a
momentului dipol
Derivaţii precordiale
l Electrozii exploratori
sunt plasaţi în
regiunea
precordială
l
TRANSPORTUL SÂNGELUI
Vase sanguine

l Artere
l Vene
l Capilare
l Arteriale
l Venoase

l Vase limfatice
Arterele
l Structură
l Adventicea
l Limitanta elastică
externă
l Media
l Limitanta elastică
internă
l Intima
l Transportă sângele oxigenat
l Reprezintă elemente
rezistive, datorită mediei
bine reprezentate
Venele
l Vase capacitive
l Musculara mai slab
reprezentată
l Transportă sângele
sarac în oxigen
l Valvule – împiedică
reântoarcerea
venoasă ,
fragmentează coloana
de lichid, facilitează
circulaţia sanguină
împotriva gravitaţiei
Reţeaua de capilare
l La nivelul patului
capilar, circulaţia
sângelui se face
mai lent,
permiţând
schimburi de
substanţe intre
ţesuturi şi sânge
l
ELEMENTE DE PATOLOGIE
Afecţiuni coronariene
l Ateroscleroza
l Provocată de
depunerea
unei placi de
aterom
l Poate avea loc
la nivelui
oricări artere
coronare sau
al bifurcaţiilor
acestora
Angiografie

l Obstrucţie la nivelul coronarei drepte


Chirurgie coronariană
l Angioplastie
transcutanată
Angioplastie transcutanată

l Se realizează cu ajutorul unei sonde cu balon


By-pass coronarian

l Se prelevează o porţiune din vena safenă


l
By pass
Afecţiuni valvulare
l Stenoza – valvula
lasa să treacă mai
puţin sânge iar
efortul inimii este
mai mare
l Insuficienţă – daca
valvulele nu se
inchid complet, o
parte din sţngele
pompat este
rgurgitat
Proteze valvulare
l Proteza cu bilă
l Proteza cu disc
l Bioproteze
l Porc
l Cadavru uman
l Autogrefa
Modificări ale ritmului şi frecvenţei
cardiace
l Tulburari de ritm
l Bradicardie –
scăderea
frecvenţei
cardiace
l Tahicardie –
cresterea
frecvenţei
cardiace
l Extrasistole
l Flutter F
l Fibrilaţie f
l Modificari de conducere
l Bloc A-V
l
Stimulatoare cardiace
PATOLOGIA CIRCULAŢIEI
Tromboza
l Formarea unui tromb
l Normala atunci
cân are ca
scop
hemostaza
l Trombul se
poate detaşa,
trecând in
circulaţia
sanguină
l Mobilizarea lui-
trombembol

Embolismul
l Un aglomerat de natura
l solida
l lichida
l Gazoasă
l Antrenat de torentul
sanguin
l Circulă liber, având
posibilitatea de a se
localiza la nivel distal,
producând incetatea
aportului sanguin intr-
o anumita regiune
Anevrism
l Dilatare sacciforma,
anormala, a pereţilor
unei artere
l Localizate in special la
nivelul aortei
l Apare atunci când
fibrele musculare ale
mediei sunt slăbite
l Ruperea lui provoacă
hemoragii greu de
controlat