Sunteți pe pagina 1din 26

PERIARTRITA SCAPULO-

HUMERALA
Notiuni de anatomie
Complexul umarului cuprinde
structuri osoase , articulare,
musculare, vasculare si nervoase
aceste structuri lucreaza
impreuna pentru a permite
realizarea diferitelor activitati
specific umane si asigura o
dubla functie:

1. mobilizarea complexa, de mare
amplitudine, a bratului, la care se
adauga cea a cotului si a mainii
2. o buna stabilitate pentru situatiile ce
necesita forta crescuta: prize
puternice sau manevrarea de
obiecte grele


Structuri osoase
scapula-os triunghiular
care aluneca, printre
masele musculare, pe
cutia toracica
clavicula-singura
legatura directa intre MS
si scheletul axial
humerusul-osul bratului
la nivelul caruia se
descarca fortele de la
nivelul centurii scapulare

Structuri articulare
articulatii adevarate
-scapulo-humerala
-acromio-claviculara
-sterno-costoclaviculara
articulatii false:
-scapulo-toracica
-spatiul subacromio-
deltoidian



Structuri musculare care
mobilizeaza scapula

ridicarea umarului
trapezul superior
-ridicatorul scapulei
coborarea umarului
-trapezul inferior
-micul pectoral
adductia omoplatului
-trapezul mijlociu
-romboidul mare
-romboidul mic
abductia omoplatului
-marele dintat

Structuri musculare care
mobilizeaza bratul

proiectia anterioara

-m.deltoid anterior
-m.pectoral mare
-m biceps brahial


proiectia posterioara
-m.deltoid posterior
-m.marele dorsal
-m.marele rotund
-capul lung al tricepsului
abductia
-m.deltoid mijlociu
-m.supraspinos
-capul lung al tricepsului



adductia
-m.pectoralul mare
-m.dorsalul mare
-m.deltoidul anterior si
posterior
-m.rotundul mare

Rotatia interna
-m.subscapular
-m.pectoral mare
-m.dorsalul mare
-m.rotundul mare

Rotatia externa
-m.infraspinos
-m.rotundul mic
-m. supraspinos

Notiuni de biomecanica


Biomecanica umarului reprezInta biomecanica fiecareia dintre cele 5
articulatii componente:
Articulatia sterno-claviculara: actioneaza ca o balama si un absorbant de
soc atunci cand clavicula este amplu miscata in timpul ridicarii si coborarii
umarului.
Articulatia acromio-claviculara: permite o amplitudine de miscare mare
datorita structurilor ligamentare , contribuie la miscarile de flexie, abductie si
extensie din art. SH prin miscarile de bascula a scapulei si revenire, definite
si ca miscari de rotatie ale omoplatului in plan frontal
-blocarea acestei articulatii va afecta rotatia scapulara, caci va determina
scapula si clavicula sa functioneze ca o unitate
Spatiul sub-acromio-deltoidian: planul de alunecare dintre fata profunda
a deltoidului si mansonul rotatorilor, spatiu in care se afla bursa
subdeltoidiana
-absenta acestui spatiu limiteaza la jumatate amplitudinea miscarilor
umarului
Articulatia scapulotoracica- falsa, formata din fata anterioara a scapulei si
grilajul costal intre care se intinde marele dintat
-miscarea in scapulotoracica depinde de miscarea claviculei in cele 2
articulatii
-se pot realiza miscari de ridicare-coborare, abductie- adductie,rotatie in
sus si in jos
-dar aceste miscari nu sunt pure :ex. ridicarea scapulei+ rotatie in sus+
bascularea anterioara
-miscarea de bascula a scapulei( pana la 45) asigura amplitudinea mare
de miscare a bratului in abductie, flexie si extensie

Articulatia glenohumerala-
permite miscari ample in cele 3
planuri anatomice
-valorile medii ale
amplitudinilor de miscare sunt:
-180 pentru flexie si
abductie
-30 pentru extensie
-80-90 pentru rotatii
- variatia acestor miscari este
extrem de mare, de la o
persoana la alta, fiind
influentata de partea
dominanta a corpului si de tipul
de activitate
miscarea de abductie are
amplitudine pana la 90 in art. SH
Peste 90 poate fi continuata pana
la 150 prin rotatia laterala a
scapulei in art. acromioclaviculara,
adica prin miscarea de basculare
a scapulei

miscarea sincrona a scapulei si
humerusului pe parcursul
abductiei caracterizeaza ritmul
scapulo-humeral : pentru fiecare 2
de abd. in art. SH corespunde 1
de rotatie laterala a scapulei


la nivelul umarului exista 2 cupluri de
forte importante in perspectiva
recuperarii kinetice:
trapez superior-trapez inferior
asigura rotatia laterala a scapulei pe
tot parcursul abductiei humerale

deltoid- mansonul rotatorilor
asigura pozitionarea normala a capului
humeral la nivelul fosei glenoide, cu
prevenirea compresiei tendoanelor
muschilor care formeaza mansonul
rotatorilor
-Supraspinos
-Subscapular
-Infraspinos
-Rotundul mic

PERIARTRITA SCAPULOHUMERALA
Definitie-PSH este un sindrom dureros insotit de limitarea miscarilor ( cel mai
frecvent abductia si rotatia externa), datorita afectarii structurilor periarticulare
-poate fi inalnit la tineri ( sportivi) dar mai ales la persoanele de varsta medie, mai
frecvent la femei

Clasificare-umar dureros simplu
-umarul acut hiperalgic
-umar mixt
-umar blocat
-umar pseudoparalitic ( necesita interventie chirurgicala)

Cauze de cele mai multe ori durerea se datoreaza procesului inflamator localizat in
tendoanele muschilor care formeaza mansonul rotatorilor
aceste tendoane sufera un proces de compresiune datorita traumatismelor,
microtraumatismelor si suprasolicitarii la sportivi, sau datorita pozitiei vicioase in
cifoza dorsala cu umerii in proiectie anterioara ( la birou),
Netratarea corespunzatoare a umarului dureros simplu sau mixt va duce, in timp, la
instalarea capsulitei retractile care caracterizeaza umarul blocat si necesita un
tratament de lunga durata.

Obiectivele tratamentului de recuperare
1. Reducerea durerii
2. Refacerea amplitudinii de miscare
3. Corectia deficitelor musculare
4. Recuperarea functionala imbunatatirea
controlului muscular
Umarul dureros simplu
este forma clinica cea mai
frecventa
bolnavul acuza dureri moderate in
umar cand se imbraca, se
piaptana sau solicita MS afectat
prin purtatea unor greutati
in cazul lezarii tendonului
m.supraspinos miscarea de
abductie este initiata cu usurinta
dar devine dureroasa pe masura
ce tendonul este comprimat de
acromion ( arcul dureros)
durerea se intensifica noaptea si
este exacerbata de anumite pozitii

STADIUL ACUT
Obiective-reducerea durerii si
prevenirea atrofiei musculare
imobilizarea in pozitie de
repaus cu bratul la 35-40 in
ABD. cu o perna mica sub axila
si sustinut de o esarfa,
asocierea R.E. poate ameliora
durerea
- pentru mentinerea tonusului
muscular se pot efectua
contractii izometrice in MS
afectat cu rezistenta opusa de
mainile asistentului (sau de un
perete)
-crioterapie locala

STADIUL SUBACUT
Obiective:recuperarea amplitudinii de
miscare

se incep mobilizarile SH pasive,
pasivo-active si active asistate
primele miscari pasive sunt cele de
tractiune cu decoaptare
urmeaza exercitiile de tip Codman
P. in ortostatism , langa o masa, pe
care se sprijina cu trunchiul sau cu
mana sanatoasa
MS cu o greutate in mana atarna
perpendicular si se executa un
balans de flexie-extensie si
circumductii
pac in DV cu MS in afara, cu o
greutate in mana executa miscari
pendulare de abductie-adductie



Rolul exercitiilor CODMAN

-previn redoarea articulara
-evita comprimarea tendonului m.supraspinos
-relaxeaza capsula articulara
-activeaza stabilizatorii umarului



3.alte mobizari autopasive
-cu mana sanatoasa
-din patrupedie pentru autoflexie
-la spalier- in ortostatism, pacientul apuca bara
de la nivelul umerilor si flecteaza treptat
genunchii
-cu un baston prins de ambele maini, se executa
flexii-extensii, abductii-adductii
-cu ajutorul unor montaje de scripeti pentru
autoflexie sau rotatie externa

STADIUL TERMINAL
Obiective- refacerea fortei musculare,a stabilitatii si miscarii controlate

exercitii pentru musculatura scapulara

-bascularea anterioara a umarului
P in DV cu MS pe langa corp, tine in maini capetele unei corzi care trece peste un scripete mobil,
prins de o alta coarda, trecuta peste un scripete fix si terminata cu o contragreutate
se executa extensia simultana simetrica a MS bilateral, mobilizand greutatea
-bascularea posterioara a umarului
P. in DD , se utilizeaza acelasi montaj de scripeti ca in ex. pentru bascularea anterioara, instalat
anterior
-bascularea laterala a scapulei
P. in DD, cu bratele la trunchi,tine in maini capetele unei corzi care trece pe dupa talpi, genunchii
usor flectati: se extind genunchii- tractionarea in jos a MS si intra in contractie rotatorii externi
scapulari
-abductia scapulei
P. in DD, cu MS intinse la verticala, in maini cu o haltera pe care o impinge cat mai sus prin
abductie scapulara
-adductia scapulara
P in DV cu umarul la marginea mesei, MS atarna vertical cu o gantera in mana , se executa o
abductie orizontala care se asociaza cu adductia scapulara





pentru refacerea stabilitatii si controlului muscular in art.scapulotoracica mai
trebuie mentionate si:
-miscarile circulare, orizontale ( de la stanga la dreapta), verticale ( sus,
jos)ale unei mingi pe perete cu cotul extins si bratul in flexie de 90
the scapular clock- exercitiu care ajuta P sa inteleaga miscarile corecte ale
scapulei
P. trebuie sa-si imagineze ca umarul lui este un ceas (sau o busola)
cu bratul in abductie de 90 si cotul extins, cu o minge sprijinita de perete,
cu celalalt MS la ceafa
se executa ridicarea scapulei (ora 12 )
-coborarea scapulei( ora 6)
-adductia scapulei (ora 9)
-abductia scapulei (ora 3)

exercitii de crestere a fortei si rezistentei pentru musculatura gleno-
humerala
se executa in plan antigravitational, in cele 3 planuri anatomice
mobilizari active cu rezistenta opusa de- gantere, benzi elastice,
montaje de scripeti
Umarul mixt
este asocierea dintre un umar dureros de origine tendinoasa si o limitare a
miscarii prin contractura musculara antalgica in rotatori, flexori si/ sau
abductori
se va incepe cu programul indicat in cazul umarului dureros simplu, faza
subacuta

recuperarea mobilitatii umarului prin abordarea structurilor necontractile:
-posturari, mobilizari pasive si autopasive

recuperarea mobilitatii prin abordarea structurilor contractile
-mobilizari prin schema D1F cu contrarezistenta progresiva, asociate cu
tehnicile hold-relax, stabilizare ritmica si relaxare-contractie

dupa recuperarea mobilitatii se poate trece la exercitiile de crestere a fortei
musculare pentru musculatura scapulara si cea glenohumerala

Umarul blocat
are ca substrat capsulita retractila si se caracterizeaza prin limitarea
marcata a mobilitatii umarului in art.SH cat si in cea scapulo-toracica
(deseori neglijata)
umarul blocat nu este dureros daca bratul este tinut imobil-lipit de
corp in ADD si RI, dar orice incercare de a-l mobiliza activ sau pasiv
intampina o rezistenta mare si daca se insista apare durerea
recuperarea functionala este dificila datorita:
-fibrozei si atrofiei musculare
- retracturilor musculo-tendinoase si ligamentare
- artritei si osteoporozei secundare imobilizarii

Tratamentul umarului blocat incepe de fapt prin kinetoprofilaxia lui :
posturarea corecta a umarului inflamat (ABD+F+ RE)
mobilizarea precoce si regulata la cei predispusi sa faca o periartita SH:
postraumatic,hemiplegici sau coronarieni
tratamentul corect al umarului dureros simplu si al celui mixt

Tratamentul este de lunga durata ( aprox.8 luni-2 ani) si are ca obiective:
1.recuperarea amplitudinii de miscare
2.recuperarea stabilitatii, fortei si rezistentei
3.recuperarea functionala


se pune un mare accent pe
exercitiile de crestere a fortei
prin izometrie si rezistente
progresive
se recomanda termoterapia
inainte de inceperea
kinetoterapiei pentru a creste
elasticitatea tesuturilor
conjunctive
se recomanda exercitii care
utilizeaza instalatii pentru umar
: roata, montaje de scripeti, ex.
cu bastonul, ex. care utilizeaza
greutatea propriului corp
(patrupedie, la spalier)