Sunteți pe pagina 1din 65

Folclorul obiceiurilor in familie

Nasterea

Nunta

Inmormantarea

Bacanaru Arabela
Bompa Ana-Maria
Duca(Alecsei)Valentina
Iacob Ioana

Venirea pe lume a unui copil a fost mereu un eveniment


important pentru familie si neam.

Nasterea a insemnat trecerea din lumea neagra in

lumea alba si astfel s-au format practici de integrare a nounascutului in viata si in familie.
Aceste practici incepeau imediat dupa nastere cand
moasa taia ombilicul ca prim act al separarii de lumea
anterioara.
Desigur si in perioada celor 9 luni de sarcina au existat si
exista o serie de ritualuri si traditii pe care atat femeia
insarcinata cat si moasa le-au respectat si poate le mai
respecta, traditii care au menirea de a aduce pe lume un
prunc sanatos, frumos si voios.

Un proverb strvechi spune :


Mulimea copiilor, bucuria romnului.
Prin urmare , una dintre dorinele cele
dinti ale noilor nsurei , i mai ales a
tinerei neveste este aceea ca bunul
Dumnezeu s-i binecuvnteze cu naterea de
fii i fiice.
Dac dup nunt aceasta nu rmnea
grea, se temea s nu fie stearp, brbatul s
nu o mustre si s nu-l piarz.
Astfel apela la alte mijloace pentru a
reui sa ramana insarcinata.
nti ncepea s se roage la Dumnezeu i
s plteasc la mnstiri, iar dac
rugciunile nu dadeau roade, aceasta ii
prepara diverse licori din plante precum :
orhidee, trandafir alb , liliac alb si ruja.
Neajutndu-i butura , lua 9 fire de usturoi si
le lasa n sticla de rachiu la macerat, pe urm
bea acea licoare. n ulimul stadiu dac toate
acestea nu dadeau rezultate , apela la
descntece i la vrjitoare.

Unele traditii si vorbe din popor spun ca


urmatoarele obiceiuri erau cele mai practicate
de femeile insarcinate din toate colturile tarii,
nerespectarea lor ducand la facerea de copii
cu diferite probleme.

1. Femeia nsrcinat, care va culege surcele n poal, copilul ce l va nate


va avea nite pete de diferite marimi, iar dac va culege surcele din
rindea , va face copilul cu prul cre.
2. S nu pun vreo legtur dup cap , ca s-o depene , c apoi are sa fie
copilul cu buricul dup cap, iar dac trece cineva peste o femeie grea
i nu i aduce aminte, atunci copilului i se nvrte buricul dup
grumaz.
3.S nu dea ap nimnui, c nu va putea nate pn cnd acela nu i va da
apa de but.
4. S nu sufle n cuptorul de pne, ca face copilul cu limba prins.
5. S nu treaca pe sub rzboiul de nvelit pnz , pentru c va nate copii
gemeni.
6.Dac o femeie gravid poftete de la cineva vreun fel de mncare i acela
nu-i d , spun romnii din Bucovina c acela face un mare pacat, iar
n Moldova , se spune c soarecii ii vor manca lucrurile din casa.
7. Dac sotii lor nu le pot aduce cele ce poftesc, iar femeii i se face ru , se
aduce moaa care i prepar o bautur din 9 smburi de pepene cu 2
rmurele de cimbru, pisate bine i apoi puse n rachiu. Dup se iau
coji de ceapa i se pun ntr-un hrb cu crbune i se afum femeia.
8.n Moldova , femeile care se afl n pericol de a pierde ftul, trebuie sa bea
cu apa un amestec de cruce de nuc cu smn de castravei pe
care le piseaz. Altele ard bumbi de suman , pun crumul ce se face, in
ap i o beau de 3 ori. Dac nu o ajut nici asta , spal icoana Maicii
Domnului dupa care beau acea apa.
9. Femeia nsrcinat s nu stea pe vreun prag c va face copilul cu buza
tiat, nici s ad pe vreun sac ,cci va nate greu. Femeia
nsrcinat care cunun i va muri pruncul iar cea care tie ca este i
nu spune , pruncul ei va fi mut.

Unele femei pot pierde copilul ,dup credina poporului , nu doar din cauzele
prezentate mai sus ci i din pricina unor spirite rele, unul dintre acestea fiind
ZBURATORUL.
ZBURATORUL este un spirit ru , ca un zmeu, care intra noaptea pe co
sau horn ; sau sub form de arpe i cu aparen de flacr ce chinuiete pe
femeie. Aceasta se scoal dimineaa obosit i cu vineeli pe tot corpul, ea simte
pe tot corpul o greutate , mucturi, ciupituri iar din aceast cauz poate nate
copilu mort. Pentru a scapa , ea cheam pe moa sau pe baba atottiutoare ntr-o
mari sau vineri ca s-i descnte i s-o vindece.
SAMCA sau AVESTIA este alt sipit necurat , mult mai periculos, numit
i spurcata sau aripa satanei. Acesta se arat femeilor ngreunate , mai ales cnd
sunt pe patul naterii i le nspaimnt i frmnt, le tortureaz , aa c cele mai
multe dintre ele mor sau ramn schimonosite i neputincioase. Singura scpare
este rugciunea Sf Arhanghel Mihail , care trebuie scris de un om batrn.
In Transilvania acest spirit necurat se numete Baba Coaja.

Cnd se apropie perioada nasterii , femeile se duc la


biseric s se spovedeasc i mprteasc,
n prile Oraviei nainte de a nate femeia , se
pune lng pat o furc i un topor , iar de va nate
prunc s trag de furc , iar de va nate prunc sa
trag de topor. Unele moae vaznd c femeia nate
greu , pun sub aternut un cuit sau un topor pentru a
le alina durerea i a grabi naterea.
n alte pri cnd femeia nu poate nate ,se ia
tmie ori smirn, mai ales din cdelnia preotului de la
srbtorile mari, se pune pe crbuni aprini i se afum
corpul femeii rugndu-se lui Dumnezeu.
n Moldova se adun mai multe femei iar acestea
se sftuiesc i de consider ca i-a facut cineva pe ursit
se cauta o baba vrajitoare care s ii desfac vraja.

De asemenea perioadei de la venirea


copilului pe lume pana la botez i se aloca o
deosebita importanta.
Imediat dupa nastere are loc primul
spalat si prima infasare ca pruncul sa fie ferit
de fiintele demonice.
Tot la nastere pruncul era asezat pe
pamant si vatra, trecut peste foc sau in unele
locuri dat tatalui de catre moasa in brate
simbolizand primirea in familie a acestuia.

Cnd nou nscutul a sosit pe lume , dup ce moaa ii


taie buricul ,lipete copilul de mas i zice: Acesta sa fie
la cap de mas i cuvntul lui luat n seam. Dup ce l
nseamn cu semnul Sf Cruci, zice de 3 ori n numele
Tatlui i al Fiului i al Sf Duh, Amin! apoi l spal cu
ap rece ca s fie detept, nesimitor i trziu la frig.
Pentru a le ferii pe mam i copil de deochi , moasa pune
deasupra uii o a roie mplntat cu un ac sau face un
canaf de ln roie i-l bate cu un cuior . Tot atunci se
pune la picioare i la gtul copilului usturoi , ca s nu se
apropie strigoaicele de dnsul.
Alte credinte :
1. Cnd se nate copilul i pic pe mna stng va tri numai
cu strmbul iar de va cdea pe mana dreapt , toat viaa
lui va fi cu dreptate.
2. Cnd se nate un copil , se nscrie n cartea sori nu doar
numele ci i destinul de unde vine i zicala aa mi-a fost
scris n slovele ursitoarelor. De s-a nscut n ceas bun
toat viaa va fi norocos i fericit iar de s-a nascut n ceas
ru va fi nefericit.
3. Se mai crede c pruncul capt la natere o stea iar ct timp
lucete pe cer att va tri iar cnd se stinge atunci i se
curm zilele.
4. Dac copilul s-a nscut ntr-o duminic sau praznic mare
copilul va fi foarte norocos.

Perioada de la nastere pana la botez era o perioada


periculoasa. Se crede ca in aceasta perioada pruncul este
amenintat de vraji si draci care umbla sa-l ia in lumea
neagra de unde a venit si sa nu poata fi increstinat.

Oprirea iesirii cu pruncul din casa

Punerea unor obiecte in scaldatoare si la calcai

In trecut se punea la capul copilului o carte intitulata


Epistolia care indeparta relele de la cei care o purtau.
Dupa nastere casa in care locuia mama cu pruncul era
considerata necurata si se realizau slujbe si rugaciuni
speciale (molifte) insotite de stropirea cu agheasma.
Acestea sunt doar cateva din practicile menite pentru acea
perioada.

Ca ritual principal botezul constituie forma cea


mai veche de traditie la nastere in perioada
primara.
Inainte cu mult timp se putea boteza oriunde: in
apa curgatoare, lac, izvor etc. cu timpu au aparut
vase de piatra si incaperi menite pentru botez.
Acum, in zilele noastre, botezul se poate realiza
mult mai usor si se face obigatoriu in biserica.
Botezul este mentionat in sursele vremii si cu
numele de botejune cum apare in Codicele

voronetean.

Copilul era dus la biserica de o moasa care in trecut


trebuia sa fie mama tatalui sau, o femeie din neam, sau nasa.
Nasii au obligatia de a calauzi pruncul pe calea credintei
crestine devenind astfel parintii lui spirituali.
La botez inca din perioada medievala scunfundarea
pruncului in cristelnita a devenit un rit central.
Oala care se va folosi la nclzirea apei trebuie s fie
nou pentru ca aa cum sun oala nou i copilul s aib
vocea curat i ptrunztoare.
Apa trebuie s fie cldu ,c dac va fi fierbinte viaa
copilului va fi nelinitit ca apa care fierbe, plin de certuri i
suprri. Era miruit de preot cu untdelemn sfintit si
scufundat in cristelnita.
Se da nasului pentru a fi invelit in crijma.
Dupa alte rugaciuni se miruia de data aceasta cu sf Mir, i
se citea din Apostol si Evanghelie, se inconjura imprejurul
cristelnitei alaturi de nasi cantandu-se Cati in Hristos v-ati
botezat, se spala pruncul de Mir si era tuns.

NAII
Trebuie s garanteze pentru buna lor credin.
Ei trebuie s depun mrturisirea credinei lor i s
renune la diavol i la operele lui. Naii trebuie s
fie membri credincioi ai biserici i n stare de a da
cuvenita educatie.

Lumnrile de botez , le pregtesc naii

din cear curat. Acestea se mpodobesc cu diverse


flori naturale , mai ales busuioc, pamblici colorate
i un tergar . Se mai duce la botez o pnz alb n
care va fi scos copilul i din acea pnz i se va face
o cma.
In Moldova , nainte de plecare copilul se
mbrac n straie de botez iar mama lui i pune pe
piept un bnu de argint pentru noroc. Naii trebuie
s i duc cinste preotului , o gin .
Fiecare copil , la botez capt un nger pzitor.
Lumanarile de la botez nu e bine s le dai ci ele
trebuie s arda unde se afl copilul botezat.

NUMELE DE BOTEZ
n unele pri datina este ca prinii s pun singuri
numele pentru nou-nscut, n altele naii iar n altele cnd
copii se nasc n vreo zi nsemnat li se d numele sfantului
respectiv.
Dac un copil este chinuit de spiritele rele i se
mbolnavete acestuia i se schimba numele la botez, sau
este vndut. Mama copilului il da pe acesta unei femei pe
fereastra si tot pe acolo aceasta primeste banii. Femeia
inconjoara casa de 3 ori dupa care intra in casa si il
inapoiaza mamei.

Cumetria

Cumetria se face n unele pri n aceiai zi cu


botezul seara sau n altele, a doua zi. Cnd
moaa cu copilul i cumtrii pleac de la botez,
tatl se duce prin sat i poftete pe cei apropiai
la acesta ocazie.
Bucatele cele mai speciale la aceast ocazie
sunt n zilele de frupt: zeam , sarmale , friptur
i placinte iar n ziele de post bor de pete ,
glute , pete i varz.
In sec XVI, nasilor de botez le-au fost data
denumirea de CUMOTRI in manuscrisul de la
EUD( N Ardealului sau N Moldovei) !

Ursitoarele sau cele 3 zne se sftuiesc


asupra sorii copilului si vin n noaptea cea
fr de so . Ele sunt foarte suprcioase,
iar parinii trebuie s se poarte frumos cu
ele ,cci dup cum se vor purta cu ele, aa
va fi i soarta copilului , bun sau rea.
De aceea , n Moldova , dupa trei zile de la
naterea copilului, moaa ntinde o masa n
camera unde doarme copilul , ncrcat cu
de toate pentru a ndupleca ursitoarele.

SCALDACIUNEA
n cele mai multe locuri datina este s se scoat copilul din mir de ctre cumtrii mari
abia a 2 zi dup botez .
La sldaciune iau parte doar femeile i eventual cumrtru mare. Moaa prepar
scalduca cu :

busuioc,

fire de gru s aib cinstea grului ,

mrar s fie bun ca mraru n bucate,

ment i romani- s cresc uor i s fie sntos,

botiile de mac - s poat dormi uor, smn de cnep s cresc iute,

pene s fie uor ca ele,

apa sfinit,

laptele dulce ,

zahrul i oule.
Dup ce moaa bag copilul n sclduc, cumtra resp. cumtrul, aprind lumina de la
botez si picur dintrnsa sub form de cruce n ap de cte 3 ori fiecare loc nti la
cap, dup n partea drept i apoi n partea stng. Apoi toate femeile prezente
arunc n ap bani ca pruncul s fie banos i norocos.
Dup ce-l scald, l sterge pe la ncheieturi unde a fost uns cu mir, apoi n gur ca s nu
miroase, pe subsuori sa nu asude i la urechi ca s aud bine apoi l scoate din ap
prinzndu-l cu amndou minile de cap , ca s cresc nalt i drept, l nfa i i
face de 3 ori curce peste corp.
Dup ce a predat cumtra mare copilul maicii sale , moaa strange banii din scalduc
i scoate afar apa , aruncnd-o la trunchiul unui copac sanatos i frumos, s
creasc mare ca pomul i s fie sntos ca dnsul.

In perioada de dupa botez, un moment de traditie a fost si este


MBISERICIREA pruncului.
Fiecare femeie dup naterea unui copil se consider de ctre popor
necurat i 40 de zile nu are voie s ias din cas. Dup ce trec
aceste zile, ea merge la biseric mpreun cu copilul pentru a i se citi
Molifta.
Dup, preotul nchin copilul pe la toate icoanele iar de este parte
brbteasc preotul intr cu el n altar , unde l atinge cu capul de
cele 4 colturi ale Mesei Sfinte.
COLCIMEA
Datina este ca prinii noului nscut i ncretinat, s duc nailor colacii
ca semn de recunotiin i mulumire. Ei simblizeaza viaa pruncului
care trebuie s fie ndelungat i precum colacul rotund i deplin, aa
i viaa pruncului s fie rotund i deplin.

"Traditia adevarata e singura merinde


sufleteasca.
(Liviu Rebreanu)

Este bine cunoscut c omul, n viaa de pe pmnt, trece prin


3 momente foarte importante: botezul, nunta i
nmormntarea. Toate 3 au o legtur deosebit cu viaa
religioas a omului, iar primele dou sunt considerate Sfinte
Taine .
Pruncul, la puin timp dup natere, este botezat pentru a se
curi, a se spla de pcatul stramosesc motenit de la Adam
cel din Rai i de la celelalte pcate svrite pn atunci,
intrnd n stare haric. Apoi, ajuns la maturitate, el se va
despri de mama i tatl su i i va lua soie. Acest
eveniment este consfinit prin nunt, prin Sfnta Tain a
Cununiei.

Scopul Casatoriei a fost de la bun inceput


acelasi si a ramas neschimbat pana in
ziua de azi:

-sa ai consort/consoarta la bine si la


rau

-urmasi legitimi

-sa nu apuci anii batranetii inca


celibatar fiind

Inca de pe vremea Dacilor, femeile se casatoreau


la varsta de 15-20 de ani iar barbatii 18-30 ani.
De la 28 de ani femeile inca singure devin fete
batrane si barbatii singuri incepandde la 32 de
ani, feciori tomnatici
Fetele sunt bune de maritat cand stiu sa faca
toate lucrurile care se cad de la tara iar feciorii
toate treburile gospdariei.
Ca sa se intalneasca si sa se cunoasca atat fetele
cat si baietii mergeau pe vremuri la petreceri
numite JOC sau BERE care aveau loc in aer
liber atat in satul natal cat si in satele vecine.

Feciorii care nu se casatoreau, dupa viziunea poporului,


erau prea urati, prea prosti, pretentiosi, ori le murise ursita.

Cei care nu se insurau niciodata erau considerati mult prea


pacatosi sau mult prea iubiti de Dumnezeu.
Acestia erau luati peste picior de catre feciorii tineri sau
casatoriti.

Deasemenea un alt motiv pentru care nu se insurau era acela de


a ramane necasatoriti de dragul mamei pentru a nu-I face
suparare cu nora.

Mai erau numite: FETE STATUI sau COSITE


ALBE
Erau urate, necinstite ori le murise ursita.
Atat ele cat si mamele lor erau batjocorite.
Cele nemaritate care credeau ca cineva le-a
vrut raul recurgeau la farmece si vraji.
Farmecele= descantece cu rol pozitiv. Fata se
curata astfel de ura si facaturi.
Vrajile= descantece cu scop rau, malefic.

Onesta
Statornica
Strangatoare
Grijulie
Isteata
Frumoasa
Sanatoasa

De aici si proverbele:
Cinstea e mai scumpa decat toate
Nevasta cu mintea buna/ E barbatuui cununa!
Sa-ti iei nevasta de casa/ Nici urata, nici
frumoasa!

Aceleasi calitati ca si la mireasa doar ca in


cazul lor nu se pune accentul pe frumusete.
Romancele sunt vesele, glumete si le plac
voinicii.
Cauta barbati puternici, sanatosi si avuti.
In Bucovina cand se vine in petit, daca
feciorul gusta din toate bunatatile de pe masa
inseamna ca este sanatos, daca refuza sau se
schimba la fata, nici nu se mai sta de vorba cu
el.

Cu cat de departe vine mirele, cu atat mai mare e


onoarea care se face familiei, si cu cat se marita fata
mai departe, cu atat mai mult pierde tatal ei din stima.
Un proverb romanesc spune: Mai buna e hula din
satul tau, decat lauda din satul strain

Amestecarea de sange= casatoria intre

rude. Aduce cu sine stingerea fatala asupra familiei


celei noi. In poporul roman acest lucru este
considerat un pacat de moarte si nu se da voie
casatoria intre rude pana la al 7 lea neam.

Acasa la mireasa erau asteptati parintii vitorului mire


sau in unele zone prieteni de-ai mirelui de aceeasi
varsta.
Logodna consta defapt in aceasta ''legare'' a
casatoriei.
Aceasta ,,legare'' a casatoriei se facea pe o perioada de
timp cum ar fi 4,6 saptamani ;
Parintii reprezentau in factor foarte important in
mariajul tinerilor indragostiti.
In trecut casatoriile erau aranjate de parinti, traditie
ce se pastreaza si astazi in unele zone.

Pregatirile de nunta erau intense.


Mamele tinerilor erau insarcinate cu pregatirea
bucatelor de nunta.
Bautura de la nunta era facuta tot acasa,dar de
barbati si consta in palinca si rachiu in general.
Inainte de nunta, viitorii miri mergeau la biserica
pentru a se spovedi si impartasi.
Era mare pacat daca cei doi nu respectau
consumarea mariajului dupa slujba Sf Taine ale
Cununiei.

Cu o seara inainte de nunta mireasa:


- Cosea FLOAREA MIRELUI
-Ii pregatea camesa, palaria si izmenele (la fel si mirele pregatind
costumul traditional de nunta al miresei)
BUCHETUL MIRESEI era format din:
- flori din gradina si de camp
AJUTOARELE erau DRUSTILE si VORICEII = in general,tineri membrii
ai familiei.
DRUSTILE, in limbajul de azi inseamna DOMNISOARE DE ONOARE
VORNICEII inseamna CAVALERI DE ONOARE
Acestia aveau rolul de a pregati florile de pus in piept nuntasilor , care
erau de asemenea naturale.
Aceste flori erau spoite si se faceau cu BIRBANOC = adica flori de la
fantani,de prin paduri.
Mireasa era cea care pregatea florile nasilor (NUNILOR)
Mireasa era cea care punea in piept florile nasilor
Drustile si voriceii erau cei ce puneau florile in piept nuntasilor .
Aceste traditii,pregatiri,erau respectate cu sfintenie fiind mostenite de la
stramosi.

Dimineata, Mirele isi cerea singur iertare de la parinti


dupa care ducea miresei hainele de nunta,cu tot cu
muzica.
Mireasa de asemenea,cu tot cu muzca,mergea la mire
acasa sa-i duca hainele de mire.
Traditia aceasta de a duce hainele,unul altuia,era
necesara in respectarea intregului ritual de nunta.

Mireasa se pregatea la ea acasa.


Se imbraca in costumul popular adus de mire iar pe
cap in loc de voal i se punea un batic cu elemente si
motive traditionale.
Mirele era gatit acasa la el dupa care se pornea,cu
vorniceii si cu nuntasii din partea lui spre mireasa.
Mreasa cu nuntasii din partea ei, cu parintii, drustile si
muzica asteptau mirele.

Cei doi miri isi cereau amandoi iertare de la parinti in


timpul in care un batran spunea o iertaciune
traditionala ce avea rolul de a sensibiliza pe toata
lumea.
Dupa acest ritual,mirii impreuna cu nasii si nuntasii
mergeau la biserica.
Mirele mergea separat de mireasa pe un cal si trebuia
sa inconjoare satul impreuna cu vorniceii inainte
de a ajunge la biserica.
Mireasa mergea separat intr-o caruta cu drustile.
Mirii se intalneau la biserica unde avea loc Sf. Taina
a Casatoriei.

Dupa slujba, preotul sfatuia tinerii cu privire la


lucrurile ce vor urma in viata si le acorda
indemnuri sa asculte de nasi acestia devenind
parinti spirituali.
Dupa terminarea ritualului bisericesc fiecare se ducea
la casa lui, dupa care mirele era invitat la mireasa
acasa.
Mirele trebuia sa stea la masa,in casa, cat timp zestrea
miresei era jucata si dusa la carute.
Acesta nu avea voie sa iasa din casa pana ce zestrea
nu era toata jucata si asezata .
Oamenii ramaneau la joc la mireasa acasa pana seara.
Inainte de a pleca toti spre PRIPOI(petrecere),mirele
trebuia sa-si joace mireasa.

Se dansa pe muzica populara.


Banii de la nuntasi erau strans de paharnici. Acestia erau
oameni deschisi, glumeti si cu initiativa, in general, membrii
din familie.
Se striga suma pe care fiecare o dadea, aceasta strigare fiind
de fapt un gest cu caracter stimulant ca oamenii sa ofere
sume mai consistente de bani. ( traditie pastrata si acum in
Suceava, in comuna Hutani sau in Botosani,sat Mircesti.)
Exista traditia ca fiecare ban primit de nuntas, mireasa sa-l
puna la sani, dupa care,mai tarziu,sa-i puna deoparte.
In general,aceasta strigare de bani se facea inainte ca
sarmalele sa fie servite.
Dupa acest ritual, nunta isi lua cursul firesc.

Tortul miresei era taiat de nasul mare si impartit nuntasilor tot de


el.
Se canta traditionalul ''La multi ani!'' si se faceau urarile specifice
nuntii.
DEZGATITUL avea loc spre dimineata
Mireasa era dezgatita de nasa, i se dadea baticul jos si florile de
mireasa.
Se canta 'Ia-ti mireasa ziua buna'' .
Cantecul avea rolul de a sensibiliza mireasa si de a accentua
statutul de femeie maritata.
BUCHETUL MIRESEI nu era aruncat . Mireasa alegea o
domnisoara si i-l oferea.
Cand se termina petrecerea, toata lumea mergea acasa.
Peste 2 zile avea loc INTORCATURA.
La intorcatura se juca, se manca, se bea, se petrecea din nou , dar
intr-un cadru mai restrans,de data aceasta si acasa la mire.

Biserica Ortodoxa ne invata ca moartea este despartirea


sufletului de trup.
Sfanta Scriptura (BIBLIA) arata ca atunci cand omul
merge la locasul sau de veci trupul trebuie sa se
intoarca la pamant cum a fost, iar sufetul sa se intoarca
la Dumnezeu Care L-a dat.( ECCLEZIASTUL 12, 5-7)
Bogat sau sarac, rege sau rob, intelept ori analfabet, tot
parasim aceasta lume intr-o zi si ne prezentam inaintea
lui Dumnezeu care ne va judeca, randuindu-ne
rasplata cuvenita. Dar legatura celor morti cu cei vii nu
inceteaza, ci ea se mentine prin rugaciune neincetata pe
care Biserica o face pentru sufletele raposatilor,
pastrand comuniunea de iubire si nadajduind in
invierea tuturor la sfarsitul veacurilor.

Cand un crestin a murit, rudele acestuia de multe ori


trec prin momente de deruta, intrucat apar pareri si
traditii diferite in legatura cu datinile ce inconjoara
ceremonia inmormantarii

Cand cineva moare apar niste semne


prevestitoare cum ar fi:
- Pocnirea unor obiecte din casa, de mobilier,
de la horn.
- Stricarea de sine a bibelourilor sau sticlelor
- Caderea icoanelor si a oglinzilor
- Tencuiala cazuta de pe pereti
- Fuga sau moartea pisicilor din casa
- Cantarea cucoseasca a gainelor
- Urletul cainelui
- A face pete negre pe maini ca niste bureti (
strelici)
- Visarea de gropi, apa tulbure, lumanari stinse
sau caderea dintilor
- Cantecul cucuvelei.

Daca medicul sau leacurile babesti nu si-au


facut folosul se recurge la descantec.
Daca nici descantecul nu are rost, se aduce
preotul si il impartaseste si il spovedeste pe
bolnav sau se savarseste SF Maslu.
Daca dupa Sf Maslu, bolnavul adoarme sau se
simte brusc mai bine, acesta moare grabnic.
Se iarta cu toata lumea si isi ia ramas bun. Daca
nu se iarta, moare in chinuri.
Averea ii revine celui care i-a purtat de grija,
iar de nu a avut copii ii revine unei biserici sau
unei rude.

Un semn important ce anunta cu siguranta moartea bolnavului, sunt


diferitele imagini, sunete pe care acesta le vede sau le aude.
Daca vede animale,
Daca se ciupeste de nas,
Daca se uita atintit spre un lucru,
Se innegresc incheieturile la degete sau rasufla greu - moare!
Se aprinde o lumanare, de preferabil nu de rude sau de cel pe care nu la putut suferi.
In Bucovina se pun 2 lumanari.
una sa aiba lumina pe lumea cealalta si una pentru un om care a
murit fara lumina ( fapta buna)
In Transilvania I se acopera fata cu un tulpan negru pentru a nu-si
vedea pacatele.
Cel ce moare fara lumina ori a fost prea pacatos ori a fost blestemat.
In Suceava daca cineva moare fara lumina, o persoana de parte
feminina din familia celui decedat masoara usa altarului unei
biserici si face o lumanare de inaltimea ei si o daruieste bisericii in
ziua de Ovidenie.

In Bucovina, bolnavul nu poate muri daca sta cu capul pe o perna de pasare. I se


pune un cojoc sau pieptaru de oi si miei, simbol al sfinteniei.
I se inchid ochii pentru a nu vedea jalea si durerea- o datina veche si sacra de la
romani.
Se leaga sub falci cu o basma sa nu intepeneasca cu gura cascata.
Se deschid ferestrele si usile sa iasa moartea cu sufletul
Se acopera vasele cu apa sa nu pice sufletul si sa se innece.
Lumanarea se tine pana se scalda mortul si se aprinde dupa inmormantare in 3
seri unde a fost tinut pe timpul agoniei.
Daca moare in timpul Saptamanii Luminate sau de Pasti sufletul merge direct in
Rai.
Se spune ca este bine sa mori noaptea ca sa nu iti manance pasarile ziua trupul.
Steaua de pe cer este legata de soarta omului. Fiecare om are o stea.
Daca a fost mult timp bolnav si a stat la pat inseamna ca l-a iubit Dumnezeu.

Dupa moarte urmau acte cu un caracter social


aparte.
Moartea era anuntata prin clopote care se
trageau intr-un anume fel.
- la munte se suna la bucium
- in alte locuri se punea la poarta celui
decedat o naframa sau o carpa neagra.
- barbatii din familia decedatului umblau in
semn de doliu cu capul descoperit si
nebarbieriti.
Indata dupa moarte, persoana decedata este
scaldata si gatita.

Reprezinta curatirea sufletului de pacate.


Se foloseste apa de izvor sau de fantana unde se puneau plante precum
menta, busuioc, lemnul domnului, etc.
Dupa scaldare I se taie unghiile.
In Bucovina nu se scalda mortul cu totul ci doar se spala simplu cu apa
rece.
Daca e barbat I se rade barba pentru a aparea in fata Domnului tanar.
Nevestelor li se impleteste parul. Daca decedata este o lehuza i se lasa
cateva fire neimpletite pentru a o deosebi Dumnezeu si pentru a-I ierta
pacatele.
Fetele mari si copilele se lasa despletite pentru a putea fi gatite de nunta.
Obiectele folosite pentru scaldarea si pieptarea mortului nu se mai
intrebuintau in nimic in unele zone.
La Radaseni sau Malini obiectele se dau de pomana celui care-l scalda
impreuna cu alte lucruri cum ar fi: hainele celui decedat, perne si paturi,
etc.
Mortul se imbraca cu cele mai bune haine de preferabil noi.
Daca este fata nemaritata se imbraca in rochie de mireasa si I se pune pe
deget o veriga de logodna iar baiatul neinsurat se gateste precum un mire

Copii care mor pana in 7 ani sunt imbracati in


camasa . De la 7 ani in sus se imbraca in straie de
sarbatoare.
In general copii care mor sunt considerati ingeri
deoarece ei nu stiu de pacat.

Imbracarea si gatirea mortului numita si


primenirea mortului cu hainele cele mai scumpe si
frumoase, se face din iubirea si cinstea ce se arata
catre dansul si pentru credinta.
Daca mortu arata o fata trista si posomorata, se crede
ca nu este multumit de vesmintele cu care a fost
imbracat.
De asemenea se mai spune ca poate fi scarbit pentru
ca vede pe lumea cealalta ceva ingrozitor sau de
jale pentru familia ce a lasat in urma.

In unele regiuni inca se mai aseaza mortul pe


pamant. Apoi pe lavita sub icoane sau pe masa,
in sicriul deschis ca lumea sa-si ia ramas bun.
Lumea se temea numai de mortii care puteau
deveni strigoi strigoii fiind cei rai, sinucigasii,
cei care au murit naprasnic, vrajitori/
vrajitoare.
Punerea mainilor pe piept inseamna ca ii
multumeste Domnului pentru traiul ce l-a avut.
Pe piept i se pune in cele mai multe parti, o
icoana sau o cruce de lemn ca sa nu se apropie
cele rele de dansu.

Priveghiul este un rit precrestin.


Dureaza de obicei 2 nopti.
Traditia din unele locuri spune ca mortul nu trebuie lasat singur pentru a
nu trece prin fata lui, pe sub el sau peste el vreun animal, caine, pisica,
gaina etc, ca devine strigoi.
Daca priveghiul se face dupa randuiala traditionala cei veniti la priveghi
danseaza, joaca carti, canta din fluier, spun basme. Jocuri renumite:
-mora,
-inelusu,
- lefa,
-buvna,
-papuselele,
-manzulica.
Bocirea sau jellirea este prezenta la toate popoarele lumii. Este o expresie
a durerii dar si o obligatie sociala.
Bocitoarele sunt de regula mamele, sotiile, surorile, verele etc.
Numarul lor este foarte mare si variat. Bocetele consta in cantece de jale,
urlete dar si actiuni.

Plange casa, plange masa,


Ca de stapanu esti ramasa !
Plangeti usi, ferestri plangeti,
Ca de-acuma ramaneti,
Plngeti si voi cheutori
Ca stapanu-I calatoriu
Bata-te pustia morte
Multu esti tu far de dreptate !
Ca-I venitu pana la pragu,
Si-ai luatu ce mi-a fost dragu
Si-ai venit pana la fereastra
Si-ai luatu capulu din casa,
Gospodarului cinstea casei
Cinstea casei, stalpului casei
El de-acuma ca ne lasa
Cu inima fripta, arsa
Scoala-te draguta scoala
Ca-I destulu de-alalta seara
Si te uita pe fereastra
Ca venitu carte domneasca
Ca la drumu sa te porneasca
Carte domneasc-a sositu
Si la drumu ca te-au pornitu
Ramai casa sanatoasa
Ca stapanul tau te lasa!

In decursul priveghiului, pe langa jocuri se citesc


stalpii.
Stalpii= evangheliile celor 4 Evanghelisti ce se citesc
de preotul paroh.
In Bucovina stalpii erau cele 12 evanghelii ale
Invierii.
Acum ei au semnificatia vamilor vazduhului iar
citirea lor se face cu scopul ca cel repausat sa poata
trece aceste vami. Sunt cititi din momentul in care
acesta este scos din casa si dus catre groapa.

Se realizeaza dupa-amiaza. Se aduc de la biserica si


procesia menita pentru inmormantare
-crucile
-prapurile
-sfesnicele
-serafimii
-nasaliile sau drucusarii.
Cum au scos ducetorii sicriul cu mortul afara, cei de
casa care raman inauntru inchid usile si pazesc
ferestrele ca moartea sa nu se intoarca.
Se scoate pausul, pomenele, coliva, pomul precum si
celelate obiecte.
Preotul incepe a rosti ectenia mortilor si
Evanghelia.

Intai se duce toiagul asezat pe un sfesnic


O cruce mare
Bradul
Prapurii cu coliva si pomul cu pomenele
Preotul si cantaretii
Serafimii si sfesnicele cu lumanari aprinse care sunt
duse de 4 baieti
Nasalia cu mortul
Neamurile cele mai apropiate, bocitoarele amicii si
cunoscutii.
In unele parti mortul este dus la groapa cu cantari din
fluiere si buciume. Aceasta este o traditie
romana.
La biserica se realizeaza prohodul mortului.

Groapa se sapa de catre ciocli sau gropari.


Acestia de obicei nu sunt inruditi cu mortul.
Apropiindu-se de groapa intervin din nou
bocitoarele
Pe marginea gropii, preotul rostete ultima
ectenie i se cnt "Venica pomenire". nainte
de acoperirea sicriului, cei ce n-au putut s-i
ia ultimul rmas bun, pot s-o fac acum,
srutnd icoana de pe pieptul celui decedat, i,
dup caz, mna acestuia. Preotul apoi
svrete tot ritualul de ngropare (vars
untdelemn i vin peste cel decedat,

El dureaza de regula de la etatea si gradul de inrudire cu cel


repausat.
Copii decedati sunt considerati ingeri si nu trebuie sa se
jeleasca dupa ei.
Daca o persoana moare in floarea varstei, toata lumea o
jeleste si ii plange tineretea furata.
Barbatii isi lasa barba iar femeile renunta la orice fel de
podoabe.
Ca semn de jelire datina spune ca hainele trebuie sa fie
negre.
Daca femeile carora le-au murit barbatii se marita in timpul
jelirii inseamna ca acestea nu i-au iubit si nu sunt privite cu
ochi buni.
Pentru unii aceasta perioada dureaza 1 an sau 6,7 saptamani
adica 40 de zile.

Familia celui decedat cheam la mas, dup


nmormntare, pe cei care au luat parte la
ceremonie, rude, cunoscui i, ndeosebi, pe
cei care au ajutat la pregtirile de nhumare.
Dup oficierea slujbei i binecuvntarea
ofrandelor de mncare i butur, cei prezeni
sunt datori s mnnce cu cuviin i cu
rugciune n gnd, pentru cel decedat. Nu se
vorbete fr rost, nu se fac glume, nu se rde,
dar nici nu se mnnc, nici nu se bea
ntocmai ca la nunt. n loc de "noroc!" sau alt
urare, atunci cnd se gust din pahar, se
zice "Dumnezeu s-l/s-o ierte",

Se face la: - 3 ani de la moartea unui copil


- 5 ani de la moartea unui june
- 7 ani de la moartea unei persoane
mai in varsta
Se face in zi de Sambata

Acestea incep din ziua in care are loc


ingropaciunea.
Se plateste la biserica pomelnic si se face praznicul
celui adormit.
In ziua inmormantarii, la 3, 7, 9 si 40 de zile, tot
sub forma de praznic si pomelnic la biserica.
Aceste pomeniri sunt menite pentru bunastarea
sufetului decedatului.
Se spune ca astfel el se poate mantui prin jertfa
celor ce inca traiesc.
Nu trebuie sa lipseasca lumanarea aprinsa si
zicala: De sufletul adormitului...

Moartea nu alege nici tanar, nici batran.


Nu te cauta ca esti mirean sau calugar, bogat sau sarac,
copil, tanar sau batran, pregatit sau nepregatit.

Omul accept moartea, dar nu ceasul morii. S mori


oricnd, numai cnd trebuie s mori nu!
(Emil Cioran)

Istoria traditiilor si obiceiurilor la romani


Nicolae Cojocaru
Trilogia vietii
Nasterea/Nunta/Inmormantarea la romani
Simion Florea Marian
Studiu de cercetare realizat de membrii acestui
proiect
Alte informatii: Internet