Sunteți pe pagina 1din 35

U.A.U.I.M.

CURS

MORFOLOGIE URBANA
ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA
URBANA
2013-2014
ANUL II - A/U/P

CURS 2
Forme i perioade morfologice
Perioade morfologice n evoluia Bucuretiului
Tip-arhetip-prototip

Conf.dr.arh. ANGELICA STAN

Perioadele morfologice
faze ale istoriei culturale i sociale care creaz forme
materiale distincte (M.R. Conzen, 1981),
- esuturile urbane victoriene
- esutul haussmannian
- suburbiile americane
- zonele centrale ale oraselor vesteuropene

Macroforma urbana
- expresie a ciclurilor de crestere/ stagnare/ descrestere ale oraselor
Fluctuatii in timp indelungat > 15-30 ani
Fluctuatii in timp scurt ~5-10 ani

Model generic de crestere urbana (oras cu structura radial concentrica)

Centralizare
Concentrare

Deconcentrare
Explozie

Descentralizare
Difuzie

Re-concentrare
Satelizare

-esut urban tipic


perioadei
haussmanniene
Trasaturi:
Autoritarism
Centralizare
Locuirea colectiva

-esut urban tipic perioadei


victoriene
Traditie in locuirea individuala
Expansiune orizontala
Concentrare-deconcentrare

> Aplicatie: PERIOADELE MORFOLOGICE in dezvoltarea BUCURESTIULUI

1- Perioada pre-modern < 1831.


morfologie bazat pe uniti parohiale
discontinuitatea structurii urbane

fig. 3 Harhoiu,D., Bucureti ntre Orient i Occident, 2001, p 36 , casa 1841|


sursa: Iorga, N.,2008, Istoria
Bucuretilor, p207

2- Perioada modern de dezvoltare a oraului


1831 1950: 3 sub-etape
a. 1831 - 1880

dinamica urbana accentuata


progres morfo-spatial rapid
marele foc din 1847
mutarea capitalei la Bucureti
construirea retelei de cale ferat (construcia
grii Filaret, Gara de Nord)

Planul Boroczyn, 1852

Tipul casei cu gradina


Tipul casei de targoveti
(lipscania)

b. 1880 - 1920;
controlul politic
nevoia de reprezentativitate a casei regale
reglementari urbanistice complexe
Marile bulevarde / Influenta urbanimului haussmannian
Institutii publice reprezentative

fig. 5 Bulevardul Carol I i proiectul bulevardului Dinicu Golescu modificarea traseului 1910 | sursa: Lascu, N.
2011, Bulevarde Bucuretene _p161 i p47

c. 1920 1950
(perioada
interbelica)

Crestere economica
Politici urbane de anvergura
Sincronizare arhitecturala cu Europa
Noi planuri de sistematizare (1920, 1926)

Evoluia bulevardului Brtianu; poriunea dintre strzile C.A. Rosetti i Pictor Verona, anii 30

3- Perioada postbelic: 1950 1989


Locuirea colectiva (expresie a boom-ului demografic si a
industrializarii pe plan mondial)
> noile ansambluri de locuine colective= tip nou de forma urbana

a.1950-1965

funcionalitate,
standardizare i
prefabricare
factori economici
factori politico-ideologici
(Discursul lui Hrusciov de la
Conferina Constructorilor, Arhitecilor,
7 dec. 1954)

fig. 7 cartierul Floreasca (1956-1958) | sursa:


revista Arhitectura , 6/1964

b. 1965-1975
- Constitutia din 1965> instaurarea partidului unic comunist
- Nationalizarea (trecerea in proprietatea Statului > disolutia proprietatii
private)
- Influenta franceza
-Influenta principiilor urbanismului liber / Carta la Athena

Microraionul = unitatea
morfologic major
caracteristic noilor zone de
locuit. (500m-distan de
utilizare, ~10.000 de
locuitori)
Cartierele dormitor
~150 000-200 000 locuitori

fig. 8 microraioane cartierul Drumul Taberei | sursa: Lzrescu, C, Urbanismul n Romnia, p.62

c. 1975- 1989
Acutizarea regimului comunist
Influente din China si Coreea de Nord

>Tipul pietei civice ample, pentru manifstatiile poporului


>Tipul placarii ( front inchis/ cortina) la marile bulevarde
> Marile demolari

4. Perioada postdecembrista: 1989-2008


Instabilitate
Restructurare profunda
Interese private
Privatizarile

NON- FORMA URBANA


Fragmentare
Expansiune
Ocupare haotica

fig. 12 Imagine satelit a zonei Iancu Nicolae, apartinand comunei Voluntari- satul Pipera, 2007;
Non- forma urbana exprimand deruta statului i a societatii n egala masura.

? TIPUL

Typus(lat.)= model, simbol; Tupos(gr.) = amprenta, marca.

= retine trasaturile esentiale ale unei grupe de obiecte


(abstractizarea raional)
= matricea necesar reproducerii unor
similare;
= amprenta sau reflexul unui concept.

amprente(mrci)

Element de referinta ce trebuie extras din analiza la o scara larga


Element mediator ntre cultura locului (obinuinele i ateptrile
locuitorului) i cultura proiectantului
Element constitutiv al modelelor culturale

FIECARE PERIOADA MORFOLOGICA


>> FACTORI INTERNI (politici, economici, sociali)
>> INFLUENTE EXTERNE

>> TIPARE SPECIFICE


>> TIPOLOGII URBANE PARTICULARE

Niciun tip nu poate fi identificat cu o singur


form, chiar dac toate formele arhitecturale sunt
reductibile la tipuri (Aldo Rossi).

Sensul pe care l atribuim formelor generate de tip conine sistemul


nostru de semnificare, cldit pe tradiie (Colquhoun, 1996[1967],:255).

Ex. Locuinta alipita

TIPUL
in cadrul
formei
urbane

concret

teoretic

Ex. Locuinta cuplata

RECUNOASTEREA DIFERITELOR TIPURI CONCRETE


EXTRAGEREA SI CLASIFICAREA TIPURILOR TEORETICE

Tipuri de orase cu structura urbana


radio-concentrica
(evolutii si scari diferite)

Analiza tipurilor concrete >>>


tipul teoretic / schematic

Tipologii FORMALE

Plan Voisin - Paris, Le Corbusier, 1925

Tipologii COMPOZITIONALE

Theo van Doesburg (1918)


si plan pentru Barcelona Pavilion - Mies van der Rohe (1927):

Tipologii DE ORGANIZARE SPATIAL-FUNCTIONALA

Insular ordonat

Alveolar deschis- multiplu

Linear directionat

Alveolar inchis

Alveolar deschis

Alveolar dinamic

Tipologii PARCELARE

Parcelar urban - traditional- organic

Parcelar urban de interventie/proiectat


(industrii, lotizari noi, blocuri)
Parcelar urban periferic (fost agricol,
recent intrat in intravilan)

Parcelar rural
Parcelar agricol- in extravilan

? PROTOTIPUL - tipul original, primul dintr-o serie

Defineste un
model de evolutie
Se impune prin
reprezentativitate,
valori, calitate
Este recunocut
pe scara larga

? ARHETIPUL - tipul ideal la care se raporteaza restul seriei

Garden City - Ebenezer Howard

Cuvntul

arhetip deriva din:

< latinescul archetypum, grecescul arkhetypon - ce nseamn primul format, modelul.

Arkhe = prim, original + typos = model, tipologie


IDEAL:

Social
Politico-economic
Spatial
Cultural

>> Utopii (u-topos: fara loc)

?FORME URBANE ARHETIPALE

Caracter universal
Caracter inconstient si colectiv (dupa Carl Jung - imagini arhetipale
tematice, patterns of behaviour)

Caracter modelator (creeaza modelul)

Arhetipul este vid, el este un element pur formal, nimic


altceva dect o posibilitate de performare (C. Jung)
FUNCTIA IMAGOLOGICA A ARHETIPULUI

REPREZENTARI ARHETIPALE
SIMBOLURI ARHETIPALE
IMAGINI ARHETIPALE
FORME ARHETIPALE

ARHETIPURI URBANE

FORME ANCESTRALE CARE AU CREAT MODELE


EVOLUTIVE DE ORGANIZARE A ASEZARILOR
UMANE.
Teofil Mihailescu - Orasul Posibil, ed.
UAUIM, 2001

CRUCEA
LABIRINTUL*

> RETEAUA

ZIGURATUL* > TURNUL


ARCA* > ARCUL >

OGIVA > CUPOLA

SISTEMUL TRILITIC
>PUZZLE-UL
ARBORELE

Derivate
din
arhetipurile
originale

RIZOMUL

ca modele arhetipale ale


cresterii urbane

>MELCUL, SPIRALA

Arhetipul CRUCII (IN PLANUL MORFOLOGIEI URBANE)

CARDO SI DECUMANUS - axele primordiale ale urbanismului roman

MODELUL HIPODAMIC DE
ORGANIZARE PLANIMETRICA

VIA PRETORIA in fata


taberei/fortului
VIA DECUMANA in spatele fortului

Arhetipul LABIRINTULUI (in planul morfologiei urbane)


LABIRINTUL
din labra, laura (asir.) = piatra, caverna, pestera, grota
In literatura > Proust, Kafka,

labirintul-peisaj
Baudelaire, Walter Benjamin,
Konrad Lorentz> labirintul -text
In arta > labirintul - motiv
decorativ > gradinile sec. XV
Labirintul -simbol religios
(al cautarii caii spre mantuire)

Tesut urban vernacular


Forma urbana initiatica
( necesitatea gasirii unei cai/ fir de iesire)

Labirint retea
Existenta unui centru / a unei
origini

ARHETIPUL - PROCES

informatica

Aceeasi TIPOLOGIE prezenta si manifesta


in diferite domenii

RETEA/ RIZOM
biologie

REPREZENTAREA UNUI ACELASI PROCES


DE CRESTERE SI COMUNICARE

Arhetipul TURNULUI

Turnul Babel

Turnul -bastion de aparare

Turnul catedralei gotice

Turnul de afaceri

ARHETIPUL DRUMULUI
RED RIBBON PARK (China)

ARHETIPUL CRUCII/ STEAUA LUI DAVID

DANIEL LIBESKIND, JEWISH MUSEUM, Berlin