Act de cumunicare

Comunicarea este un ansamblu de aciuni care

au n comun transmiterea de informaii sub forma
de mesaje, tiri, semne sau gesturi simbolice,
texte scrise .a. ntre dou persoane, numite
interlocutori, sau mai formal, emitor i
receptor.
Termenul de comunicare este legat
de existena noastr ca oameni, mai apoi
ca societate, fiindc fiinele umane i
comunicarea sunt interdependente. Fr
comunicare i limbaj noi ca fiine ce
interacionm i relaionm n cea mai
mare parte, sau chiar n ntregime prin
actul comunicri, existena noastr pe
pmnt ar fi inutil.
Tipuri de comunicare:

Comunicarea se realizeaz pe trei
niveluri:
Nivelul logic (cel al cuvintelor)-
reprezint doar 7% din totalul actului
de comunicarea;
Nivelul paraverbal (ton, volum ,vitez
de rostire)-reprezint 38%;
Nivelul nonverbal (expresia facial,
poziia, micarea)-reprezint 55%.
Dup modul de transmitere
distingem:

Comunicare scris;

Comunicare verbal;

Comunicare nonverbal.
Forme ale
comunicrii
comunicare imprimata- (presa, revista, carte,
afis, etc.);
comunicare inregistrata- (film, disc, banda
magnetica etc.);
comunicare prin fir (telefon, telegraf, comunicare
prin cablu, fibre optice etc.);
comunicare radiofonica (radio, TV, avand ca
suport undele hertziene).
Comunicare
indirect:
In functie de modul in care individul, sau indivizii,
participa la procesul de comunicare identificam
urmatoarele forme ale comunicarii:
comunicare intrapersonala (sau comunicarea cu
sinele; realizata de fiecare individ in forul sau
interior);
comunicarea interpersonala (sau comunicare de
grup);
comunicarea de masa (este comunicarea realizata
pentru publicul larg, de catre institutii specializate si
cu mijloace specifice);
comunicare ascendenta (nivelele inferioare spre
exterioare);
comunicare descendenta (nivelel exterioare spre
inferioare);
comunicare orizontala (realizata intre indivizi aflati
pe pozitii ierarhice similare ).

Mijloace de comunicare
Exista o varietate de mijloace ce pot fi
utilizate:
discutii fata in fata", conversatii
telefonice,scrisori/memorii, documente
scrise, documente numerice, posta
voice" (voice-mail), posta electronica
(e-mail), telexul si
telefaxul, combinarea aparaturii audio
si video pentru teleconferinte, retele
de computere, video si televiziunea
prin circuit inchis.

ELEMENTELE PROCESULUI
DE COMUNICARE
existenta a cel putin doi parteneri
intre care se stabileste o anumita
relatie;
capacitatea partenerilor de a emite
si recepta semnale intr-un anumit cod,
cunoscut de ambii parteneri(in orice
proces de comunicare partenerii
"joaca" pe rand rolul de emitator si
receptor);
existenta unui canal de transmitere a
mesajului.
Canalele de comunicare reprezinta
"drumurile", "caile" urmate de mesaje.
Exista doua tipuri de canale de
comunicare:
1. canale formale, prestabilitate, cum ar
fi sistemul canalelor de raportare dintr-o
organizatie;
2. canale neformale stabilite pe relatii de
prietenie, preferinte, interes personal.

Scheme de comunicare

Schema clasic de comunicare:
ECR
emitor canal receptor
Schema matematicianului american Claude
Shannon (1952):
ECCDR
Cea mai simpla schema a structurii
procesului de comunicare a fost propusa
inca din anul 1934 de Karl Buhler
Emitor
Receptor
mesaj
Feed-back
Feed-backul este un mesaj specific prin care Emitentul primeste de la Destinatar un
anumit raspuns cu privire la mesajul comunicat.
Ulterior, Roman Jakobson, urmarind schema lui Karl
Buhler, dezvolta structura procesului de
comunicare, adaugndu-i inca trei componente:
cod, canal, referent
Emitor
receptor
MESAJ
CANAL
COD

REFEREN
T
Roman Jakobson
Jakobson a fost printre primii care au sugerat o schema
a comunicarii lingvistice. Din punctul sau de vedere, in orice
act de comunicare verbala intervin urmatorii factori
constitutivi:Emitorul; receptorulu; context; cod; canal.
Roman Jakobson opereaza distinctia dintre forma si
continutul mesajului,atasand functii distincte acestor doua
componente. Se ajunge astfel la oclasificare cuprinzand
urmatoarele functii:
Funcia emotiv;
Funcia conativ;
Funcia poetic;
Funcia referenial;
Funcia metalingvistic;
Funcia fatic.



n procesul de comunicare, bariera
reprezint orice lucru care reduce
fidelitatea sau eficiena transferului de
mesaj.
Barierele por fi clasificate:
n bariere de limbaj;
bariere de mediu, bariere datorate
poziiei emitorului i receptorului;
bariere de concepie.
Bariere de limbaj:
Aceleai cuvinte au sensuri diferite
pentru diferite persoane;
cel ce vorbete i cel ce ascult se pot
deosebi ca pregatire i experient;
starea emoional a receptorului poate
deforma ceea ce aceasta aude;
ideile preconcepute i rutina influenteaz
receptivitatea;
Dificultai de exprimare;
utilizarea unor cuvinte sau expresii
confuze.

PARTICULARITATI ALE
COMUNICARII
comunicarea are rolul de a-i pune pe
oameni in legatura unii cu ceilali, in
mediul din care fac parte;
in procesul de comunicare, prin
coninutul mesajului se urmrete
realizarea anumitor scopuri;
orice proces de comunicare are loc
intr-un anumit spaiu psihologic, social,
cultural, fizic sau temporal, cu care se
afla intr-o relatie de strns
interdependen;
orice proces de comunicare are o tripla
dimensiune: comunicarea exteriorizat
(aciunile verbale si neverbale observabile
de ctre interlocutori), metacomunicarea
(ceea ce se intelege dincolo de cuvinte) i
intracomunicarea (comunicarea realizat
de fiecare individ;
procesul de comunicare are un caracter
dinamic, datorit faptului c orice
comunicare odat iniiat are o anumit
evoluie, se schimb i schimb
persoanele implicate in proces;


n viaa cotidian, fiecare om
comunic mai mult sau mai puin
contient de faptul ca parcurge un
proces cu implicaii formale. Angajarea in
discuie a doi sau mai muli parteneri
presupune ca unul s rosteasc
nite cuvinte pe care ceilali le
ascult privind in acelai timp, gesturile
si mimica vorbitorului pentru a deduce
inelesul precis al cuvintelor.Raspunsul
vine pe masura receptrii i ntelegerii
simbolurilor. Partenerii de discuie
transmit, primesc i intercepteaz
mesaje.
Mulumesc
pentru
atenie!