Sunteți pe pagina 1din 15

Mijloace de masurare a lungimilor

ARGUMENT
NORME DE PROTECTIE A MUNCII
Capitolul 1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.2. Masurarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2
1.3. Erorile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3
Capitolul 2. MASURI TERMINALE PENTRU LUNGIMI
2.1. Lame-Plan Paralele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
2.2. Calele Plan Paralele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4
2.3. Calibrele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5
2.4. Lerele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5
2.5. Sferele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Capitolul 3. MASURI DE LUNGIME CU REPERE
3.1. Riglele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6
3.2. Ruletele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
3.3. Panglicile de masurare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
Capitolul 4. INSTRUMENTE CU RIGLA SI CURSOR
4.1. Clupele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
4.2. Zoometrele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
4.3. Sublerul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8
4.4. Compasurile pentru masurat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Capiltolul 5. INSTRUMENTE CU SURUB MICROMETRIC
Micrometrul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11
Capitolul 6. MASURAREA CU COMPARATORUL
Comparatorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13
BIBLIOGRAFIE

1.2. MASURAREA

Masurarea :este operatia prin care se determina valoarea numerica a unei marimi in raport cu o
unitate de masura folosind mijloace de masurare.
Mijloacele de masurare :sunt instrumentele,aparatele sau instalatiile folosite pentru masurare.
Metoda de masurare: reprezinta modul in care se face compararea marimii de masurat cu unitatea
de masura.
Ele se pot clasifica astfel:
a) dupa modul in care mijlocul de masurare face masurarea cu contact direct (rigla,subler) si fara
contact direct (microscopul).
b) dupa precizia masurarii de laborator (precise in care se determina si
erorile de masurare).
- masurari tehnice in care se tine seama de eroarea specifica instrumentului sau aparatului de masurat
c) dupa modul de indicatie a valorii marimii masurate:
- mijloace analogice (cu indicatie a unui ac pe cadran)
- mijloace digitale (la care rezultatul masurarii apare pe un ecran)

1.3.ERORILE

Din multe motive la masurare pot aparea si erori:


Eroarea de masurare () reprezinta diferenta dintre valoarea masurata a marimii fizice respective si
valoarea sa reala.
= Vm Vr (reprezinta eroarea absoluta)
Clasificarea erorilor
1) Erori sistematice sunt acele erori care se repeta la fiecare masurare;
2) Eorile inatamplatoare (aleatoare) sunt erori care pot aparea uneori fiind provocate de variatiile de
temperatura,oboseala celui care masoara,iluminatul insuficient, etc.
3) Erori grosolane,care se datoreaza:
- lipsei de clasificare a celui care face masurarea;
- utilizarea neadecvata a instrumentului de masurare (alegerea lui necorespunzatoare);
- defecte ale instrumentului de masura
- calcul gresit al valorii masurate printr-o metoda analogica.

Capitolul 2. MASURI TERMINALE PENTRU LUNGIMI


Masurile terminale pentru lungimi sunt masuri ale caror valori reprezinta distanta dintre suprafetele terminale
perpendiculare pe axa de masurare.Aceste suprafete se numesc suprafete de masurare.
Grupa masurilor terminale cuprinde:
- lame plan- paralele;
- cale plan-paralele;
- calibre;
- lere pentru grosimi;
- sfere.
2.1. LAME PLAN-PARALELE
- sunt lame confectionate din sticla optica,folosite pentru verificarea planitatii suprafetelor prelucrate prin
lepuire;au forma cilindrica,iar cele doua baze sunt perfect plane si paralele.Sunt pastrate in truse,iar pentru verificare se pot
folosi una sau mai multe lame plan-paralele.
2.2. CALELE PLAN-PARALELE
-sunt folosite atat pentru conservarea si transmiterea unitatii de masura a lungimii,cat si pentru verificarea si
reglarea instrumentelor de masurare.
Au forma paralelipipedica,cu doua suprafete de masurare,plane si paralele,cu finisare foarte buna.
Se confectioneaza din otel,carburi metalice ce contin wolfram sau materiale ceramice,cu coeficient de dilatare
termica liniara mica la temperaturi cuprinse intre 10 si 30C, si cu duritate de 65 HRC.
Principalele abateri ale calelor plan-paralele sunt:
a) cala plan-paralela geometric ideala;
b) abaterea lungimii mediane;
c) abatere de la paralelism;
d) abatere de la perpendicularitate a suprafetelor laterale.

2.3. CALIBRELE
- sunt masuri terminale,care se folosesc la controlul dimensiunilor,al formelor si pozitiei relative
a pieselor.
Ele sunt mijloace de verificare,deoarece nu masoara efectiv dimensiunile,ci verifica daca acestea
corespund sau nu prescriptiilor din desenul de executie.

Calibre pentru filete metrice

Calibre

Calibrele se folosesc,deci,la verificarea valorilor extreme admisibile.


2.4. LERELE
- pentru grosime sunt masuri terminale cu valoare unica,in forma de lamela metalica flexibila.
Se utilizeaza la verificarea interstitiului dintre doua suprafete prelucrate,la reglarea si apoi la verificarea
reglajului unor mecanisme,la determinarea jocului aparut ca urmare a uzinii mecanismelor.

2.5. SFERELE
- sunt bile calibrate de diametre diferite,utilizate la controlul conicitatilor interioare.Ele sunt
pastrate in truse.
Capitolul 3. MASURI DE LUNGIME CU REPERE
Masuri de lungime cu repere sunt masurile ale caror valori sunt reprezentate de distanta dintre doua repere,care
sunt trasate perpendicular pe axa de masurare.
3.1. RIGLELE
-sunt confectionate sub forma de bara rigida,putand fi alcatuite dintr-un singur element sau din mai multe elemente.
Cele mai utilizate sunt:
- rigle metalice rigide
- rigle de contractie
- metri si dublu metri

3.2. RULETELE
- sunt masuri de lungime cu valori multiple,sub forma de benzi de masurare,divizate in unitati de lungime.Ele
sunt fixate la capatul terminal de axul unui dispozitiv de infasurare,care ruleaza banda in interiorul unei casete.

3.3. PANGLICILE DE MASURARE


- sunt masurari cu repere cu scara unilaterala sau cu valori multiple,confectionate sub forma de banda.
Ele sunt:
- panglici topografice metalice,utilizate la masurari topografice obisnuite;
- paglici din tesaturi textile sau din mase plastice,utilizate in croitorie sau cizmarie;
- benzi de hartie,utilizate la masurari informative,in industria textila.

Capitolul 4. INSTRUMENTE CU RIGLA SI CURSOR


Instrumentele cu rigla si cursor folosite la masurarea lungimilor sunt formate dintr-o rigla,care are un cioc sau un
brat la un capat,si un cursor cu brat.Suprafetele de masurare se afla intre fetele interioare ale ciocurilor si ale bratelor.
Aceasta grupa de instrumente cuprinde instrumentele de masurat fara vernier (clupe,zoometre), instrumentele cu
vernier (sublere) si compasurile de masurat.
4.1. CLUPELE
- sunt instrumente din lemn,folosite pentru masurari exterioare,in domeniul forestier si in industria de prelucrare
a lemnului.
Clupele forestiere sunt divizate in centimetri si au domeniul de
masurare cuprins intre 50 si 100 cm

Clupa Forestiera
4.2. ZOOMETRELE
- sunt instrumente utilizate la masurarea inaltimii,lungimii si grosimii animalelor.

4.3. SUBLERUL
ublerul este alctuit din:
1 rigl gradat; 2 urub de fixare; 3 cursor; 4 urub de fixare a cursorului; 5, 8 ciocuri solidare cu cursorul;
6, 7 ciocuri solidare cu rigla; 9 vernier; 10 piuli; 11 tija pentru adncime.

- este cel mai raspandit mijloc pentru masurat lungimi si este format dintr-o rigla cu scara gradata si un cursor cu
vernier. Precizia de masurare poate fi: 0,1 mm, 0,05 mm, 0,02 mm.
Sublerele sunt caracterizate de: limita
superioara de masurare (mm), exactitatea de masurare, grosimea peste cele doua ciocuri,lungimea ciocurilor si greutatea lor.
Din punct de vedere al destinatiei,sublerele pot fi:
a) Sublere de exterior si de interior folosite pentru masurarea dimensiunilor interioare si exterioare; ele pot fi prevazute si cu
tija pentru adancime.
b) Sublere de adancime, utilizate numai pentru masurarea adancimilor.La aceste sublere,rigla gradata culiseaza intrun suporttraversa,care poarta vernierul,suprafata de sprijin fiind lama. Masurarea se face asezand sublerul pe suprafata frontala a gaurii
care se masoara.

c) Sublere pentru trasaj sunt compuse dintr-o rigla fixata pe o talpa de fonta cu baza plana,care foloseste la
pozitionare pe masa de trasaj. Pe rigla se deplaseaza cursorul cu cioc ascutit,pentru trasaj (sau,in unele variante
constructive,plat,pentru masurare).
d) Sublere pentru roti dintate,format din doua rigle perpendiculare una pe alta,fiecare avand cursori si vernier.
Aceste sublere sunt folosite exclusiv pentru masurarea grosimii dintilor rotilor dintate.
Citirea valorii masurate se face astfel:
Se prinde piesa intre ciocuri si se fixeaza vernierul cu surubul.Pe rigla se citesc cati mm sunt de la reperul 0 de
pe rigla pana la reperul 0 de pe vernier.Se numara al catelea reper de pe vernier de pe vernier vine perfect in prelungire cu
un reper de pe rigla gradata si se inmulteste cu precizia sublerului.

ubler de exterior-interior

Subler trasator
4.4. COMPASURILE PENTRU MASURAT
- sunt compuse din bare articulate,terminate cu varfuri utilizate pentru incadrarea
piesei de masurat.Compasurile sunt prevazute cu un sector circular,divizat in unitati de lungime.

ubler de adncime

Capiltolul 5. INSTRUMENTE CU SURUB MICROMETRIC


Componenta unor astfel de instrumente este urmatoare:
1-potcoava, 2-nicovala, 3-tija urub micrometric, 4-buc gradat, 5-tambur, 6-urub micrometric, 7-dispozitiv
de alimitare a apsrii, 8-dispozitiv de blocare a tijei, 9-plcue izolante, 10-reper longitudinal, 11-12 scar gradat, 13-scar
gradat(circumferina tamburului)

Instrumentele de masurat cu surub micrometric se mai numesc si micrometre.Functionarea lor se bazeaza pe


transformarea miscarii de rotatie a unui surub micrometric in miscare de translatie. Pasul surubului micrometric este de 0,5
mm,deci la o rotatie completa a tamburului,deplasarea liniara a tijei este de 0,5 mm.
Micrometrele au o precizie de masurare mai mare decat a sublerelor, si anume: 0,01 mm; 0,002 mm; 0,001 mm.
Principalul criteriu de clasificare a micrometrelor este destinatia lor.Din acest punct de vedere, micrometrele

pot fi:
- micrometre de exterior;
- micrometre pentru roti dintate;
- micrometre pentru filete;
- micrometre pentru adancime;
- micrometre de interior;

- micrometre pentru sarme;


- micrometre pentru tevi
- micrometre pentru table;
- micrometre cu parghie.

Micrometrul este alcatuit dint-o potcoava care are la un capat o nicovala fixa. La celalalt capat al potcoavei se
afla fixata bucsa cilindrica filetata in interior. In filetul bucsei cilindrice se nsurubeaza, prin intermediul rozetei capatul filetat
al rijei.Tija este solidara cu tamburul si se nsurubeaza in bucsa cilindrica, iar capatul celalalt al ei se apropie sau se
departeaza de nicovala. Piesa de masurat se introduce suprafetele de masurare ale micrometrului: suprafata frontala a
nicovalei si cea a tijei. Pentru ca piesa sa nu fie strnsa prea tare intre suprafetele de masurare, tamburul se roteste prin intermediul unui dispozitiv de protectie poate cu clinchet.Cnd cele 2 suprafete de masurare au atins piesa ,rozeta dispozitivului
de pro- tectie poate fi rotita orict, ea nu mai antreneaza tija. Pe o generatoare a bucsei cilindrice este trasata o linie, iar sub
aceasta linie si deasupra ei se afla cate un rnd de diviziuni. Diviziunile de s ub linie reprezint milimetri ntregi, iar cele de
deasupra jumatati de milimetri.
Partea conica a tamburului este divizata in 50 de parti. Cnd suprafetele de masurare sunt in contact una cu
cealalta, tamburul gradat este in pozitia 0 (zero), acoperind toate diviziunile bucsei cilindrice, afara de reperul o (zero) al ei,
iar reperul 0 (zero) al tamburului se afla in dreptul liniei longitudinale.

Micrometru de interior

Micrometru pentru roti dintate

Micrometru de interior cu flci

Capitolul 6. Msurarea cu comparatorul


Aparatele comparatoare sunt aparate cu amplificare care se prezinta in diferite variante constructive.Ele se
folosesc la compararea dimensiunilor liniare ale piesei masurate,in raport cu dimensiunea de comparatie.
Din aceasta categorie fac parte:
- comparatoarele cu cadran circular
- comparatoarele cu parghie
- comparatoarele de interior
- minimetrele
- ortotestele
- pasamatrele
- optimetrele.
Cu exceptia optimetrelor, care sunt aparate cu amplificare optico-mecanica, celelalte aparate comparatoare
enumerate sunt cu amplificare mecanica.
Dintre acestea cele mai utilizate sunt comparatoare cu cadran circular care pot fi folosite la masurarea abaterilor
efective dar si la masuratori absolute ale unor dimensiuni mici sau ale unor deformatii care nu depasesc limita superioara de
masurare pe scara gradata.
Comparatorul este un aparat de msur care permite determinarea mrimii unor abateri de fom i de poziie:
- paralelism;
- perpendicularitate;
- cilindricitate;
- planitate;
- rectiliniitate;
- circularitate;
- abateri n direcie radial;
- abateri n direcie axial.

Comparatoarele sunt:
a) dup modul de acionare:
- mecanice;
- optice;
- pneumatice

b) dup precizie:
- obinuit-0,01 mm;
- minimetru;
- milimess;
- ortotest;
- pasametru.

BIBLIOGRAFIE
1. Tehnici de masurare in domeniu (Editura CD PRESS) : Aurel Ciocarlea-Vasilescu, Ion Neagu,
Mariana Constantin
2.www.didactic.ro
3.www.archive.tvet.ro