Sunteți pe pagina 1din 25

Chestionarul de personalitate Eysenck-E.P.Q.

analizeaza dimensiuni
esentiale ale personalitatii si evalueaza echilibrul general al structurii
si pune in evidenta eventualele personalitati dizarmonice cu
potential dezadaptativ latent.
Proba contine 5 scale: E(Extraversion)-extraversie-introversie;
L(Lie)-minciuna; P(Psychoticism)-psihotism/duritate; N(Neuroticism)nevrozism/instabilitate emotioanala;C(Criminality)-tendinta spre
delicventa si A(Addiction)-adictie la EPQ-R.
Desi sunt utilizati termeni psihiatrici, semnificatia acestora nu este, in
conceptia autorilor probei, una clinica.
Testul nu este un instrument de analiza a bolilor psihice manifeste, ci
se adreseaza persoanelor normale, dar care prezinta accentuari
de diferite intensitati in structura de personalitate. Acestea, desi
deranjeaza intr-un anume fel echilibrul de ansamblu, sunt latente in
conditii obisnuite. Dar pot aparea sub influenta unor anumiti stimuli
sau situatii, aceste accentuari intensificandu-se dupa caz.

De exemplu, in mediul militar, cu solicitarile si rigorile sale din


punct de vedere al normelor de viata pot intensifica aceste
accentuari depasind sfera normalului prin diverse
decompensari sau manifestari dezadaptative, care pot avea
uneori implicatii deosebit de grave.
Scalele de personalitate Eysenck sunt rezultatul a 40 de ani
de dezvoltare si a multor sute, daca nu mii de studii
experimentale si consideratii psihometrice realizate in diverse
tari. Scalele isi propun sa masoare principalele dimensiuni ale
personalitatii care au reiesit din studii observationale, din
investigatii experimentale, experimente psiho-fiziologice si
analize bio-chimice.
Factorii majori de personalitate masurati de aceste scale
intrunesc consensul larg al specialistilor din domeniul
psihologiei si putem afirma fara a gresi ca se cunosc mai
multe despe efectele, semnificatia psihologica si importanta
acestor factori in domeniul educational, clinic, industrial sau
in alte domenii ale psihologiei aplicate.

A. Scalele structurale ale EPQ-ului


Scalele structurale ale EPQ-ului sunt trei la numar si anume,
E(extraversie), N(nevrotism) si P(psihotism). In continuare va
voi prezenta scorurile persoanei evaluate la aceste trei scale
structurale, cat si la celelate scale secundare.
Pentru scopuri practice, de discutie si feedback pe baza
rezultatelor chestionarului, cu clienti ai psohologilor sau alte
persoane ce nu poseda o intelegere profesionista a acestor
termeni, autorii sugereaza omiterea completa a termenilor
Nevrotism si Psihotism pentru factorii N si P, intucat ar
putea produce confuzii sau stigmate nosologice.
De aceea se recomanda utlizarea termenilor
Emotionalitate(Emotionality) si Duritate (Tough
Mindedness).

A. Scalele structurale ale EPQ-ului

Alegerea acestor scale nu este intamplatoare intrucat


relevanta lor reiese din descrierea principalelor pattern-uri ale
comportamentului uman ce a antrenat de-a lungul timpul
numeroase cercetari extensive pe aceasta tema pentru a
identifica acele dimenisuni ale personalitatii care pot fi
considerate principale.
Un studiu metaanalitic important al literaturii de specialitate
pe aceasta problema, realizat de Eysenck (1970) a
demonstrat existenta a doua dimensiuni de personalitate
relevante si anume, Extraversiune-Introversiune si Nevrotism
(numit si Afectivitate, Emotionalitate sau StabilitateInstabilitate), iar pe baza dovezilor empirice s-a aratat ca
acesti doi factori explica o proportie foarte mare a variantei
comune produse de masurarea acestor dimensiuni de
personalitate.

A. Scalele structurale ale EPQ-ului


Studiile lui Eysenck nu au negat niciodata existenta si
importanta unor factori aditionali, ci doar au dorit sa
demonstreze ca E si N explica o parte semnificativa din
personalitatea umana decat oricare alti factori din afara
domeniului cognitiv. (Eysenck&Eysenck, 1985)
In 1952 Eysenck a adus in discutie o a treia dimensiune
majora a personalitatii independente de E si N. Acestei
dimensiune denumita Psihotism, I s-au adus argumente
privind manifestarile comportamentale care decurg din
ea. Astfel, s-a presupus ca daca nevroza este o
exagerare patologica a trasaturilor psihologice care pot
fi descrise de dimnesiunea nevrotism, atunci psihoza este
o exagerare patologica a trasaturilor descrise de
dimensiunea psihotism.

A. Scalele secundare ale EPQ/EPQ-R


Scale secundare ale EPQ sunt doua numar, si trei doar in
cazul EPQ-R: L (lie), C(criminality) si A (addiction)
Scala L(Lie) a minciunii evalueaza tendinta subiectilor de a
distorsiona pozitiv raspunsurile date la chestionar, ceea
ce este foarte util pentru a evalua in ce grad,
raspunsurile sunt reale, iar profilul corespunde intr-adevar
persoanei evaluate sau reprezinta o imagine
proiectata.Scala e utilizata atunci cand subiectii ar
putea fi motivtati spre distorsiune, cum ar fi evaluarea
adictiei sau criminalitatii.
Scala L de asemeni masoara disimularea si un oarecare grad
de naivitate sociala sau de conformitate .

A. Scalele secundare ale EPQ/EPQ-R


Scala L poate fi utilizata si pentru a distinge daca
administrarea chestionarului s-a facut intr-un mediu care
a motivat subiectii sa disimuleze, pe baza corelatiei dintre
scalele N si L, astfel cand corelatia dintre scalelel N si L
este relativ mare, apropriindu-se sau depasind pragul de
- 0,50 si atunci cand conditiile de administrare ofera o
motivatie scazuta pentru disimulare, corelatia dintre cele
doua scale N si L este mult mai scazuta.
Scala A, a adictiei, a fost generata intr-o cercetare realizata
de Gossop&Eysenck(1980), pentru a distinge persoanele
dependente de droguri de cele normale, iar de la
generarea ei, aceasta scala si-a demonstrat utilitatea si
in diagnosticul altor forme de dependenta, atat cu
privire la comportamente compulsive (fumat, anorexie,
bulimie, cleptomanie), cat si la abuzul de substante
(alcool, halucinogene)

Factorul E ofera o imagine similara celei prezentate


de Carl Gustav Jung si prezinta o scurta descriere
a extravertului tipic si introvertului tipic.
Aceste descrieri pot fi privite ca find extremele
idealizate ale unui continuum; oamenii reali se vor
apropria mai mult sau mai putin de aceste limite.
Cuprinde 21 de itemi:
18 itemi cu raspuns semnificativ DA: 1, 5, 10, 14, 17,
25, 32, 36, 40, 45, 49, 52, 56, 60, 64, 70, 82, 86
3 itemi cu raspuns semnificativ NU: 21, 29, 42

Semnificatiile scorurilor mari si mici


I.
Scorurile mici (note brute mici)
Introvertul tipic este o persoana tacuta, rezervata
si introspectiva, care prefera cartile mai mult
decat compania oamenilor. Este distant cu strainii,
exceptand prietenii dragi.
Tinde sa planifice in avans, e atent la detalii,
rezista tentatiilor si nu se increde in impulsurile de
moment. Nu ii plac galagia si agitatia. Isi tine
sentimentele sub control si rareori isi pierde firea.
Este o persoana responsabila, constiincioasa si de
incredere, oarecum pesimista si pretuieste mult
standardele etice.

Scorurile mari (note brute mari)

Extrovertul tipic este sociabil, ii plac petrecerile,agitatia


si are multi prieteni. Are nevoie de oameni cu care sa
vorbeasca si nu-I place sa citeasca sau sa studieze de
unul singur. Cauta incitarea si deosebitul, ii place riscul
si deseori se plaseaza in calea pericolui, este un individ
impulsiv si actioneaza pe baza tentatiilor momentului. Ii
plac glumele si farsele si are un raspuns pentru orice
intrebare si se descurca in orice situatie.In general ii
place schimbarea, sa se distreze si sa fie mai
activ.Tinde sa fie agresiv si sa-si piarda cumpatul cu
usurinta. Ii place sa faca lucruri si nu este intotdeauna o
persoana responsabila si de nadejde.

Factorul N masoara nevrotismul individului evaluat


, si anume instabilitatea sa emotionala. Aceasta
scala detecteaza indivizi cu accente nevrotice
puternice si cu o emotionalitate accentuata in
mod negativ. Polaritatea scalei N e legata de
continuumul dezechilibru-echilibru emotional.
Cuprinde 23 de itemi:
Toti cu raspuns semnificativ Da:
3, 7, 12, 15, 19, 23, 27, 31, 38, 41, 47, 54, 58, 62, 66,
68, 72, 75, 77, 80, 84, 88.

Scorurile mici

Persoana e stabila dpdv emotional si tinde sa


raspunda doar lent dpdv emotional si in general
reactiile sale emotionale sunt joase ca
amplitudine. De asemenea, revine la un nivel
emotional descris prin normalitate cu usurinta si
rapiditatea dupa excitarea emotionala. Este o
persoana calma, controlata si lipsita de pesimism.

Scorurile mari
Individul tipic cu scor mare este anxios, ingrijorat, cu
fluctuatii emotionale si deseori deprimat. Este foarte
probabil sa aiba probleme cu somnul si sa sufere de
diferite afectiuni psihosomatice-vegetative. Are o
emotionalitate foarte puternica si externalizata,
reactionand prea puternic la tot felul de stimuli.
Reactiile sale emotionale puternice interfereaza cu o
adaptare corecta la mediu, facandu-l sa reactioneze
rigid si irational.Atunci cand se combina cu
extraversia,descrie o persoana sensibila, usor excitabila
si agresiva.Prezinta deseori griji irationale sau angoase
plus preocupari pesimiste de tip anxios.

Scala de criminalitate a fost construita prin combinarea


itemilor celor mai importanti pentru diagnosticul
infractionalitatii, extrasi din cele trei scale principale de
personalitate. Aceasta scala poate fi folosita ca
predictor al delicventei, dar si ca predictor al
recidivismului.Scala masoara un melanj intre trasaturi
psihotice si valori transgresive dpdv al normelor sociale.
Cuprinde 34 de itemi:
29 itemi DA: 3, 7, 12, 15, 19, 22, 23, 27, 30, 31, 33, 34, 38,
41, 45, 46, 47, 54, 58, 62, 65, 68, 70, 74, 75, 76, 77, 79, 87
5 itemi NU: 2, 9, 18, 53, 57

Scorurile mici
Persoanele cu scoruri mici sunt persoane echilibrate,
stabile dpdv emotional, lipsite de tendinte nevrotice sau
psihotice. De asemenea aceste persoane se
conformeaza normelor sociale si au valori care ar
putea fi considerate conventionale/traditionale.
Scorurile mari
Persoanele cu aceste scoruri nusunt in mod necesar
nici criminali si nici infractor, dar o seama de trasaturi si
dispozitii de personalitate care le fac sa ignore
dorintele, nevoile, drepturile sau bunastarea celor din
jurul lor si prezinta instabilitati emotionale si psihice, trairi
anxioase, insomnii, temeri si pot avea sentimentul ca
sunt persecutati de catre cei din jur.

Evalueaza trasatura psihoticism in personalitatea


individului evaluat, adica prezenta unei duritati in
gandire si nepasari raportate la cei din jur. In ciuda
naturii psihiatrice a termenului folosit, trebuie accentuat
faptul ca aceast scala difera semnificativ de scalele
patologice. Aici ne confruntam doar cu
comportamentele normale si nu cu simptome. Cu toate
astea se descriu comportamente normale,care pot
deveni patologice doar in cazurile extreme.

Cuprinde 25 de itemi:
14 itemi DA: 22, 26, 30, 33, 43, 46, 50, 65, 67, 74, 76,
79, 83, 87
11 itemi NU: 2, 6, 9, 11, 18, 37, 53, 57, 61, 71, 90.

Scorurile mici

O persoana cu un scor mic la scala P este definita ca


fiind amiabila si calda fata de oameni. Ii pasa de
ceilalti, vrea sa se integreze in mediul social si isi
doreste sa aiba relatii constructive cu cei din jur.
Este empatica si are o buna intelegere a felului in care ii
influenteaza pe cei din jur, prin ceea ce face sau spune
si este atenta la nevoile celor din jur.

Scorurile mari

Individul e descris ca fiind solitar, rece si nepasator fata


de oameni. Ar putea fi lipsit de empatie si de
sentimente, chiar insensibil. Poate fi de asemeni si
agresiv chiar cu cei dragi. Este atras de lucrurile stranii
si are preocupari ciudate, nu percepe frica in fata
pericolului. Are inclinatii pentru senzatii puternice si
pericol, cu tendinte pentru asumarea riscului fara
analiza consecintelor . Este prototipul neadaptatului
respins de cei din jur, care nu-si gaseste locul nicaieri,
valoarea maxima este predictiva pentru
comportamentele antisociale de diverse tipuri.

Se concentreaza asupra masurarii disimularii sau a


tendintei unor subiecti de a distorsiona pozitiv (fake
good). Aceasta tendinta e mai accentuata atunci
cand chestionarul este administrat in conditii care
incurajeaza sau chiar provoaca astfel de distorsiuni,
cum este cazul interviului de angajare.
Cuprinde 21 de itemi:
6 itemi DA: 13, 20, 35, 55, 78, 89
15 itemi NU: 4, 8, 16, 24, 28, 39, 44, 48, 51, 59, 63, 69, 73,
81, 85.

Scoruri mici
Persoana are tendinta de a recunoaste cu franchete
lipsurile pe care le are. De asemeni, ea recunoaste
incalcarile minore ale normelor de comportament ori
ale regulilor de convietuire sociala (intarzierea,
amanarea unor lucruri importante, minciunile
ocazionale, remarcile rautacioase, etc.)Persoanele cu
scoruri mari pe scala L recunosc aceste abateri deschis
si fara jena, ori din cauza ca nu le considera incalcari
flagrante sau nu se orienteaza spre conventii ca fiind
importante.

Scoruri mari
Persoanele cu scoruri mari la scala L pot fi caracterizate
ca fiind puternic orientate in comportamentul lor in
functie de normele sociale si de regulile conventionale
de comportament si convietuire. De asemenea, aceste
persoane sunt foarte interesate de a face o impresie
buna celor din jur, fiind caracterizate de un
management bun al impresiei. Asadar scorurile mari
descriu apetenta pentru conformism sau
comportamente dezirabile social. In general, aceste
persoane nu admit incalcarea normelor sociale.

Scala A apartine EPQ-R si diferentiaza corect intre


persoane care pot fi desemnate drept normale si
persoane caracterizate de dependenta fata de
anumite substante(alcool, droguri) sau comportamente
(bulimie, fumat). Scorurile mari ale acestei scale nu ar
trebui interpretate automat ca un indicator al unei
dependente, ci ar trebui corelate si cu scorurile
celorlalte scale, mai cu seama cele privind
psihoticismul/duritatea si nervozismul/emotionalitatea,
deoarece persoanele cu probleme de adictie tind sa
aiba scoruri foarte mari la aceste scale.

Scorurile mici

Persoanele cu scoruri mici la Adictie sunt persoane


independente, cu instante de control bine conturate,
echilibrate, stabile din punct de vedere emotional,
rezistenta la frustrare, provocari si diverse anxietati.

Scorurile mari

Persoanele cu scoruri mari sunt susceptibile excesului in


anumite arii ale vietii sociale sau ale consumului. Scala
se leaga indeosebi de dependenta de anumite ticuri,
ritualuri sai jocuri de noroc etc. De aceea scala ne
poate spune doar individul cu scor mare este predispus
la a manifesta dependenta,fiind caracterizata de
meticulozitate,anumite pulsiuni psihotice, trairi anxioase
si cu un potential accentuat de instabilitate emotionala.

-in cadrul fiecarei scale se coteaza cu cate 1


punct raspunsurile semnificative si prin insumarea
lor se obtine nota bruta a scalei, care se trece in
rubrica indicata in foaia de raspuns.
-doar notele brute ale scalelor P, N si C se
transforma in grupuri valorice, conform tabelului
respectiv: Grup 0- bun; Grup 1-mediul Grup 2-slab
-scalele L, de conforms social si E, de extraversieintroversie, sunt orientative in evaluarea de
ansamblu a subiectilor.