BUZELE

ARCADA
GINGIA

DINII

DENTO- ALVEOLAR

BUZELE
-

BUZA SUPERIOAR
BUZA INFERIOAR
FANTA LABIAL

Componenta epiteliala

Componenta musculara

COMPONENTA MUSCULARA
Muschii pielosi periorali
- muschi dilatatori
Plan profund:
ms.canin,
ms. buccinator,
ms.patratul barbiei,
ms.motul barbiei,
Plan superficial
ms.ridicator comun al buzei
superioare si aripii nasului
ms. mic zigomatic
ms. mare zigomatic
ms.rizorius
ms.triunghiular al buzelor
ms pielos gat

COMPONENTA MUSCULARA

Muschii pielosi periorali - muschi constrictori

Ms.orbicular al buzelor
Ms.compresor al buzelor

! Modiolus
(nodulul comisural)

Buza superioara= 1/3 Sn-Gn;

Rosul

buzei superioare= rosul buzei inferioare

(sau b. sup.=1/3 i b. inf.= 2/3);
Santul labio- mentonier imparte distanta fanta
labiala- Gn n doua jumatati

 Lungimea

buzei superioare

Fanta

labiala este la unirea a

1/3 cu 2/3 a etajului inferior;

Fanta

labiala= 1/3 din latimea

fetei la acest nivel;

CRITERIUL BRSTONE: In mod ideal in relatia

de postura pacientul dezveleste 2-3,5 mm din
incisvii centrali superiori

 ARCADA

DENTO-ALVEOLAR

CONVENIENTA
DISTRIBUTIE
PROPORTIA
ORDONARE
EURITMIE
DISPOZITIE
SIMETRIE

Sediul Companiei maritime

Reijkiavik

Catedrala
Mitropolitana din
Iasi

PROPORTIA
= raportul matematic
al partilor

Gioconda- Michelangelo

David- Michelangelo

PROPORII DIMENSIUNI
INDICII

PONT:

- LUNGIMEA
ARCADEI=60 mm
- LIMEA ARCADEI
N ZONA MOLAR=50 mm
- LIMEA ARCADEI
N ZONA
PREMOLAR=40 mm
LATIMEA

MAXIMA A
ARCADEI:EKM-EKM

 INDICELE

DE ARCAD:

LAIMEA MAXIM A ARCADEI x 100 = 83

LUNGIMEA MAXIM A ARCADEI

ORDONAREA
= randuirea convenabila
a partilor raportata la
proportie si simetrie

Sfanta Familie - Michelangelo

 NIRUIREA

DENTAR ARMONIOAS

dimensiunea arcadei dentare trebuie sa

urmareasca dimensiunea arcadei alveolare

 ABATERI

DE LA
NIRUIREA
DENTAR
ARMONIOAS

Biserica
Trei Ierarhi
Iasi

 CONTINUITATEA

vs
DISCONTINUITATEA
ARCADEI
TREME
DIASTEME

CONTINUITATEA vs DISCONTINUITATEA ARCADEI

EDENTAIE N ZONA FRONTAL
EDENTAIEN ZONA LATERAL

ORDONAREA DINILOR PE ARCAD

IC 1/1, IL 1/1, C 1/1, PM 2/2, M 3/3

 DISPUNEREA

DINILOR LA
NIVELUL ARCADEI

 DISPUNEREA

DINILOR LA
NIVELUL ARCADEI

MAXILAR

MANDIBULA

DISPUNEREA DINILOR
MAXILARI PE ARCAD
N SENS SAGITAL I
TRANSVERSAL

Arcada dento-alveolara maxilaraInclinarea uitatilor odonto-parodontale in

sens sagital si transversal

 DISPUNEREA

DINILOR
MANDIBULARI
PE ARCAD IN
SENS SAGITAL I
TRANSVERSAL

Arcada dento-alveolara mandibulara

- Inclinarea uitatilor odonto-parodontale
in sens sagital si transversal

DISPUNEREA DINILOR MAXILARI I MANDIBULARI

PE ARCAD
(studiu efectuat in Clinica de Gnatoprotetica Iasi)

DISPUNEREA
DISPUNEREA
DINILOR
DINILOR MAXILARI
MANDIBULARI PE
PE ARCAD
ARCAD

IC
IL
C
PM1
PM2
M1
M2
M3

2,23
10,22
19,99
31,84
42,48
57,02
73,33
88,42

IC

3,45

IL
C
PM1
PM2
M1
M2
M3

12,39
21,41
32,21
52,31
69,74
78,15
88,43

PERSPECTIVA

termenul desemneaza iluzia de obiecte tridimensionale

creata in spatiul unei suprafete bidimensionale prin utiliarea
anumitor metode de reprezentare:
plasarea pe verticala a unor obiecte ceva mai sus decat
altele,
crearea senzatiei de adancime prin suprapunere partialaunele obiecte par sa fie in spatele altora,
descresterea treptata a dimensiunilor obiectelor, generand
iluzia ca acestea se indeparteaza

Luptatorul cu taurulPalatul lui Minos -Knosos

Santa Trinita
MadonaCimabue(1240-1302)

LIPSA PERSPECTIVEIPICTURA
BIDIMESNSIONALA

Fra Angelico(1387-1455)-Bunavestire

AutoportretAlbrecht Durer

Altarul din
MontefeltroPiero della
Francesca

Oculo-Camera degli sposi

Andrea Mantegna

perspectiva liniara:speculeaza coeficientul de alterare a formelor

si dimensiunilor in raport cu profunzimea
perspectiva aeriana (cromatica, atmosferica):utilizeaza
coeficientul de alterare valorica si cromatic al obictelor in mod
progresiv, odata cu dispunerea lor in profunzime

 PERSPECTIVA-

perceptia vizuala diferita a

dintilor din zona anterioara fata de cei din
zona poterioara care par mai mici si mai
intunecati
AMBRAZURI

CONVEXITI

ALTERAREA PERSPECTIVEI
Alterarea perspectivei
prin ignorarea conditiei
de suprapunere
partiala

Alterarea perspectivei prin

ignorarea conditiei de
descrestere a dimensiunilor
dintilor din zona laterala

 SPAIUL
-

LATERAL NEGATIV
este zona delimitata intre fetele vestibulare
ale dintilor laterali si mucoasa jugala, care
pare intunecata in timpul exercitarii functiei
fonetice sau a zambetului
Faciliteaza aparitia contrastelor

Perceptia vizuala a dintilor din zona laterala

SIMETRIA
=realizarea formelor si
volumelor egale fata de
o axa

Van Eyck-Sotii Arnolfini

 SIMETRIA-presupune

existenta unui ax
central (planul mediosagital) in jurul caruia
este asezata
compozitia, cu cele
doua jumatati
reflectandu-se una in
cealalta mai mult sau
mai putin ca in
oglinda.

 FORMA

Dezechilibre morfologice osoase

Dezechilibre musculare
Traumatisme
Anomalii congenitale
Anomalii dento-maxilare
ABATERI

DE
LA FORMA

ABATERI
DE LA
FORMA
-in M
In W

In V
In trapez

Rapoarte interarcadice armonioase

Extraoral: etaje faciale egale

trepta labiala normala
profil plan convex.
Intraoral:Contacte dento- dentare multiple, stabile,uniform
distribuite

Curbe de ocluzie armoniase

La nivel facial:
modificarea rpoartelor dintre etajele
fetei
Alterarea profilului , modificarea
treptei labiale
Intraoral: contacte dento dentare
instabile, neuniform distribuite,
reduse ca numar
Modidicarea curbelor de ocluzie

Ocluzie deschisa

Ocluzie cap la cap

Modificarea over-jet-ului
Modificarea over bite-ului
Ocluzie adanca

MALOCLUZIA-implicatii
asupra esteticii dentosomato-faciale

 GINGIA -

CONTUR

Aspect de coaja de
portocala

Aspect satinat

 GINGIA

biotipul parodontal

FESTON GINGIVAL FIN

FESTONAT
FESTON GINGIVAL FERM APLATIZAT

Biotip parodontal

Distana de la vrful crestei

alveolare interproximale i
punctul de maxim
concavitate a conturului
osos de la nivelul feei
vestibulare dentare

Aplatizat

2,1 mm

Festonat

2,8 mm

Accentuat festonat

4,1 mm

Localizarea punctelor de zenit gingival (puncte da maxima

concavitate la nivelul marginii gingivale) in raport de axele
dentare: usor spre distal la incisivii centrali si la canini, in
continuarea axei la incisivii laterali

NIVELUL SI ORIENTAREA
VARFURILOR PAPILELOR
GINGIVALE IN REGIUNEA
ANTERIOARA

ALTERAREA CONTURULUI GINGIVAL

 CULOAREA

PIGMENTI NATURALI-DINTI LA NEGROIZiI

COLORATIE ROZ

 CULOAREA-COLORRI

PATOLOGICE

Coloratie rosie intensa

Coloratie rosie violacee

 GINGIA

-CONTRAST

 CONTUR
CONTRAST
FORM
PROPORII

I DIMENSIUNI

CULOAREA
UMBR

I LUMIN
ILUZIA OPTIC

DINTII ARCULUI
ANTERIOR

LINIA GINGIVAL

PROFILUL INCISIVILOR

1. DECUPAJ INCIZAL
2. DECUPAJ GINGIVAL

1.LINIA INCIZALA
ARMONIOASA

2.TULBURAREA
ARMONIEI LINIEI
INCIZALE
3

3. DESCRIEREA
TRIDIMENSIONALA A LINIEI
INCIZALE
4

4.AMBRAZURILE INCIZALE

DINI DIN ZONA LATERAL

VARSTA
T
A
N
A
R
A

FORMA DINTILOR IN FUNCTIE DE

VARSTA, PERSONALITATE SI
APARTENENTA LA SEX(LOMBARDI)

SEX
F
E
M
E
I
E

FORMA DINTILOR IN FUNCTIE DE

VARSTA, PERSONALITATE SI
APARTENENTA LA SEX(LOMBARDI)

PERSONALITATE

p
u
t
e
r
n
i
c
a

FORMA DINTILOR IN FUNCTIE DE

VARSTA, PERSONALITATE SI
APARTENENTA LA SEX(LOMBARDI)

ANOMALII DENTARE DE VOLUM

ABRAZIE

LEZIUNI ODONTALE CORONARE

DISPLAZII I DISTROFII
dentinogeneza i amelogeneza imperfecte, dinti Turner

 DIMENSIUNI

, PROPORII

TEXTUR
ILUZIA

NATURALULUI
CULOARE
UMBR SI LUMIN
ILUZIA OPTIC

 LOBII

STAREA

DE
SUPRAFA
UNGHIUL DE
TRANZIIE

LOBII

 STAREA

DE SUPRAFA

ZONA (UNGHIUL) DE
TRANZITIE

RECONTITUIREA METALOCERAMIC A UNUI DINTE

TNR

DINTE TNR

RECONTITUIREA METALOCERAMIC A UNUI DINTE

VRSTNIC

DINTE VRSTNIC

PERCEPTIA
CULORILOR

FORMA

STRUCTURA
TRIDIMENSIONALA

LUNGIME
LATIME
ADANCIME

CULOAREA

STRUCTURA TRIDIMENSIONALA

TENTA

= CULOAREA
SATURATIA =
INTENSITATEA NUANTEI
LUMINOZITATEA =
RAPORTUL ALB/ NEGRU

TENTA

SATURAIA

LUMINOZITATEA

Saturatia
Nuanta

Sistemul Munsell
Luminozitatea

Nuantele (10): grena, grena albastru, albastru,verde-albastru, verde,

galben verde, galben, galben-rosu, rosu-divizate 10 000 de nuante

Luminozitatea 10 segmente- fiecare divizata la randul ei 1000 grade
de luminozitate

Saturatia (intensitatea, concentartia nuantei)

Culoarea nu este o proprietate a unui obiect ci mai mult o

calitate a luminii pe care acesta o reflecta

Curba spectrala

Metamerie optica

Stabilirea conditiilor generale

1. Conditiile sursei care emite lmina de lucru (distributia
energiei spectrale):
a. Intensitatea luminii
Raport optim
lumina/caldura
Solicitarea vizuala:
Cantitate de lumina
suficienta perceptiei Diferentele de Blocarea umbrelor
iluminare :raportul
detaliilor
dintre intensitatea
luminii de lucru si cea
a mediului ambiant:
3:1-10:1

Diminuarea
efectului de halou
Varsta medicului:
Intensitatea luminii
necesara
perceptiei detaliilor
creste odata cu
varsta

temperatura asociata culorii

(ideal:5500K
Curba
spectrala a
luminii emise
Colour randering index (CRI)
:raportul dintre energiile spectrale
care alcatuiesc o culoare
Ideal :100-echilibru perfect

CHEI DE CULORI

SPECTROFOTOMETRU

ETAPELE NREGISTRRII CULORII RECONSTITUIRILOR

PROTETICE N CABINETUL STOMATOLOGIC
NR.
CRT

MANOPERA
nregistrarea culorii dintelui de reconstituit la nceputul edinei terapeutice, naintea instalrii fenomenului de
oboseal vizual

Utilizarea luminii naturale pentru nregistrare culorii. (Se pot utiliza i lmpi speciale cu lumin corectat radiaia
luminoas emis de acestea cuprinde toate radiaiile din spectrul vizibil).
Pacientul: fr machiaj, cu hainele acoperite cu o bavet n culori neutre
( albastru pal / gri- n cazul nostru)
Dintele nu se usuc n prealabil pentru a nu modifica culoarea natural a acestuia.
Determinarea gradului de luminozitate a culorii: manevra se realizeaz cu ochii ntredeschii pentru a reduce
cantitatea de lumin care ajunge la retin i a permite celulelor cu conuri de la acest nivel s deceleze gradul de
luminozitate al culorii
Se fac comparaii rapide cu mostrele din cheia de culori (reprize nu mai lungi de 5 secunde pentru a nu se instala
oboseala vizual care face s creasc sensibilitatea la grupul de culori galben orange)
Se alege saturaia nuanei i apoi nuana propriu-zis corespunztoare nivelului de luminozitate ales iniial.
Mostra /mostrele de culoare alese se compar cu dintele de reconstituit n diferite condiii cum: dinte umed, dinte
uscat, lumin natural i artificial din diferite unghiuri, nivel al buzei mai ridicat sau mai cobort.
Dac exist dubii cu privire la culoarea aleas se alege una cu un grad de luminozitate mai mare care se poate
modifica ulterior prin machiaj.
Se realizeaz harta cromatic a dintelui de restaurat precizndu-se toate detaliile legate de culoare, de individualizare
structural, de transluciditate.

Se nregistreaz gradul de lustru al suprafeei dentare

TRANSLUCIDITATEA

Unele corpuri au proprietatea de a emite radiatii cu lungimi de unda

mai mari decat radiatiile incidente-LUMINISCENTA
Daca emisa de lumina continua si dupa ce stimulul luminos a fost
indepartat propritatea se numeste FOSFORESCENTA.
Daca emisia de lumina inceteaza odata cu stimulul lumins atunci
proprietatea se numeste FLUORESCENTA.
La nivel dentar : florescenta : apre la un stimul luminos cu
lungimea de unda : 340-350nm(spectru UV)Lungimea de unda ardaiatiei
emise : 4000-410 nm.(in regiunea albastra a spectrului vizibil)

Structuri dentare narurale

Coroane de
invelis metalo
ceramice

. Aspect lptos prezentat, n urma fenomenului

de refracie a luminii, de unele medii cu particule
fin dispersate sau bule de gaz microscopice i
care apare rocat cnd este observat in lumina
transmisa i albstrui cnd este observat in
lumina reflectata.

Lumina transmisa
Lumina reflectata

INCISIVUL CENTRAL DOMINANT

CORIDORUL ORAL

DINIIUMBR I
LUMIN

DINIIUMBR I
LUMIN

- DINTE DEVITAL

FLUOROZA

- HIPERBILIRUBINEMIE

TRATAMENT CU
TETRACICLIN

ILUZIA OPTIC

ILUZIA
OPTIC