Sunteți pe pagina 1din 22

STATIA METEOROLOGICA.

-- TURCULET ALEXANDRU
--TURISM 111.

Cuprins
1.------Introducere ,scurt istoric al meteorologie in Romania-----Pag.2-6.
2.----- Oraganizatia Meteorologica Mondiala------Pag.6-8.
3.------Organizarea unei statii meteorologice-----Pag.9-10.
4.------Influentele negative pentru statiile meteo-----Pag.11-12.
5.------Planul schematic al platformei meteo standard-----Pag.13
6.------Planul schematic al platformei de dimensiuni reduse-----Pag. 14
7.------Adapostul meteorologic-------Pag.15-16
8.------Efectuarea observatiilor meteorologice la statii------Pag.17-18.
9.------Inscrierea observatiilor meteorologice efectuate la statii----Pag.19.

10.-----Statiile meteorologice automate.------Pag.20-21.

11.-----Bibliografie.----Pag.22

Introducere
Pentru intelegerea cat mai precisa a timpului si climei de pe teritoriul

tarii este necesar ca determinarile meteorologice sa se efectueze dupa


o metoda unitara , intr-un numar mare de puncte cu distributie
geografica pe cat posibil uniforma.
In spatiul Romaniei se poate vorbi de o retea meteorologica propriu
zisa abia din perioada 1880-1882 cand au fost organizate in
principalele orase dunarene , 12 statii meteorologice.Ea precede cu
cativa ani infiintarea Institutului Meteorologic Central care are loc in
30.07.1884 in timpul domniei lui Carol I.Acesta reprezinta unul dintre
cele mai vechi institute stiintifice romanesti.

n 1884, la iniiativa lui tefan Hepites, Romnia, mpreun cu alte ri, pune
bazele Organizaiei Meteorologice Mondiale (World Meteorological Organization WMO).
n 1884 a creat prima staiune meteorologic la Bucuresti, la coala de Agricultur
de la Herstru, mutat n 1888 la Filaret.
Tunetul s'a auzit de la 9 ore 15 minute sra, timp local, i a inut nptea trzi.
Intensitatea tunetelor a fost forte tare. La 10 ore trsnet. Plia a durat de la 9
ore 15 minute pn a doua zi dimina la ora 1 or 10 minute: ea a avut o
intensitate torenial de la 9 ore 15 minute pn la 10 ore 40 minute, dnd o
cantitate de 42 milimetri de ap. Oragiul vine de la Sud i merge spre Nord. n
tot timpul vntul a fost slab de la Vest.Surs: Analele Institutului
Meteorologic al Romniei, TOM. VI, 1890 (foto jos) , tefan Hepites 1890

Din anul 1970 , Institutul Meteorologic transformat in Institutul de


Meteorologie si Hidrologie , functioneaza in cadrul Ministerului
Agriculturii , Industriei Alimentare si Apelor.Sfera larga a preocuparilor lui
poate fi dedusa usor din structura organizatorica deosebit de complexa
a celor trei sectii care se ocupa cu probleme de meteorologie si
climatologie.

1.Sectia meteorologica
sinoptica si aeronautica

2.Sectia de fizica
atmosferei.

Laborat. de prevedere a
timpului de scurta durata
Laborat. de prevedere de
lunga durata si
meteorologie dinamica
Laboratul de meteorologie
aeronautica

Laborat. de difuzie
turbulenta., radioactivitate
si chimia aerului.
Laborat. de radiometrie
,electricitate si fizica norilor.
Laborat. de aerologie.
Laborat. De
agrometeorologie.

3.Sectia de climatologie
si aparatura
meteorologica.
Sectorul de climatologie
generala.
Sectorul de climatologie
fizica si microclima.
Laboratorul de aparatura
meteorologica si
climatologie tehnica.

Institutul ,cu sediul la Bucuresti , coordoneaza si controleaza activitatea


unei retele vaste , alcatuita din 167 de unitati meteorologice repartizate
uniform pe teritoriul tarii.
Reteaua respectiva este impartita in 7 sectoare de meteorologie
(SMH),cu sediile la Bucuresti,Cluj,Craiova,Iasi,Oradea,Sibiu si
Timisoara.Din ea fac parte 7 centre meteorologice de prevedere a
timpului (Arad,Bacau,Cluj,Constanta,Craiova,M.Kogalniceanu si
Sibiu),doua observatoare aerologice (Cluj si Constanta) 7 laboratoare de
agrometeorologie (la cele sapte sectoare mentionate), 153 statii cu
program climatologic (din care 100 cu progream complet 53 cu program
redus) 155 de satii cu program sinoptic (din care 93 cu program complet
si 62 cu program redus)53 de statii cu program agrometeorologic , 23
de satii cu program de sondaj pilot , 20 de staii cu progran de
radiocativitate ,8 statii cu program de radiometrie (Bucuresti-Afumati ,
Cluj , Constanta,Craiova,Galati ,Iasi ,Timisoara si Vf. Omu) 3 statii cu
program de radiosondaj (Bucuresti Mogosoaia ,Cluj si Constanta) si 3
statii cu program de sondaj radar (Bucuresti , Cluj si Constanta).

Organizatia Meteorologica Mondiala.

Dezvoltarea pe suprafete vaste de dimensiuni continentale a proceselor atmosferice si deplasarea


lor pe distanta de mii si zeci de mii de kilometri a impus ca pe o necesitate inevitabila colaborarea
majoritatii statelor lumii in actiunea de cercetare continua a atmosferei.
Colaborarea nu poate fi insa eficienta in absenta unui for unic de coordonare a eforturilor
intreprinse pe linie meteorologica de fiecare stat in parte.
Organizatia Meteorologica Internationala(O.M.I)aparuta in Europa anului 1887 a avut tocmai
menirea sa satisfaca aceasta necesitate stringenta.
In martie 1951 a luat fiinta la Paris , Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM) ca organizatie
specializata a O.N.U.Aceasta organizatie numara 125 de state membre , printre care si R.S.Romania.
OMM coordoneaza in linii mari activitatea din domeniul meteorologiei la scara intregii lumi si
elaboreaza o serie de indicatii stiintifice referitoare la modul cum trebuiesc efectuate observatiile
asupra diferitilor parametri atmosferici.

O.M.M initiaza si coordoneaza actiuni de cercetare simultana , la scara


planetara a unor fenomene meteorologice si geofizice ,care nu pot fi
studiate decat prin conjugarea eforturilor intreprinse de nenumarate state
ale lumii.
Asadar ,astfel de actiuni au fost cele din cadrul: Anului Geofizic
International(1957-1958) caracterizat printr-o intensa activitate solara si
Anilor Internationali ai Soarelui Calm(1964 si 1965) caracterizati printro activitate solara slaba.
Dar mai presus de aceasta colaborare speciala cu caracter episodic
este colaborarea curenta materializata in schimburi reciproce de informatii
pe care serviciile meteorologice ale tuturor statelor lumii le fac de cel putin
sase ori pe zi.
Schimburile de informatii mentionate se efectueaza prin telex sau
radio si se refera la starea actuala si viitoare (probabila) a vremii din regiunile
respective.

Organizarea unei statii meteorologice


O statie meteorologica se compune de regula:a) dintr-o cladire in care se

amenajeaza biroul ei,b) o platforma pentru efectuarea majoritatii


determinarilor . c) o parcela(sau doua) destinata observatiilor privitoare la
stratul de zapada(platforma nivometrica)
Platforma meteorologica este o suprafata de teren special amenajata pe

care se efectueaza la statii cea mai mare parte a observatiilor meteo.


Cerinta primordiala fata de o astfel de platforma este ca ea sa fie

reprezentativa, adica situata intr-un spatiu deschis, tipic pentru regiunea in


care se gaseste statia meteo respectiva.Aceasta inseamna ca datele
obtinute vor fi valabile nu numai pentur locul unde se fac determinarile , ci
pentru o suprafata mult mai intinsa de teren , aflata in jurul statiei.

In biroul statie se fac determinari ce


vizeaza valorile presiunii atmosferice
folosindu-se barometrul cu mercur ;are loc
verificarea exactitatii datelor inregistrate ;
se transcriu datele de observatie din
registrul de statie RM-1 M in tabelele
meteorologice ; se descifreaza diagramele
de la aparatele inregistratoare
(termograme
higograme,pluviograme,barograme etc.)
Platforma meteorologica reprezinta
suprafata de teren special amenajata pe
care sunt instalate majoritatea
instrumentelor si aparatelor
meteorologice cu care se efectueaza la
statii cea mai mare parte a observatiilor
meteorologice.
Pe platforma nivometrica se efectueaza
determinari privind structura si densitatea
zapezii dar si masuratori ale grosimi
stratului de nea.

Influentele negative pentru statiile meteorologice


OMM impune o serie de reglementari stricte ce vizeaza amplasamentul
platformelor meteorologice.Astfel pentru evitarea influentelor nefavorabile pe care le-ar

exercita obstacolele joase si izolate (case mici, pomi izolati,etc.) asupra determinarilor instrumentale ,
platforma se amenajeaza la o distanta egala cu cel putin 10 ori inaltimea acestora.
In cazul obstacolelor mari(paduri, grupuri mari de constructii etc.)platforma trebuie sa se
gaseasca la o distanta egala cu cel putin 20 de ori inaltimea acestora.
La statiile aflate in apropierea unor suprafete mari de apa (rau,lac,mare) platforma trebuie sa se
amenajeze la o distanta de cel putin 100 m fata de linia celui mai inalt nivel posibil al apei din bazinul
respectiv.
In scopul asigurarii omogenitatii sirului de date , platformele meteorologice se amenajeaza de
regula in afara localitatilor , la distante suficient de mari fata de marginile acestora .Se evita astfel
mutarile lor repetate impuse de dezvoltarea spatiala a localitatilor invecinate.
Platformele meteorologice trebuie sa evite de asemenea , apropierea soselelor , cailor ferate
,fabricilor , uzinelor etc. deoarece , fumul , praful si trepidatiile influenteaza negativ functionalitatea
intrumentelor si aparatelor meteorologice , astfel obtinundu-se valori neconcordante cu realitatea.

OMM recomanda crearea si mentinerea unor statii climatologice


de referinta instalate acolo unde conditiile de amplasare sunt
susceptibile de a ramane constante pe o perioada foarte lunga de
timp.Aceste cerinte au determintat stramutarea a mai multor statii
meteorologice care functionau in interiorul unor centre urbane ,
eliminandu-se astfel neajunsul creat de specifiul termoconductibilitatii
si albedoului specifice suprafetelor active din cadrul oraselor.
Daca amplasamentul ramane neschimbat este obligatoriu sa se
specifice in istoricul statiei eventualele modificari care au surenit in
imprejurimile acesteia , modificari care pot perturba mai mult sau mai
putin caracteristicile climatice.

Suprafata platformei meteo trebuie sa fie


orizontala , perfect neteda si acoperita cu
vegetatie ierboasa.
Dimensiunile ei variaza in funtie de volumul
determinarilor efectuate.
Platforma meteo standard(in imaginea
alaturata)este un patrat cu laturile de 26x26 m
,orientate pe diretiile E-V si N-S.

Planul schematic al platformei meteo


standard.
1.Girueta cu placa usoara;2.Girueta cu placa
grea;3.Chiciurometru;4.Adapostul
psihrometric;5.Adapostul pentru aparatele
inregistratoare;6.Loc pentru adapostul de
rezerva;7.Pluviograful;8.Pluviometrul
Tretiakov;9.Pluviometrul
I.M.C;10.Heliograful;11.Rigla de zapada
;12.Parcela cu sol dezgolit de vegetatie pentru
tremometrele de suprafata si Savinov; 13.Parcela
inierbata pentru instalarea termometrelor cu
tragere verticala ; 14.Glaciometrul.

In cazul statiilor meteo cu


program redus platforma poate
avea forma unui dreptunghi cu
latura orientata E-V de 16 m
si latura orientata N-S de
20m.
Planul schematic al
platformei meteo de
dimensiuni reduse
1.-Girueta cu placa usoara.2.Girueta cu placa grea 3.Chiciometrul. 4.-Adapostul
psihometric 5.Adapostul pentru
aparatele de inregistrare . 6Pluviometrul I.M.C;7.-Pluviometrul
Tretiakov 8.-Parcela cu sol dezgolit
de vegetatie pentru termometrele de
suprafata si Savinov.

Adapostul meteorologic.
Serveste pentru protectia impotriva radiatiei solare ,precipitatiilor si

vantului , a instrumentelor si aparatelor cu care se determina


temperatura si umezeala aerului.
Cusca sau adapostul propriu-zis este o cutie de lemn cu peretii
confectionati din jaluzele subtiri , inclinate la 45* pentru a permite
circulatia libera a aerului.In acelasi scop dusumeaua adapostului se
compune din doua scanduri fixate in cruce si avand locurile libere
acoperite cu o plasa de sarma cu ochiuri mari.Acoperisul adapostului
este dublu iar usa formata din doua parti se deschide in afara.
Adapostul meteorologic este vopsit in alb la exterior si in negru la
interior .Suportul pe care se instaleaza este alcatuit din patru picioare
de lemn cu inaltimea astfel aleasa incat rezervoarele termometrelor
din interiorul custii sa se gaseasca la 2 m deasupra suprafetei terestre.

Fixat de cele 4 picioare prin mijlocirea a 4 coltari de fier , adapostul trebuie sa aibe dusumeaua
perfect orizontala si usile orientate catre N.
In fata usii duble a adapostului se pozitioneaza o scara de lemn cu
trei trepte pe care meteorologul de serviciu va urca pentru a verifica
functionalitatea aparatelor si instrumentelor de masurat.Accesul pe
platforma se realizeaza prin intermediu unor alei a caror latime nu
depaseste 40-50 cm profilul transversal al acestora fiind putin bombat
.Ele nu vor fi betonate sau asfaltate deaorece se modifica starea
naturala a suprafetei active.Accesul observatorilor pe platforma se
face pe o portita situata pe latura nordica a acesteia.Pentru
efectuarea observatiilor meteo nocturne platforma trebuie sa fie
prevazuta cu instalatie electrica.

Efectuarea observatiilor
meteorologice la statii.

Observatiile meteorologice la statii se efectueaza atat pe cale vizuala cat si pe cale


instrumentala.Pentru ca rezultatele determinarilor efectuate in diferite puncte pe
suprafata tarii sau a intregului glob terestru , sa fie comparabile(si deci utilizabile) este
necesar ca ele sa respecte o metoda unica si sa se incadreze intr-un program unitar.Este
de asemenea absolut necesar ca instrumentele si aparatele folosite sa fie verificate dupa
etaloane cu caracter universal deoarece numai astfe , informatiile meterologice pot avea
o circulatie rapida si o eficienta practica maxima.

La efectuarea determinarilor observatorul trebuie sa respecte cu rigurozitate cateva reguli


esentiale si anume: a) sa noteze in registru numai valori determinate de el insusi

b) sa efectueze cu regularitate rondul preliminar , pentru a putea inlocui


eventualele aparate defecte cu cel putin 20 de minute inaintea determinarii.

c)sa respecte cu strictete ordinea tip de efetuare a observatiilor;

d)sa manuiasca atent aparatele si intrumentele meteorologice , ferindu-le


deteriorari;

e)sa efectueze determinari numai cu aparate si instrumente etalonate la


laboratorul de verificare al I.M.H

Programul observatiilor este stabilit in concordanta cu programele corespunzatoare din


celelalte tari membre O.M.M.

Programul observatiilor
Inainte de orele de observatie , meteorologul de serviciu are obligatia sa

execute ,,rondul preliminar , ocazie cu care verifica functionalitatea


aparatelor si instrumentelor. Orele climatologice de baza , dupa timpul
solar mediu local sunt: 01 ,07 ,13 , si 19 , iar pentru statiile cu program
sinoptic observatiile se efectueaza la orele 02,05,08,11,14,17,20 si 23 dupa
ora oficiala a Bucurestiului .Pentru toate punctele situate pe meridianul
central ora oficiala corespunde cu ora locala .Pentru a determina
meridianul locului este necesar sa existe un pilon fixat pe vertical care sa
lase o umbra ingusta, un ceas si sa se cunoasca ora amiezii , dupa timpul
local .Determinarea orei amiezei , dupa timpul local, se poate realiza cu
ajutorul unei harti de navigatie , pe care se determina longitudinea
(meridianul)locului unde se gaseste amenajata platforma meteorologica
cu o precizie de o zecime de grad.Apoi , se stabileste diferenta dintre
meridianul ce trece prin platforma meteorologica si meridianul de
30*(fusul orar nr.2)dupa care s-a stabilit si ora oficiala a
Bucurestiului.Diferenta de longitudine obtinuta se transforma in timp ,
avandu-se in vedere ca unui grad de longitudine ii corespunde un timp de 4
minute.

Inscrierea observatiilor meteorologice


efectuate la statii
Rezultatele observatiilor meteorologice efectuate la statii se inscriu in

registre si formulare speciale , aprobate de IMH.Inscrierea se face direct in


rubrica respectivca din registru , imeadiat dupa citirea fiecarei valori.In
acest scop se foloseste creionul negru.
Eventualele corecturi , nu se fac prin stergerea valorii initiale ci prin taierea

ei cu o linie (astfel incat sa mai poata fi citita)si inscrierea inlaturata a noii


valori.
In stituatiile cand o anumita observatie nu s-a putut efectua rubrica

respectiva din registru va fi completata cu o liniuta .Daca observatia a fost


efectuata , dar fenomenul nu s-a produs (de pilda nu au cazut precipitatii)
rubrica corespunzatoare din registru ramane necompletata.
Datele obtinute ca si diagramele intregistratoarelor se prelucreaza

imeadiat dupa terminarea observatiilor de la ora respectiva.In afara


registrelor si tabelelor utilizate pentru inscrierea si prelucrarea datelor
meteorologice , la statii exista si trei registre tehnice.Registrul cu istoricul
statiei , Registrul de predare si luare in primire a serviciului si Registrul de
greseli.

Statiile Meteo Automate.

Seriile de statii meteo automate mici , de tip MAWS ,


reprezinta noua generatie de statii meteorologice automate
executate atat pentru instalarea permanenta , cat si pentru
aplicatii unde este necesara transportarea lor in
teren.MAWS prezinta caracteristici de inalta performanta
intr-o forma foarte compacta.Utilizand tehnologie
sofisticata , usor de operat , MAWS este alegerea ideala
pentru un domeniu larg de aplicatii meteorologice care
solicita masuratori meteorologice precise si de incredere
efectuate cu costuri mici.Statiile MAWS au urmatoarele
caracteristici:sunt compacte,portabile si usoare;se
instaleaza ,configureaza si intretin usor;consuma putina
energie electrica ;sunt fiabile si precise ;au posibilitati de
dezvoltare software.
MAWS utilizeaza componente executate de firma d
echipamente meteorologice Vaisala , probate si expertizate
pe teren si asigura utilizatorului calitatiile prevazute de
sistemele mari.Senzorii de baza masoara:parametrii
vantului(viteza si directie);temperatura;umiditatea
relativa;cantitatea de precipitatii.In plus se poate masura de
exemplu temperatura solului si a apei;radiatia solara si
nivelul apei.

MAWS 201 Vaisala.

Bibliografie
,,Cursul de Meteorologie manual practic-,

Sterie Ciulache
,,Meteorologie si Hidrologie lucrari practice ,
Adrian Amadeus Tiscovschi si Daniel
Constantin Diaconu.