Sunteți pe pagina 1din 34

GIURGIU

Oraul Giurgiu a fost cel mai probabil ntemeiat n secolul 14, ca


port la Dunre, de ctre comercianii genovezi, care s-au aventurat pn
aici pentru a construi un mic avanpost comercial, o cetate pe insula Sfntul
Gheorghe; ei au construit o banc i o pia pentru mtsuri i catifele.
Oraul l-au numit dup sfntul protector al Genovei, sfntul Gheorghe (n
italian San Giorgio), de la care se trage numele actual.
Giurgiul a fost pentru prima dat menionat n documentul Codex
Latinus Parisinus din 1394, n timpul domniei lui Mircea cel Btrn. n
1420 a fost cucerit de Imperiul Otoman care dorea astfel s dein
controlul traficului pe Dunre. Otomanii au numit Giurgiul "Yerg".
Fiind un ora fortificat, Giurgiul a jucat un rol important n
rzboaiele frecvente dintre romni i turci pentru controlul Dunrii, n
special n ncercrile lui [Mihai Viteazul]] de a stvili atacurile turceti, iar
mai apoi n rzboaiele ruso-turce. n 1659 Giurgiul a fost ars din temelii.
n 1829 zidurile i fortificaiile au fost complet distruse, astfel c singura
aprare care-i mai rmnea era castelul amplasat pe insula Slobozia,
legat de rm cu un pod.
Prima cale ferat din Regatul Romniei a fost construit ntre Bucureti i Giurgiu,
staia de la Giurgiu fiind inaugurat la 1 noiembrie 1869. Pn la instaurarea regimului
comunist n Romnia a fost reedina judeului Vlaca.
ntre 1952-1954, regimul comunist, spjinit de URSS, a construit Podul Giurgiu-Ruse
(sau Podul Prieteniei), primul pod peste Dunre care leag Romnia de Bulgaria.
Giurgiu a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.A fost o zi foarte importanta
pentru Giurgiu!
Judeul Giurgiu este situat n partea de sud a Romniei, pe cursul inferior al
Dunrii, strbtut de paralela de 43 53 latitudine nordic i de meridianul 2559
longitudine estic.
Amplasarea pe malul Dunrii de-a lungul a 72 km confer judeului posibilitatea
de a avea legturi fluviale cu rile riverane i Marea Neagr. Vecinii si sunt : judeul
Clrai la est, judeul Teleorman la vest, judeul Ilfov i judeul Arge la nord-vest i
judeul Dmbovia la nord.

POPULATIE

Cele mai vechi mrturii ale unei aezri
omeneti n arealul Giurgiului dateaz din
Mezolitic (mileniile 10-7 .Hr). Dup cum
atest cercetrile arheologice, zona Giurgiului
a fost dens populat n perioada dac (secolul
I .Hr). Se ipotizeaz c n apropiere era
localizat capitala lui Burebista, la Popeti, pe
rul Arge. mpratul roman Iustinian (483-
565) a construit aici oraul Theodorapolis.
Conform rezultatelor recensmntului
populaiei i al locuinelor din 18 martie 2002,
populaia stabil a judeului Giurgiu, este de
297.859 persoane.
Din totalul populaiei, 88.537 persoane
locuiesc n mediul urban (29,72%) i 209.322
persoane locuiesc n mediul rural (70,27%).
Densitatea populaiei judeului este de 84,5
locuitori/km. Potrivit liberei declaraii a
persoanelor recenzate, 96,03% din populaia
judeului sunt romni, 3,89% sunt rromi, iar
0,08% sunt alte etnii.
Dup religie populaia este preponderent
ortodox (98,5%).





I. RELIEFAREA PRINCIPALELOR RESURSE
TURISTICE ALE ZONEI

1.1 RESURSE TURISTICE NATURALE
RELIEFUL
Relieful judeului Giurgiu este caracterizat de o varietate de forme, specifice
poziionrii de-a lungul fluviului Dunrea: lunc, zone terasate, insule, bli, canale.
Teritoriul oraului Giurgiu este situat la contactul dintre silvostep i lunc i reprezint unitatea
geomorfologic cea mai tnr a reliefului, n mare parte rezultat al aciunii Dunrii, constituit fiind din
lunc, insule, blti i canale (brae). Suprafaa dintre fluviu i Cmpia Burnazului, cu limi de peste 10 km,
este subdivizat n: grind, lunca intern, lunca extern i uneori terasa de lunc, dispuse longitudinal i
inegal dezvoltate; lng albia minor se desprinde fia grindurilor, cu nlimi de 1-5 m i cu limi de la
cteva zeci pn la cteva sute de metri.
Dup o fie de tranziie, se contureaz zona mai joas a depresiunilor i cuvetelor lacustre mai spre
nord, la contactul cu terasele detandu-se uneori nc o fie. Prima teras, situat la doar 3-4 m deasupra
luncii, este urmat de o a doua, ce se nal cu 13-14 m deasupra luncii, culminnd cu cea mai nalt,
Cmpia Burnazului, de 60-65 m, ce domin lunca fluviului. n spaiul Giurgiu lunca are altitudini de 20-27
m, fiind ndiguit i canalizat pe mari suprafee i transformat n teren agricol. n apropiere se ntlnesc
brae i canale, adaptate pe foste grle, a cror utilitate este legat de navigaie, agricultur sau potenial
turistic.


CLIMA
Clima este de tip continental, cu ierni reci i veri clduroase, existnd diferene termice mari
de la zi la noapte i de la iarn la var. Temperatura medie anual este de 11,5C , iar radiaia solar
depete 125 kcal / cm . Nivelul precipitaiilor, cu puternice variaii n timp, este de 500 - 600 mm.
Un fenomen frecvent l constituie uscciunea i seceta. In extremitatea sudica a judetului se
individualizeaza topoclimatu specific al luncii Dunarii, cu veri mai calduroase si ierni mai blande
decat in restul campiei.

SOLUL
Formarea i evoluia solului oraului Giurgiu se leag de factorii climatici, biologici, litologici,
morfologici i de timp. Tipurile de sol caracteristice sunt protosolurile aluviale i solurile aluviale,
formate n zona Giurgiu n condiii de pajiti mezohidrofile i pduri de leau, unde materialul
parental predominant l constituie depozitele aluviale sau aluvio-proluviale, lipsite n general de
structur.
Structura predominant aluvionar a solului de pe malul romnesc al Dunrii duce la formarea,
n dreptul oraului Giurgiu, de noi plaje care pot fi amenajate in sensul de a oferi puncte de atracie
pentru localnici i turitii aflai n tranzit.

HIDROGRAFIA
Sursa principal de ap a
municipiului Giurgiu este Dunrea.
Municipiul Giurgiu nu dispune de
exploatri de resurse minerale, cu excepia
exploatrilor balastiere din albia Dunrii.
LACUL COMANA: situat la marginea
comunei Comana, la inceputul parcului
natural cu acelasi nume, judetul Giurgiu,
este un lac natural, are o suprafata de 600
de hectare invadata de vegetatie.


VEGETATIA
FLORA SI FAUNA
La nord de Lunca Dunrii se afl pdurile de stejar, ulm, pr pdure, arar ttresc.
Pdurile de lunc sunt constituite din specii lemnoase moi: salcia, plop, aninul negru ntlnii
mai ales pe suprafeele nisipoase mai nalte, rar inundabile sau n locurile joase ale luncii, n
asociere cu specii mezofile, higrofile sau halofile. n spaiile nmltinate sau acoperite
permanent cu ap se dezvolt stuful, rogozul, sgeata apei, vscul de ap, nufrul, izma de
balt, papura, cucuta i mtasea broatei.
Pdurile se constituie din circa 60 de specii de arbori, arbuti i plante agtoare. Speciile
principale sunt: stejarul, ulmul, paltinul (jugastrul), teiul, carpenul obinuit i chel. Este
constituit n general din specii termofile: orbetele, oarecele pitic, oarecele de pdure,
obolanul de cmp, turturica, privighetoarea, ciocnitoarea, gaia roie, guterul i oprla de
pdure. Fauna pajitilor de lunc, a stufriurilor i zvoaielor grupeaz specii tipice. Multe
dintre psrile care triesc n aceste locuri atrag dupa ele rpitoare: gaia neagr, codalbul,
oimul rndunelelor, acvila iptoare i cucuveaua comun. Puin variate, mamiferele se impun
prin cteva specii: mistreul, dihorul, hrciogul, popndul, oarecele de cmp, iepurele i
vulpea.

Rezervatia naturala Padurea Fantanele:
situata in localitatea Calugareni, judetul Giurgiu;
rezervatie naturala forestiera;
padure alcatuita predominant din tei, in amestec cu garnita, cer;
este parte componenta a rezervatiei Comana;
are o suprafata de 100 hectare si 60 de hectare pentru protectia lacrimioarelor.


Rezervatia naturala Padurea Manafu:
Padurea Manafu este situata in partea de vest a
satului Valea Bujorului din judetul Giurgiu, la 36 km
sud-vest de Bucuresti.
Padurea Manafu a fost declarata rezervatie
forestiera in 1954 si are o suprafata de 278 ha.
Padurea este alcatuita din stejar brumariu in
amestec cu cer, garnita si salcam plantat. Dintre
arbusti sunt prezenti porumbarul, paducelul etc.
Stratul ierbaceu este alcatuit din brebenei, bujor
romanesc. Aici au fost colonizati fazanii, iepurii si
caprioarele devenind astfel un important centru
cinegetic.
Tot aici se afla un val de pamant vechi, numit de
sateni Brazda lui Traian.
Rezervatia naturala Cama Dinu Pasarica:
situata la aproximativ 15 km de Portul Giurgiu;
judetul Giurgiu;
zona ostroavelor Cama-Dinu-Pasarica avand o
suprafata de 2400 hectare, a fost declarata rezervatie
naturala in februarie 2006;
reprezinta un esantion tipic de lunca inundabila, in
care se gasesc plantatii de nuc american si gladita,
perdele de vita salbatica si hamei, paduri de stejari
seculari cu ulm si plop negru;
totodata au fost identificate specii de plante, inclusiv
specii de plante acvatice, specii de muschi si ciuperci;
desi are o suprafata redusa ca dimensiune,
adaposteste cea mai mare colonie mixta de starci
lopatari si cormorani mari din zona Giurgiu.


Rezervatia Padurea Tesila:
situata pe teritoriul localitatii Schitu, sat
Vlasin, judetul Giurgiu;
are o suprafata de 52.2 ha;
este o rezervatie pentru protejarea
bujorului romanesc.
Rezervatia Padurea Comana:
La 30 km sud de Bucuresti, se intinde
padurea Comana care este rezervatie
forestiera ce are aspectul unui codru des si
care conserva valoroase specii vegetale si
animale de origine sudica. Este construita
din trei trupuri de padure: rezervatia
naturala pentru protectia lacramioarelor
"Calugareni-Fantanelor", rezervatie
naturala si stiintifica pentru protectia
bujorului romanesc "Padina Tatarului" si
rezervatia naturala pentru protectia
ghimpelui "Oloaga Gradinari". Aceste
paduri n care predomina stejarul, teiul,
ulmul, adapostesc o fauna variata,
atractiva pentru vanatori: caprioare,
mistreti, iepuri, vulpi;
In rezervatia Padurii Comana flora are
un caracter euroasiatic, cuprinzand 388 de
specii, la care se adauga 143 elemente
europene si 68 central-europene.

PARCUL NATURAL COMANA:
e situat undeva la mijlocul distantei dintre
Bucuresti si Giurgiu, judetul Giurgiu;
rezervatie naturala si zona de protectie
avifaunistica ;
cea mai usoara cale de acces e drumul care duce in
comuna Gradistea;
parcul a fost infiintat in 2004, decizia de constituire
a ariei protejate fiind adoptata in baza
documentatiei tehnice si stiintifice elaborate inca
din 1954, de catre Academia Romana;
se intinde pe 25.000 de hectare si cuprinde un
ecosistem caracteristic deltei, cunoscut din vechime
sub numele de Balta Comana;
specialistii sustin ca Delta de langa Bucuresti
ocupa locul doi ca biodiversitate, dupa rezervatia
Delta Dunarii;
suprafata parcului include si cinci sate: Comana,
Vlad Tepes, Budeni, Falastoaca si Gradistea;
padurile de stejar si de frasin cuprind exemplare
unice, vechi de sute de ani;
cuprinde aproximativ 300 de hectare de zone
mlastinoase, fapt pentru care e considerat cea mai
mare zona umeda din sudul tarii;
aici traiesc 141 de specii de pasari, 19 specii de
pesti si 31 de specii de mamifere;
in parc pot fi vizitate doua rezervatii unice in
Romania, de ghimpe si de bujor romanesc;
ghimpele poate fi vazut in comuna Comana si zona
unde este din abundenta e cunoscuta sub
denumirea de Oloaga Gradinari;
rezervatia de bujor romanesc, denumita Padina
Tatarului, poate fi intalnita la cativa kilometri de
Comana, in arealul comunei Mihai Bravu.

Insula Mocanu:
cel mai apropiat ostrov de orasul Giurgiu si
este traversata de Podul Prieteniei la capatul
din amonte;
are o lungime totala de aproximativ 5 km si
latime maxima de 1,2 km;
pe insula s-au format natural 2 lacuri ce sunt
alimentate de Dunare in fiecare primavara
atat cu apa cat si cu peste;
insula adaposteste foarte multe specii de
pasari si animale fiind bogata in vegetatie
deasa.;
pe langa acestea sa gasesc si plante
medicinale care sunt raspandite numai
aici;dintre specii enumeram: vita salbatica,
urzica, murul de miriste, izma, stanjenelul,
nalba mare, papadia, piciorul cocosului,
salcie, plopul, brusturele, podalbul, traista
ciobanului;
aici se pot pescui: somn, crap, caras, stiuca,
avat, salau, platica, mreana, rosioara, oblete
CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

Calitatea factorilor de mediu este bun n judeul Giurgiu zona beneficiind de un
grad redus de poluare. Calitatea aerului este bun.
Calitatea apelor de suprafa este determinat de mai muli factori i se
monitorizeaz permanent deoarece exist riscul polurii i alterrii mediului. S-au
nregistrat uoare depiri la indicatorul azotat.
Calitatea mediului n ntreaga regiune de sud este afectat de depozitarea
necorespunztoare a deeurilor menajere datorat inexistenei unei rampe ecologice de
depozitare.
Calitatea rurilor interioare din jude este puin poluat, practic curat.
Majoritatea indicatorilor msurai pentru principalele lacuri din jude se
ncadreaz n limite valorice normale. Starea bun a lacurilor permite folosina apelor
lor pentru diverse scopuri cum ar fi sporturi nautice sau locuri de recreare.

1.2 RESURSE ANTROPICE
Muzeul Judetean Teohari Antonescu:
situat pe strada C.D. Gherea 3, localitatea Giurgiu,
judetul Giurgiu;
infiintat in anul 1934, functioneaza din 1977 in
cladirea fostei Prefecturi Vlasca, ea insasi monument
istoric;
are cinci sectii: arheologie, etnografie, istorie, istorie
memoriala, restaurare-conservare;
sectia de arheologie pune in lumina aproape toate
epocile, din Preistorie pana in Evul Mediu;
patrimoniul sectiei de etnografie provine din satele
stravechii zone Vlasca, peste care s-a suprapus
actualul judet Giurgiu si contine 1700 de piese;
sectia de istorie memoriala un mai vechi deziderat al
muzeului, a prins contur in ultimul deceniu, prin
fondarea unui patrimoniu de profil si prin conceperea
unor sectoare muzeale autonome;
expozitia sectiei de istorie care a fost reorganizata in
anul 1977, cu ocazia Centenarului Independentei,
prezentand momente importante ale razboiului dintre
anii 1877-1878. Muzeul prezinta momente de la
infiintarea orasului Giurgiu, perioada luptelor
purtate de Mihai Viteazul cu Imperiul Otoman,
monumente istorice (manastiri, biserici, edificii laice)
dar si unele marturii ale modernitatii (secolele XVII -
XVIII) create pana la eliberarea Giurgiului, in urma
pacii de la Adrianopole (1829), contributiei
localnicilor la evenimentele din anul 1848, la razboiul
de independenta din 1877-1878, precum si la primul
razboi mondial (1916-1918)



Muzeul de Arta Populara Herasti:
situat in localitatea Herasti, judetul Giurgiu;
este cunoscut si sub numele de "Casa de Piatra
de la Herasti";
ctitorie a boierului Udriste Nasturel, carturar
vestit si cumnat al domnitorului Matei Basarab;
este singurul monument de arhitectura civila
romaneasca de la inceputul secolului al XVII-lea,
construit in intregime din piatra de talie slefuita;
este filiala a Muzeului Taranului Roman din
Bucuresti;
detine un depozit cu colectii de feronerie si
mobilier popular romanesc.
Muzeul de Etnografie si Arta Populara a
Campiei Romane:
situat in satul Stoenesti, comuna Floresti-
Stoenesti, judetul Giurgiu, pe malul stang al
Sabarului se afla Muzeul de etnografie si arta
populara, sectie a Muzeului judetean Teohari
Antonescu;
monument de arhitectura brancoveneasca,
construit intre anii 1710-1715 de catre Gavril
Druganescu, fost mare vornic de Targoviste, in
partea de sat a Stoenestilor numita Druganesti;

conacul a fost supus unor repetate restaurari, cu
modificari evidente in stilul arhitectural, cand la
corpul central a mai fost adaugata o aripa in partea
de vest;
expozitia de baza a muzeului a fost inaugurata in
1971, ca muzeu etnografic al Campiei Dunarii a fost
in mai multe randuri modificata, capatand profil
judetean;
muzeul dispune de colectii valoroase cu privire la
viata rurala, etnografia si arta populara de pe
meleagurile Vlasiei si Burnasului, Luncii Dunarii,
Vaii Mostistei, sesului Baraganului;
intr-un numar de 13 sali, cu o suprafata totala de
circa 600 mp, muzeul prezinta exponate din colectiile
de port si tesaturi de interior, ceramica, prelucrarea
lemnului si metalelor, ocupatii traditionale, industria
casnica.
Casa memoriala Gellu Naum:
situata in localitatea Comana, judetul Giurgiu;
casa din Comana reprezinta pentru scriitor
retragerea intr-un univers propriu al creatiei,
izolarea fata de exterior, de contextul social si politic
al acelor vremuri(1968);
si azi aceasta casa poarta urma acestui anonimat;
cu toate acestea, la interior se pot vedea
reminescentele lumii sale materializate in colectia de
mici obiecte si organizare a spatiilor;
ansamblul construit este la randul lui alcatuit din
doua parti: spatiul fundatiei culturale si camerele de
cazare.

Mausoleul Eroilor:
a fost construit intre 1926 si 1934 la
initiativa filialei Societatii Cultul Eroilor
din orasul Giurgiu dupa un plan al
arhitectului State Balosin;
se afla pe locul fostului cimitir al eroilor,
aflat in parcul spitalului, pe un teren
donat de primarie;
inaugurat oficial in 1939, cu prilejul
sfintirii capelei eroilor, a carei constructie
a inceput in 1927, mausoleul, de forma
treflata, este compus din doua nivele;
aici se gasesc trei cripte, fiecare cu cate o
placa masiva din marmura alba pe care
sunt gravate numele si prenumele eroilor
identificati.
Crucea lui Mihai de la Calugareni:
situata in localitatea Calugareni, judetul
Giurgiu;
este un monument ridicat in anul 1993 cu
prilejul sarbatoririi a 400 ani de la
urcarea pe tronul Tarii Romanesti a lui
Mihai Viteazul.




Monumentul de la Calugareni:
este situat la 29 de km de Bucuresti in satul
Crucea de Piatra, judetul Giurgiu;
monumentul aminteste trecatorului ca aici
armata condusa de Mihai Viteazul a repurtat
o stralucita victorie asupra oastei otomane,
comandata de marele vizir Sinan Pasa.
Cetatea Giurgiu:
se afla in partea sudica a orasului Giurgiu, pe
malul nordic al canalului Plantelor,judetul
Giurgiu;
a fost construita in jurul anului 1388,
deoarece domnii Tarii Romanesti nu puteau
ignora avansarea turcilor la sudul Dunarii;
odata cu retrasarea granitelor balcanice si
reorganizarea de catre marele voievod
Mircea cel Batran a sistemului defensiv la
sfarsitul secolului XIV, in insula de la vadul
Giurgiului a fost ridicata o fortificatie care
corespundea cerintelor defensive ale Tarii
Romanesti;
primul act intern care mentioneaza
localitatea, emis de Cancelaria Tarii
Romanesti si semnat de voievodul Mircea cel
Mare, in cetatea noastra Giurgiu -era adresat
regelui polon Vladislav II Jagello si dateaza
din 23 septembrie 1403.





Cetatea Argedava:
situata in localitatea Popesti , langa orasul
Mihailesti, judetul Giurgiu;
fosta capitala Marelui Statului
Dac;declarata acum rezervatie arheologica;
cercetarile arheologice au descoperit
acropola cetatii dacice Argedava, cea mai
importanta asezare din Campia Munteniei,
in care se presupune ca si-a avut resedinta
regele Burebista;
intre zidurile cetatii s-au descoperit colibe,
vetre de foc, unelte, depozite de grane;
ceea ce a frapat la Argedava sunt
informatiile conform carora in timpul
sapaturilor arheologice dintre anii 1946-
1954 s-ar fi descoperit scheletele a 80 de
uriasi,de aproximativ 4 metri;
tot aici, s-au mai gasit si calendare solare
asemanatoare cu cele de la Sarmizegetusa,
dar care au disparut, cu tot cu oasele de
uriasi, nu se stie unde;
Argedava a fost cladita pe o terasa,
dominand valea Argesului, fiind aparata
din trei parti de baltile din lunca, iar dintr-
o parte de trei santuri transversale si de un
val de pamant.


Ansamblul Arhitectural Udriste-
Nasturel:
situat in localitatea Herasti, judetul Giurgiu;
alcatuit din Biserica cu cele doua hramuri,
Sfanta Treime si Sfintii Arhangheli Mihail si
Gavriil, Casa de Piatra si Casa Stolojan;
atat biserica, cat si Casa de Piatra au fost
ctitorite de familia Nasturel in perioada
epocii lui Matei Basarab, formand unul din
cele mai insemnate ansambluri ce ne parvin
din aceasta perioada;
biserica, monument istoric, este zidita din
temelie, pe locul unei biserici mai mici de
lemn, de principesa Elina, sotia domnitorului
Matei Basarab, si cu sprijinul fratilor sai,
Cazan si Udriste Nasturel, pe pamantul
familiei acestora, in anul 1644;
casa, construita de fratii Udriste si Cazan
Nasturel in anul 1642, este considerata de
Paul de Alep, in calatoriile sale, "un palat
fara egal in lume", avand infatisarea
palatelor vieneze, cu elemente specifice
stilului baroc;
in timp, ansamblul arhitectural a avut mai
multi proprietari: Constantin Nasturel
Herescu, printul Milos Obrenovici, familia
Atanasie Stolojan.

Turnul ceasornicarului:
aflat in centrul municipiului Giurgiu, judetul Giurgiu;
constructie realizata din piatra in timpul ocupatiei
turcesti;
structura inalta de 22 de m avea scopul de a servi ca
post de observatie in cazul atacului fortelor
romanesti;
dupa retragerea turcilor constructia este modificata,
fiind adaugat un ceasornic.
Manastirea Comana:
situata in comuna Comana, judetul Giurgiu;
poarta hramurile Sfantul Ierarh Nicolae si Sfantul
Spiridon si Epifanie;
este ctitorie a lui Vlad Tepes si a fost ridicata in anul
1461;
locul pe care a fost inaltata manastirea era odinioara
o insula, in mijlocul mlastinilor, iar accesul se facea pe
o poarta aflata in nordul incintei;
din cauza ca Manastirea devine o ruina, boierul Radu
Serban va incepe zidirea unei noi manastiri pe locul
celei dintai;
Serban Cantacuzino va restaura intreaga manastire
Comana, in stil brancovenesc, la sfarsitul secolului al
XVII-lea;
in anul 1728 Manastirea Comana este inchinata, de
catre Nicolae Mavrocordat, Sfantului Mormant;
dupa secularizarea averilor manastiresti, in 1864,
Comana devine o biserica de mir;
Comana se redeschide ca manastire de calugari, in
1992.



Manastirea Sfantul Ioan Rusul din Giurgiu:
este situata la 1 km de Slobozia, judetul Giurgiu,
ridicata pe locul unei unitati militare;
biserica Sfantul loan Rusul - semiingropata - este
construita deasupra unui fost depozit de
armament;
manastire de calugari;
poarta hramul Sfantul Ioan Rusul;
biserica Manastirii Sfantul Ioan Rusul
adaposteste intr-o racla, particele din moastele
Sfantului Ioan Rusul si particele din moastele mai
multor sfinti: Sfantul Ioan Gura de Aur, Sfantul
Ierarh Nicolae, Sfantul Elefterie, Sfantul
Haralambie, Sfantul Siluan Athonitul, Sfintii
14.000 de prunci ucisi de Irod, Sfantul Ignatie
Teoforul, Sfantul Policarp al Smirnei
si particele din Sfanta Cruce.
Manastirea Sfantul Mare Mucenic Gheorghe
din Giurgiu:
situata la intrarea in localitatea Giurgiu, judetul
Giurgiu;
poarta hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe;
infiintata in 2006;
biserica din lemn este opera a mesterilor
cioplitori din Barsana, Maramures;
pictura interioara este realizata in stil neo-
bizantin.




Catedrala Adormirea Maicii Domnului
din Giurgiu:
situata nu departe de centrul orasului
Giurgiu, strada Bucuresti nr.12, judetul
Giurgiu;
sfantul lacas a fost ridicat in anul 1852, pe
locul unde a fiintat biserica ce adapostea
prima scoala romaneasca din oras;
este sediul Episcopiei Giurgiului;
in timpul stapanirii turcesti, pe locul unde
astazi se afla Biserica Adormirea Maicii
Domnului se afla singura biserica
crestineasca din oras;
in anul 1812 era doar o biserica stil bordei,
semingropata si atat de ruinata incat nu se
putea sluji in ea;
dupa ce orasul a fost eliberat de sub
stapanire turceasca, Kisseleff aproba
credinciosilor ortodocsi sa ia piatra si
lemnarie din zidurile catatii pentru a
construi o noua biserica langa cea veche;
locul vechii biserici se afla in partea de sud
a bisericii actuale;
pictura murala a fost executata initial in
ulei si apoi inlocuita in 1930 de pictorul
Nicolae Stoica cu actuala pictura in tehnica
tempera grasa.

Biserica Sfantul Nicolae din Mironesti:
situata in localitatea Mironesti, judetul
Giurgiu;
este declarata monument istoric si de
arhitectura religioasa;
poarta hramul Sfantul Nicolae;
ctitorie din 1668-1669 a Ilincai
Cantacuzino, sotia lui Constantin
Cantacuzino;
considerata unul dintre putinele
monumente medievale din Campia Romana
care isi pastreaza arhitectura originala.
Schitul Strambu:
situat in comuna Gaiseni, judetul Giurgiu;
este infiintat in secolul al XVI-lea, ctitorie a
unuia dintre cei mai importanti dregatori ai
lui Neagoe Basarab, Vornicul Draghici
Vintilescu din Floresti.;
biserica aceasta are o insemnatate speciala,
nu atat in ceea ce priveste implicarea lui
Neagoe Basarab, cat a faptului ca apartine
si intregeste tabloul uneia dintre cele mai
stralucitoare epoci artistice ale tarii
Romanesti, ca unul dintre acele elemente
care ne redau "fundalul artistic" din care
au putut rasari exceptiile.




Schitul Sfantul Nicolae din Giurgiu:
situat pe strada Mircea cel Batran nr. 38-40,
Giurgiu, judetul Giurgiu;
poarta hramul Sfantul Mare Ierarh Nicolae;
biserica Schitului Sfantul Nicolae, Giurgiu a
fost geamie, pana in anul 1830;
nu se cunoaste data construirii acestui locas;
geamia va deveni biserica datorita eliberarii
Giurgiului de sub stapanirea otomana in anul
1831;
constructia avea initial o forma patrata, si in
anul 1830 i s-a adaugat altarul in forma de
absida si pridvor, lacasul fiind acoperit cu o
bolta cilindrica si turla din lemn;
in pronaos adaposteste o icoana rara cunoscuta
sub denumirea de "Isus cu spinii"; aceasta
icoana este unul dintre cele cinci exemplare
care exista in intreaga tara, printre care, unul
se afla la Bucuresti, la Biserica Sfantul
Elefterie, si este o reproducere a chipului
Mantuitorului, cum a ramas imprimat pe
marama Sfintei Veronica; este unica icoana cu
efect de holograma, in care ochii lui Isus se
inchid si se deschid;
biserica Schitului Sfantul Nicolae a fost
bombardata in 1877 de turci si in 1944 de
germani. Biserica Sfantul Nicolae a fost
transformata in schit in anul 2006.


Schitul Barbu Belu:
Biserica Schitului Barbu Belu din
comuna Gostinari, judeul Giurgiu, de la
a crei existen, se mplinesc anul acesta
191 de ani a fost construit n anul 1818
de ctre Barbu Belu. n faa bisericii
schitului din Gostinari nu ai cum s nu
rmi impresionat de construcia, alt
dat somptuoas, aflat acum ntr-o
avansat stare de degradare. Construcia
este astzi o ruin, o ruin impuntoare
prin stilul i masivitatea ei. Cele trei
turle, care odinioar fceau mndria
acestui sfnt loca, astzi sunt acoperite
doar de negura vremurilor grele care au
trecut peste ele. Niciuna nu mai dispune
de acoperi care s protejeze interiorul
bisericii. Ridicat n timpul fanarioilor,
nu a mai servit ca lca de cult din anul
1857, odat cu construcia actualei
biserici a satului. Avnd, conform
picturii de pe frontispiciu, hramul
"Adormirea Maicii Domnului", sfntul
loca mai pstreaz n interior cteva din
picturile de odinioar.

II. EVALUAREA PATRIMONIULUI ETNOGRAFIC
SI FOLCLORIC AL ZONEI

Judetul Giurgiu face parte din zona etnografica Vlasia, reprezentata de:
- arhitectura populara in satele: Stoenesti, Gradinari, Colibasi, Greaca, Vedea, Topanu, Clejani;
- arta prelucrarii lemnului: satele Fratesti, Gostinari, Putineiu si Greaca;
- costume populare, broderii, cusaturi: satele Ghimpati, Putineiu, Gradistea, Neajlov, Baneasa;
- arta impletiturilor (nuiele, cosuri, rachita s.a): satele Vedea, Gostinu, Frasinu, Prundu, Puieni,
Greaca;
- ansambluri folclorice renumite (taraf, de dans, grupuri vocale): satele Ghimpati, Letca, Clejani,
Bulbucate, Vedea, Rasuceni;
- manifestari folclorice si culturale:
- 'Coruri Vlascene' in luna august, gazduit de teatrul 'Ion Vasilescu' - municipiul Giurgiu;
- concursul de creatie 'Nichifor Crainic' - municipiul Giurgiu si comuna Bulbucata.
Concursul naional de creaie literar Petre Ghelmez.
Perioada de desfurare: aprilie mai.
Concursul i propune:
- descoperirea i afirmarea creatorilor de literatur
- publicarea n volume a celor mai valoroase lucrri.

Festivalul internaional al teatrelor din oraele dunrene
Perioada de desfurare: septembrie octombrie
Scopul festivalului este atragerea de spectatori i cunoaterea repertoriului teatrelor participante
Spectacole de strad
Perioada de desfurare: mai octombrie
Scopul spectacolelor este de a promova arta teatral
Festivalul naional de interpretare a muzicii corale religioase.
Perioada de desfurare: luna aprilie.
Scopul festivalului este revitalizarea activitii corale ct i promovarea repertoriului religios de
calitate, asigurarea cadrului de afirmare pentru formaiile corale valoroase.
Serbarea cmpeneasc Srbtoarea bujorului
Perioada de desfurare: luna mai.
Locul de desfurare comuna Comana, pdurea Vlad epe.
Srbtoarea bujorului este o serbare cmpeneasc tradiional ce marcheaz nfloritul bujorului.
Festivalul Cluul ca pe Vlaca
Perioada de desfurare: luna iunie
Scopul festivalului este revitalizarea celei mai vechi manifestri folclorice cu caracter
specific judeului Giurgiu i valorificarea acestui obicei cu elementele lui componente: muzic, joc si
teatru
Festivalul concurs internaional de muzica popular Pe marginea Dunrii
Perioada de desfurare: luna august
Scopul festivalului este cunoaterea i valorificarea muzicii populare romneti i a celei din rile
vecine, descoperirea de noi talente interpretative de muzic popular (vocal i instrumental) i
punerea n valoare a portului popular din zonele folclorice reprezentate n festival.

Festivalul concurs internaional de
datini i obiceiuri de iarn O, ce veste
minunat!
Perioada de desfurare: luna decembrie
Scopul festivalului este conservarea i valorificarea
tradiiilor folclorice, prin punerea n valoare a
frumuseii i autenticitii colindelor i urrilor ce
au loc n perioada srbtorilor de iarn, precum i
evidenierea mtilor i costumelor populare
folosite cu acest prilej. Festivalul i propune, de
asemenea, revitalizarea cetelor de colindtori i
urtori, stimularea unor intelectuali de la sate, n
domeniul recuperrii, pstrrii i readucerii n
actualitate a diferitelor obiceiuri i datini precum:
Pluguorul, Capra, Breaza, Semnatul, Jienii,
Sorcova, Steaua, Irozii i Colindatul.



III. ANALIZA INFRASTRUCTURII TURISTICE
ALE ZONEI

Prima societate de navigatie pe Dunare a fost infiintata de austrieci la Giurgiu si tot ei au
infiintat, in 1854, prima linie telegrafica in Muntenia, pe linia Giurgiu-Bucuresti. La 19/31
octombrie 1869 s-a inaugurat prima cale ferata de pe teritoriul de atunci al Romaniei, care lega
orasul Giurgiu de Bucuresti. Totodata, intre Giurgiu si Russe se afla singurul pod peste Dunare
dintre Romania si Bulgaria, Podul Prieteniei, cu o lungime de 2,8 km, construit intre 1952-1954.
Din totalul unitatilor administrativ teritoriale 18 au alimentare cu apa n sistem centra
zat, 3 n mediul urban si 15 n mediul rural, existnd un program de extindere a retelelor.
Lungimea totala a retelei simple de distributie a apei potabile este de 254 km. n cuprinsul
judetului dispun de instalatii publice de canalizare cele 3 localitati urbane (Giurgiu, Mihailesti,
Bolintin Vale) si comuna Putineiu.
n ceea ce priveste infrastructura de transport, judetul Giurgiu dispune de o retea de
1.088 km de drumuri publice, din care 271 km drumuri nationale si 817 km drumuri judetene si
comunale. Pe drumurile judetene sunt 34 poduri n lungime de 2.247 m, iar pe drumurile
comunale sunt 14 poduri n lungime de 629 m. Apropierea de Bucuresti asigura accesul rapid la
aeroporturile Otopeni, si Baneasa. Lungimea liniilor de cale ferata care traverseaza judetul este
de 113 km, din care 48 km cale ferata electrificata. ntre Giurgiu si Ruse exista un punct de
trecere a frontierei, pe Podul Prieteniei, singurul pod peste Dunare care leaga Romnia de
Bulgaria, punct de trafic de calatori si marfa, poarta de iesire, respectiv de intrare a Romniei n
si dinspre Orient. n acest punct exista o vama moderna cu dotarile corespunzatoare cerintelor
Uniunii Europene.
IV. EVALUAREA IMPACTULUI ACTIVITATII
TURISTICE ASUPRA ZONEI
Aciunile distructive ale unor activiti turistice se manifest, n principal prin folosirea
necorespunztoare a mediului ambiant, n scopuri recreative i de agrement, dublat de o
intervenie brutal a omului asupra peisajului i resurselor naturale. Aceste practici nocive
se ntlnesc mai ales n zonele de mare atractivitate, situate n spaiile populate, sau n
imediata apropiere a marilor aglomerri urbane.
n zonele sau la obiectivele turistice situate n afara traseelor marcate i special amenajate,
care atrag fluxuri importante de vizitatori, n principal n perioadele de week-end i unde se
deruleaz o circulaie turistic necontrolat. Prejudiciile pricinuite sunt profunde i, adesea,
pot avea un caracter ireversibil. Dintre acestea pot fi menionate: distrugerea vegetaiei i
florei, ruperea copacilor i n special a puieilor, distrugerea seminiului natural,
desprinderea de roci, braconajul, .a., care, n final, au ca rezultat mpiedicarea regenerrii
plantelor, trasarea solului, tulburarea biotopurilor specifice vnatului i, n general, a
faunei, mergnd uneori pn la dispariia unor specii. Este de semnalat, de asemenea,
dispariia unor specii floristice, cauzat de colectarea abuziv a florei, n special a plantelor
declarate monumente ale naturii.
V. PROPUNERI DE SOLUTII PENTRU INTEGRAREA
ZONEI IN CIRCUITUL TURISTIC NATIONAL SI
EUROPEAN
Obiectivul strategic de dezvoltare durabil a turismului l constituie relansarea rapid a
turismului romnesc prin reconsiderarea locului turismului n cadrul economiei naionale,
astfel nct el s devin un sector prioritar ntr-o strategie coerent a organismelor legislative,
guvernamentale i ale administraiei publice locale.
Obiective de ordin social:
- asigurarea accesului la turism a celor mai largi categorii de populaie;
- asigurarea de condiii de practicare a turismului accesibile categoriilor de populaie cu
venituri difereniate;

Obiective culturale:
- punerea n valoare pe scar larg a patrimoniului cultural i istoric al Euroregiunii Ruse-
Giurgiu;
- popularizarea, pe diferite ci, a valorilor culturale i istorice zonale;
Obiective de natur ecologic:
- protejarea i conservarea mediului nconjurtor, inclusiv a resurselor turistice;
- prevenirea degradrii resurselor turistice