Sunteți pe pagina 1din 57

Cosuri de fum

Generalitati
Cosurile de fum sunt constructii speciale, realizate din zidarie de caramida,
beton armat sau metal care au rolul de a evacua in atmosfera la mare inaltime
gazele si fumul ce rezulta din ardere, asigurand totodata tirajul necesar arderii.
Primele cosuri din beton armat au fost realizate la inceputul secolului trecut.
Aparitia lor a fost precedata de aceea a cosurilor de beton simplu, carora le-au
luat locul datorita avantajelor pe care le prezentau fata de acestea.
Dezvoltarea lor nu a fost prea rapida, din lipsa unui sistem unitar de calcul, al
modului nesigur de comportare la temperaturi ridicate si mai ales datorita
dificultatilor de executie.
Odata cu aparitia cofrajelor glisante s-a deschis un orizont mai larg pentru
cosurile de fum din beton armat, totusi forma lor in general tronconica a
continuat sa constituie o piedica pentru dezvoltare pe cale larga a executarii
cosurilor de fum in acest sistem.
Paralel cu cosurile monolite s-au dezvoltat si cosurile prefabricate din beton
armat. Acestea sunt rigidizate prin portiuni de beton armat turnat la fata locului,
care completeaza scheletul de rezistenta.
Aceste cosuri prezinta avantajul unei executii facile, care duce la o scadere a
costului manoperei si o sporire a vitezei de lucru, fara a fi necesar un utilaj
costisitor.

In general, cosurile de beton armat sunt mai economice decat cele de zidarie
de la inaltimi de 50 60 m in sus, inaltimi de la care cosurile de zidarie cer
grosimi mari de pereti, devin prea grele si necesita fundatii costisitoare, care
incarca foarte puternic terenul de fundatie. Un dezavantaj suplimentar al
cosurilor de caramida este ca dau fisuri si din aceasta cauza trebuie prevazute
legaturi suplimentare metalice orizontale si uneori verticale.
Cosurile de beton armat, dimpotriva, au avantajul unei bune rezistente la toate
solicitarile care au loc. Ele au dimensiuni mai reduse; in consecinta au greutati
totale mai mici decat cosurile de caramida, si cer fundatii mai usoare. In schimb
ele sunt constructii delicate, care cer o atentie sporita, atat in proiectare cat si in
executie.
Cosurile din beton armat se racesc mai repede decat cele din caramida sau
beton nearmat, care au grosimi mult mai mari.
Fata de zidaria de caramida, betonul are un coeficient de dilatatie mai mare,
ceea ce impune la executie anumite precautii suplimentare.
Pe plan national si international, cosurile industriale au fost proiectate si
construite pentru a avea durata de viata egala cu cea a platformei industriale pe
care sunt amplasate , respectiv de 25-50 de ani .
De aceea , se considera ca in conditiile in care este asigurata o mentantanta
corespunzatoare, cea mai mare parte a acestor cosuri poate fi exploatata
corespunzator chiar pe o perioada mai mare decat durata de viata scontata .

Clasificare
a) Dupa diametrul exterior si inaltime, respectiv dupa categoria de instalatie de
glisare necesara executiei, conform STAS 8751/90.
Categoria de
diametre

Inaltimea H [m]

Instalatii de glisare
pentru diametrele
[m]

Mici

40-70

2,30-5,50

Medii

60-120

4,20-9,50

Mari

100-200

7-14

Foarte mari

150-300

9-18

250-350

9,40-20

b) Dupa rolul pe care il au in procesul tehnologic, cosurile industriale pot fi:


cosuri de fum cu rol de evacuare in atmosfera a gazelor arse;
cosuri de dispersie a gazelor sau particulelor toxice.
c) Dupa temperatura de acces a gazelor evacuate, cosurile se pot clasifica in:
cosuri reci: t 80C;
cosuri calde: 80C < t 200C;
cosuri fierbinti: t > 200 C .

d) Din punct de vedere al executiei, cosurile de fum se clasifica astfel:


cosuri de fum realizate din beton armat monolit;
cosuri de fum realizate din beton prefabricat;
cosuri de fum realizate din metal.
e) Din punct de vedere al formei, se disting:
cosuri de fum tronconice;
cosuri de fum cilindrice.
De asemenea , cosurile de fum au o serie de accesorii precum: centuri de
siguranta, balcoane de vizitare, paratrasnet, semnalizare, aparate de masura.

Alcatuirea Cosurilor de Fum


Cosurile de fum au urmatoarele parti componente:
cosul propriu-zis sau coloana,
fundatia,
captuseala,
termoizolatia,
cenusarul,
planseul peste cenusa
canalul de fum.
Cosul propriu-zis sau coloana se realizeaza din zidarie, beton armat sau metal,
in functie de inaltime, temperatura gazelor la intrare si de agresivitatea lor.
Cosurile din zidarie s-au realizat cu inaltime de pana la 135 m, dar de obicei
inaltimea lor coboara pana la 50 60 m.
Pentru inaltimi mai mari se utilizeaza betonul armat.
Raportul dintre inaltimea cosului si diametrul exterior trebuie sa fie mai mic
decat 20.
Cosul se armeaza cu bare verticale si inelare. Armaturile inelare se dispun spre
interiorul armaturilor longitudinale. Acestea sunt dimensionate pentru preluarea
eforturilor de intindere produse in special de variatia de temperatura, iar
armatura longitudinala preia eforturi din actiunea vantului, a greutatii proprii, a
termoizolatiei.

Cosurile de fum se pot realiza din elemente prefabricate asamblate cu stalpi


sau samburi din beton armat sau pot fi realizate din clavouri.
Canalul de fum al unui cos de fum se amplaseaza sub cota terenului. La
cosurile foarte inalte, canalul de fum se amplaseaza la inaltime, pe o structura
din beton armat asemanatoare unei estacade.

Solutii constructive
a. Cosuri de fum turnate monolit
Cosurile de fum turnate monolit, au pentru cazuri curente, peretii cu grosimea
de 15 25 cm, uneori chiar mai mult, in portiunile unde patrund canalele de
fum. Ele se armeaza atat orizontal, cat si vertical cu armare dubla. Se utilizeaza
armaturi de 8 16 mm diametru cu distante de 10 20 cm. Numai la cosurile
foarte inalte, la partea inferioara sunt necesare armaturi mai groase de 16 mm.
Armaturile cele mai solicitate sunt cele orizontale asezate in exterior; acestea
au rolul de a rezista tendintei de fisurare, ce apare din cauza dilatarii termice.
La cosurile mici, armaturile verticale au o importanta redusa, jucand rolul unor
armaturi de repartitie, atat timp cat vantul si seismul nu dau momente
incovoietoare care sa provoace intinderi in beton.
La cosurile mai inalte de 60 m, la partea inferioara apar eforturi de intindere
importante din cauza momentului incovoietor provocat de vant si cutremure,
armaturile verticale jucind un rol important prin preluarea eforturilor verticale de
intindere. Se da o mare atentie dimensionarii, asezarii si jontarii de armaturi,
care nu trebuie facute in aceeasi sectiune, ci esalonat pe inaltimea cosului.
Betonul se executa de clase ridicate, peste C16/20 cu o granulometrie ingrijita,
cu granule de maxim 30 mm. Executarea betonului se face prin vibrare utilizand
un beton vartos, vibrat, sau un beton plastic, cu o raspandire medie de 48 50,
in cazul in care nu se dispune de instalatie de vibratie.

b. Cosuri prefabricate
Exista in prezent mai multe metode de executie de asemenea cosuri. In cele ce
urmeaza se vor analiza cateva sisteme mai des folosite.
Piesele prefabricate sunt astfel create, incat sa prinda intre ele samburi de
beton armat turnat la montarea prefabricatelor si care asigura stabilitatea
necesara la sarcinile verticale si orizontale. Acest sistem este recomandabil
pentru inaltimi mici de cosuri, cel mult pana la 50 m.
Sistemul din figura 2e are avantajul ca reduce cantitatea de beton turnat odata
cu montarea prefabricatelor.

Toate aceste sisteme se folosesc la inaltimi mici de cosuri (pana la 60 m)


deoarece elementele de beton turnat, inglobandu-se in grosimea
prefabricatului, nu pot capata dimensiuni prea mari. Avantajul pe care il prezinta
este ca dau in exterior o forma perfect circulara sau poligonala, ceea ce
imbunatateste comportarea la actiunea vantului.
Pentru cosuri de inaltimi mai mari, se folosesc tipurile indicate in Fig. 3 si Fig. 4.
La tipul din figura 3, elementul principal de rezistenta este un cadru spatial
alcatuit din stalpi vertical si grinzi inelare orizontale, intre care se aseaza boltarii
prefabricati ai cosului. Sistemul nu mai este utilizat in prezent fiind inlocuit cu
boltari care prin alcatuirea lor formeaza insasi cofrajul portiunii care urmeaza a
fi turnata. Se ajunge astfel la cosurile in clavouri, realizate cuinaltimi de peste
100 m. (Fig. 4)

Pentru reducerea greutatii pieselor prefabricate de la partea de jos a cosului,,


poate fi folosit un sistem in care piesele prefabricate sa aiba lungimea pe
jumatate cat distanta intre doi stalpi. Un capat al fiecarei piese formeaza o
nervura de rezistenta, iar celalalt capat realizeaza legatura intre boltari.

In figura 5, a si b, sunt prezentate doua tipuri de cosuri la care prefabricatele au


exclusiv rolul de cofraj pentru masa de beton care se toarna monolit intre ele.
Trebuie mentionat ca atunci cand in calcul static se conteaza pe rezistenta la
compresiune a prefabricatelor tinand seama de rezistenta mai slaba a
mortarului de la rosturi, nu se da in ansamblu betonului turnat si prefabricatelor
decat o rezistenta de compresiune de 30 40 kg/cm2.
Cand insa se conteaza in rezistenta numai pe betonul turnat monolit intre
prefabricate, se tine seama ca existenta prefabricatelor reprezinta o rezerva
importanta de rezistenta si se da un spor de rezistenta betonului cu 20 30%
fata de cea a constructiilor curente.

Orizontal, cosurile prefabricate sunt legate cu inele de armatura din otel-beton


asezate intre clavouri sau cu mustati de otel rotund, ce ies din ele. Armaturile
orizontale se fac astfel incat sa se acopere lungimea mai multor clavouri, iar
intreruperea armaturilor se alterneaza la diferite rosturi. (Fig.6)
Cornisele nu sunt necesare la aceste cosuri si se suprima. In schimb, la cosuri
foarte inalte se amenajeaza la partea superioara posibilitati de circulatie
necesare intretinerii.

Zidaria interioara a cosurilor de fum


Cosurile de beton armat se captusesc in interior cu o camasa izolatoare, pentru
ca temperatura mare din interior sa nu ajunga la peretii de beton armat.
Aceasta izolare termica se face din caramida refractara sau caramida obisnuita
si din diferite straturi izolatoare realizate din goluri de aer, zgura, dialit, etc. Un
calcul termic trebuie sa justifice modul de izolare admis.
Oricare ar fi modul de inzidire al cosurilor in
vederea izolarii termice, este neaparat
necesar ca aceasta inzidire sa fie astfel
facuta incat sa aiba posibilitatea de dilatare
si miscare la variatiile de temperatura.
Un perete de beton armat poate suporta
intre cele doua fete, fara pericolul unei fisuri
exagerate, o diferenta de temperatura de
circa 60oC. Ori prin introducerea izolatiei de
protectie se cauta a se obtine tocmai
micsorarea de temperatura dorita, intre cele
doua fete ale peretelui de beton armat.

Captusirea se face in functie de temperatura gazelor introduse. Uzual se


zideste o camasa de zidarie refractara in grosime de 12,5 cm.
La cosuri foarte mari, peste 70 m inaltime, la primii 20 m precum si la
temperaturi foarte mari, se prevede o camasa de zidarie de protectie cu
grosimea de 25 cm. Apoi se lasa un spatiu de 5 15 cm pana la peretele de
beton armat, care formeaza spatiul izolator propriu-zis si care se umple cu
dialit, kiesselgur, zgura granulata de furnal, vata de zgura, etc. Uneori, la
cosurile cu temperaturi reduse ale gazelor acest spatiu ramane gol.
Trebuie mentionat ca zidaria refractara nu izoleaza termic mai bine dar este
mai rezistenta termic decat zidaria obisnuita, care temperaturi inalte se macina.
Uneori se foloseste caramida refractara numai pe treimea inferioara a cosurilor,
in special la cele mici, iar in rest se foloseste caramida obisnuita.
In general, o zidarie de caramida obisnuita nu sufera daca diferenta de
temperatura intre cele doua fete ale zidului nu depaseste 200 grade Celsius.
Acoperirea de beton a armaturii din piesele de beton armat se lasa de 3 cm,
pentru ca eventualele fisuri, care se pot produce in timp in captuseala, sa nu
permita gazelor sa atace direct armatura din beton. La prefabricate, aceasta
acoperire se poate lasa de 1,5 cm.
Ca sa nu apara eforturi suplimentare datorita dilatarii diferite a betonului, fata
de captuseala de zidarie din interior, captuseala de caramida se face pe
tronsoane de 7 10 m inaltime, care reazema fiecare pe console scoase din
peretele de beton armat al cosului.

Acest mod de rezemare, cu ingrosarea zidului de beton armat, da rezultate


bune numai la temperaturi reduse sub 300 grade Celsius .
La temperaturi mai inalte, betonul armat se incalzeste neuniform si se produc
zone cu fisuri puternice.
In cazul cand intre zidarie si beton se prevede zgura, pentru ca aceasta sa nu
se taseze, se scoate cam din 3 in 3 metri un sir de caramizi in consola (Fig.9a)
spre spatiul izolant, ca sa il compartimenteze.

Zidaria de protectie se poate rezema si prin bolti tot din zidarie, zidite pe consolele
lasate din perete, ca in fig. 9b. Acest sistem este indicat pentru temperaturi foarte inalte.
In fig.10 se arata modul de rezemare al zidariei de izolatie in cazul unui cos prefabricat.
Aceasta reazema pe grinzi de beton armat prefabricate, care la randul lor reazema pe
niste console scoase din stalpii turnati.
Pentru ca si grinzile sa poata sa se deformeze liber, ele sunt prinse de console, la un
singur capat, cu un dorn metalic.

La partea superioara se prevad de obicei deasupra gurii cosului placi


protectoare de bazalt artificial, un inel dintr-un beton special, sau o camasa de
fonta, care sa reziste la acizii din fum (acid sulfuric). Aceasta camasa de
protectie se face cu panta de circa 3% spre interiorul cosului.
Uneori se poate utiliza si caramida antiacida care sa apere varful cosului pe
ultimii 3 metri.
Pe fundul cosului se prevede de asemenea pardoseala din caramida antiacida.
Fundul cosului trebuie executat in panta, astfel incat sa permita curatirea
cenusii care se depune.

Planseul pe care reazema gratarele de fund la cosuri cu temperaturi foarte mari,


se face cu reazeme mobile pentru a permite miscari si a anihila eforturile
produse prin dilatare neegala.

Alcatuirea fundatiilor
Fundatiile cosurilor se fac in mod obisnuit mai adanci decat fundatiile celorlalte
constructii industriale. Ele sunt constructii grele, cu suprafete mici de fundatie si
adesea au nevoie un spatiul necesar asezarii canalelor de fum sub nivelul
terenului.
Cosurile de zidarie si de beton armat de dimensiuni mici pot fi construite pe
fundatii de beton simplu nearmat sau beton slab armat.
Cosurile mai mari se fundeaza pe placi rotunde de beton armat cu grosime
constanta sau variabila, formand radiere rotunde sau poligonale, dupa forma
cosului.
Aceste radiere ajung cateodata la grosimi foarte mari, 4 5 m, din cauza
eforturilor mari de alunecare si forfecare ce apar. Asemenea grosimi de fundatii
pot fi realizate si la cosurile foarte inalte, peste 70 80 m inaltime, deoarece la
asemenea lucrari e necesar un teren bun de fundare.
Armatura radierelor se face din vergele de otel cu diametre pana la 25 mm.
Pentru aceste armaturi otelul OL38 da rezultate foarte bune. Armaturile se pun
circular si radial in dreptul peretilor cosului si pe doua directii rectangulare in
mijlocul placii de radier. Se prevad vergele de armaturi ridicate si agrafe care sa
lege straturile de armaturi ale radierului de la partea inferioara si superioara.
La cosurile cu inaltimi de 70 80 m se fac fundatii pe placi cu nervuri. Placile
se fac cu grosimi de 30 100 cm, iar nervurilor li se da inaltimea permisa de

Se pot face astfel nervuri cu inaltimi de 5 7 m si chiar mai mult. Nervurile


trebuie bine legate la partea lor superioara cu un inel armat, in grosimea cosului
si care e supus la compresiune. La partea inferioara, nervurile intra in radier si
sunt legate prin armaturile intinse, circulare ale radierului.
Radierul care reazema pe nervuri si pe peretii cosului, se face cu o grosime de
cel putin 30 cm. Calculul indica la cosurile mari ca acest radier sa fie mai gros
pe portiunea interioara, rotunda a cosului si mai subtire pe portiunile iesite in
consola unde nervurile pot fi asezate oricat de apropiat.

Un calcul absolut riguros al fundatiilor de cosuri este dificil de facut din cauza
marelui numar de ipoteze de incarcare posibil si din cauza neuniformitatii
pamantului pe care se fundeaza. Din aceasta cauza cat si din cauza rigiditatii
mari ce se da talpilor de fundatii, apare neindicat a se considera fundatia ca o
placa elastica si sa se tina seama de deformarile ei.
In schimb, se va tine totdeauna seama de continuitatea placii de fundatie in
dreptul peretilor cosului si se vat ine seama si de momentele incovoietoare ce
se pot naste in peretii cosului din cauza deformarii placii care se fundeaza.

Canalul de fum
Canalul de fum al unui cos se plaseaza in mod
obisnuit sub nivelul terenului , impunind adesea
construirea fundatiilor la o adancime mare.
Asezarea canalalelor de fum la nivelul terenului,
total sau partial, are dezavantajul de a impiedica
circulatia in jurul cosului si nu se utilizeaza decat
atunci cand cosul este foarte aproape de
instalatia de producere a gazelor de evacuat.
La cosuri foarte mari, canalele de fum se pun la
inaltime, fiind sustinute pe o constructie de beton
armat, care are forma unei estacade si care se
alcatuieste astfel incat cosul sa aiba asigurate
miscarile necesare dilatatiei.
Intre cos si canalul de fum se lasa un rost de
dilatatie bine inchis prin sicane, care sa nu dea
loc la schimburi de aer sau gaze cu exteriorul,
dar care sa nu impiedice dilatatia constructiei.
Cosurile mari pot fi deservite de doua canale de
fum, ceea ce reprezinta si o posibilitate de
intretinere si reparatie in timpul exploatarii.

Canalele de fum sunt constructii inzidite in interior complet cu caramida


refractara sau obisnuita dupa temperatura gazelor de evacuat. La inzidirea
canalelor de fum, se vor lasa in zidarie spatiile izolatoare necesare pentru ca
zidaria refractara sa se poata dilata in voie si ca betonul armat sa fie aparat de
temperaturi prea inalte.
In acest scop pereti si plafonul canalului de fum vor fi izolati similar peretelui
cosului, tinand seama ca atunci cand canalul de fum e complet ingropat, racirea
betonului se face cu mai mare greutate.

Lucrari anexe ale cosurilor de fum


Scari de acces, centuri de siguranta si balcoane de vizitare. Pentru
inspectarea si intretinerea cosurilor, in peretele lor se monteaza scari care
permit accesul pana la varf, prin interior la cosuri incadrate in ansambluri de
constructii si prin exterior la cosuri mari.
Scara se poate realiza din trepte din otel-beton sau din panouri prinse din loc in
loc cu buloane trecute pirn peretii cosului. La cosurile turnate monolit asezarea
si ancorarea treptelor se va face la betonarea peretilor. Treptele au laturi de 60
70 cm si in mod obisnuit sunt facute din otel rotund ( = 20 25 mm).
Distanta obisnuita intre trepte este de 30 40 cm si este constanta pentru
acelasi cos. Distanta primei trepte de la sol va fi circa 5 m pentru a nu fi
accesibila urcarea trecatorilor, in special a copiilor. Distanta de la treapta la
perete se face de 15 20 cm.
La 4 5 trepte, se prevad inele de siguranta distantate intre ele cu cel mult 1,60
m, pentru ca un muncitor care se urca pe cos sa se poata rezema pe ele, daca
oboseste.
Aceste inele de siguranta se fac din vergele de otel rotund 18 20 mm, sau
din platbande de sectiune echivalenta. Ele trebuie sa poata inchide un contur
de 500 600 mm si pot avea vergele de legatura longitudinale care dau o mai
mare siguranta celui care urca treptele. La cosurile mai inalte de 15 m inelele
de siguranta sunt obligatorii.

La varful cosurilor foarte inalte, se prevad odihne si platforme de lucru; este de


recomandat chiar un balcon circular. Acesta poate fi executat din piese fine
metalice sau chiar din beton armat la cosurile foarte mari. La cosurile
importante este bine sa se monteze trepte si in interior pentru vizitare si
reparatii; lipsa vizitarii usoare face ca uneori, zidaria refractara sa se degradeze
si, implicit, sa sufere si scheletul de rezistenta din beton armat fara ca sa se stie
in exploatare.
La varful cosului este recomandabil de asemenea sa se monteze inele si
ancore metalice, pentru a se prinde su usurinta schele interioare si exterioare
pentru eventuale reparatii.
Treptele si centurile vor fi protejate contra ruginii prin vopsire.

Paratrasnete. Numarul de paratrasnete necesare se prescrie in functie de


inaltimea cosului.
Ele se plaseaza la maximum 0,5 m lateral scarilor. Varfurile de paratrasnet se
vor lega intre ele printr-un cerc metalic, legat la cablul de legatura al
paratrasnetului.
La cosurile mai inalte de 50 m, sau cu diametrul interior al gurii cosului mai
mare de 2,20 m se vor prevedea doua legaturi independente cu pamantul.
Cablul care leaga paratrasnetul de pamant va fi din otel, cu varful sudat intr-o
piesa de otel inoxidabil.
Contactul cablului cu pamantul se face in primul strat acvifer, daca acesta este
la nivel apropiat si la adancime coborata, de cel putin 1 m sub nivelul talpii de
fundatie; in caz contrat, se face printr-o placa de cupru asezata pe un strat de
zgura si clorura de sodiu de cel putin 20 cm grosime.
Semnalizare. Cosurile vor fi prevazute cu semnalizare luminoasa, in special
cele foarte inalte si cele din vecinatatea aeroporturilor. Pentru aceste
semnalizari se vor utiliza semnale stabilite de aeroporturile invecinate.
Aparate de masura. In canalul de conducere a gazelor la cosuri, sau in partea
inferioara a cosului, se vor prevedea locasuri speciale pentru montarea
aparatelor de control al tirajului, temperaturii, vitezei si presiunii gazelor. Aceste
locasuri vor fi prevazute cu usi de acces si vor avea dimensiunile cerute de
instalatiile ce se vor face.

Executia cosurilor de fum


Cosurile de fum sunt constructii inalte la care schela de executie este foarte
costisitoare. De aceea, pana ce nu s-a pus la punct ececutia cofrajelor
alunecatoare, dezvoltarea cosurilor de beton armat turnat monolit a fost tinuta
in loc, fiind preferate cosurile de zidarie, care folosesc schele interioare.
Cosurile prefabricate sunt mai usor de executat, executia lor apropiindu-se mult
de cea a cosurilor de caramida, caramida reprezentand ea singura, cel mai
simplu prefabricat.
In ultimul timp insa, a luat o mare extindere, folosirea cofrajelor alunecatoare,
care nu reazema pe schela, ci pe partea de cos executata in prealabil,
suprimandu-se astfel complet schela exterioara si reducandu-se instalatia
interioara la un bob pentru transportul betonului si a diferitelor materiale.

a. Cofraje alunecatoare pentru cosuri cilindrice


Sunt formate din 2 cilindri de lemn de aproximativ 1,00 1,20 m inaltime, intre
care se toarna peretii de beton. Cei 2 cilindri sunt suspendati de o serie de
cadre de lemn prin care trec niste vinciuri de o forma speciala.
Aceste vinciuri reazema pe betonul peretilor, prin intermediul unei armaturi
verticale, alcatuita din vergele groase de 25 30 mm care ies din beton.
Platforma de lucru reazema tot pe cilindri de cofraje. (Fig. 16)

Piesele principale sunt vinciurile amintite. Acestea sunt tevi filetate la exterior
prin care sunt trecute tijele verticale de sustinere. La partea lor de jos, se
monteaza o piesa independenta, care se fixeaza strans de tije, astfel incat
formeaza un opritor pentru teava filetata. Peste teava se aseaza o piulita
puternica de care este legat cadrul care sustine tot cofrajul si platforma, iar la
partea superioara, de teava, se fixeaza o parghie care o poate roti.
Prin rotire, teava filetata capata o miscare de inaintare, care
insa nu este permisa de piesa de fixare. Asa fiind, ea ramane
pe loc si ceea ce avanseaza este piulita cu tot cadrul agatat
de ea. In acest mod cofrajul se ridica.
Fiecare vinci se roteste pe rand un sfert de tura, astfel incat
platforma se ridica uniform. Pentru ca, prin rotirea in acelasi
sens a vinciurilor, cofrajul sa nu sufere o torsiune, jumatate
din vinciuri au rotirea la stanga si jumatate la dreapta.
Dupa ce piulita a parcurs tot filetul tevii, teava se roteste in
sens invers pana ce piulita ajunge din nou la partea inferioara
a filetului. Aceasta operatie se face pe rand la fiecare vinci
pentru a nu dezechilibra platforma si cofrajul.
Apoi presa de fixare se muta mai sus, se fixeaza pe tija, teava
este invartita in continuare in piulita sa si astfel cofrajul
inainteaza. Viteza unui asemenea cofraj poate atinge 2 3 m
pe zi, in functie de viteza de intarire a betonului.

b. Cofraje reutilizabile pentru cosuri de fum


conice
In interiorul cosului se face o schela din panouri
prefabricate. Cofrajul cosului este de data
aceasta metalic. Se foloseste o camasa
exterioara si una interioara, intre care se toarna
peretii de beton. Cele doua camasi inalte in jur de
2,5 m sunt formate din panouri dreptunghiulare si
panouri trapezoidale, care dau forma tronconica
dorita cosului si sunt atarnate de schela interioara
prin palane care le pot trage in sus.
Panourile care formeaza camasa, au joantele
intarite prin corniere care permit legarea lor intre
ele prin buloane.
Panourile de capat nu asemenea corniere la
joanta comuna si prin aceasta permit un joc al
diametrului camasii, obtinut prin suprapunerea
celor doua capete de tabla ale panourilor.
Pe masura ce, odata cu inaltimea, diametrul cosului scade, cele doua capete
se suprapun tot mai mult si apoi, incet, incet, se elimina cate un panou
dreptunghiular. Daca trebuie modificata pe drum conicitatea cosului, se elimina
un panou trapezoidal sau se introduce un panou de tip special.

Acest lucru trebuie prevazut in proiect, aratandu-se exact panoul ce se scoate


si in ce punct anume.
Dupa ce se toarna un tronson de cos intr-un astfel de cofraj, buloanele acestuia
se slabesc si camasa este trasa in sus tot cu ajutorul palanelor, agatate de
schela interioara, care se inalta odata cu cosul si inaintea lui. Apoi se strang din
nou buloanele si se fac petrecerile cerute de panta cosului.
Pe timp de iarna tot cofrajul inclusiv platforma respectiva se imbraca intr-o
baraca, astfel incat operatia de betonare poate continua.
Principala preocupare in timpul executiei cosurilor trebuie sa fie mentinerea
verticalitatii cosului, controlata atat cu firul cu plumb cat si cu ajutorul aparatelor
topografice de precizie.
Axul cosului se materializeaza printr-un reper metalic, care se aseaza in centrul
fundatiei cosului de fum. Din acest punct se verifica incontinuu verticalitatea
cosului si circumferinta respectiva.
Trebuie remarcat ca o deviere foarte mica de la axul teoretic al cosului se
observa imediat, iar aspectul cosului lasa de dorit.
Pentru ca schela interioara sa poata rezema in conditii bune se recomanda ca
eventualele plansee sau pereti despartitoride la baza cosului sa se execute
dupa terminarea cosului intreg.

Consolele de beton pe care se aseaza captuseala de izolare termica, se


executa facand camasa interioara din doua tronsoane pe verticala, in timp ce
camasa exterioara se face dintr-un singur tronson de circa 2,5 m inaltime.
Printr-o inclinare favorabila a tronsonului superior, se pot realiza consolele
dorite (Fig. 18).

c. Executarea cosurilor din elemente prefabricate


Din elemente prefabricate se executa cosuri care au fata vazuta gata finisata
din prefabricate si cer cel mult o rostuire in exteriorul cosului.
Prefabricatele se executa de preferinta in cofraje metalice, pe mese vibrante.
Se va utiliza un beton B200 B300.
Grosimea pieselor prefabricate se face de obicei in functie de calitatea ce poate
fi asigurata in executie; la cofraje metalice, cel putin 4 cm, iar la cele din lemn,
cel putin 6 cm.
Greutatea pieselor prefabricate este in functie de utilajul disponibil;
recomandabil insa ca aceste piese sa fie mai usoare de 200 kg ceea ce permite
executia cu un utilaj putin costisitor.
Mortarul de inzidire al prefabricatelor se va face puternic, va avea cel putin
rezistenta de 200 kg/cm2 si o granulometrie studiata, nisipul fin gruntos si
asortat cu granule pana la 7 mm dimensiune maxima. Cantitatea de ciment
prevazuta este de 500 600 kg la metru cub de nisip.
Pentru mortare se instaleaza in centrul cosului un bob de ridicare.
Montarea este rapida. La un cos de 3 4 m diametru o echipa alcatuita din sef
montor, un fierar si 5 muncitori, la o inaltime de 60 80 m de la teren, poate
monta pe zi 1,20 2,00 m de cos, lucrand la montaj 6 ore pe zi.

CALCULUL COSURILOR DE FUM


Cosurile de fum sunt supuse unui calcul de dimensionare tehnologica, unui
calcul static si unuia termic.
In calulul termic se studiaza:
- transimiterea caldurii prin peretii cosului si stabilirea temperaturii intr-un punct
oarecare;
- calculul eforuturilor orizontale si verticale provenite din incalzirea cosului.
Calculul de dimensionare tehnologica are ca scop stabilirea exacta a
parametrilor geometriei cosului in functie de cerintele tehnologice: producerea
tirajului necesar pentru intretinerea procesului de ardere; evacuarea gazelor in
anumite conditii de temperatura, compozitie, siguranta functionala.
Calculul de predimensionare presupune cunoasterea cantitatii gazelor ce se
evacueaza si tirajul rezultat din calcule termotehnice, precum si viteza de
evacuare a gazelor pe gura cosului.
Viteza de evacuare a gazelor se presupune normala pentru valori cuprinse intre
8 si 15 m/s.
Inaltimea unui cos se determina din conditiile ca tirajul produs de cos, impreuna
cu tirajul realizat de un amplificator introdus in cadrul instalatiei, sa fie superior
rezistentelor intampinate la gratarul aflat la imbinarea dintre canal si cos.
Calculul termic se efectueaza datorita faptului ca peretele cosului de fum este
supus diferentei de temperatura. In calcul se are in vedere atat captuseala de
protectie cat si grosimea stratului de izolare termica.

Diferenta de temperatura t rezulta din calculul conductivitatii termice:


t= tbi tbe

t=

unde:
tbi=te + (ti-te)
are urmatoarele valori:

unde:
reprezinta aportul straturilor de protectie termica, izolatie, gol de aer ventilat sau
neventilat.

b este coeficientul de conductivitate termica al betonului, in W/mK (kcal/mC);


i este coeficient de transmisie a caldurii gazelor arse la suprafata de protectie
interioara a peretelui cosului de fum, in W/ m2K, (kcal/mC);
e este coeficientul de transmisie a caldurii prin radiatie intre suprafata exterioara a
cosului la mediul ambiant, in W/ m2K,(kcal/m2C)

Pentru cazuri practice pot fi considerate urmatoarele valori:


b= 1,74 W/mK;
i= 0,75 W/mK pentru zidaria obisnuita;
i= 0,95 W/mK, pentru zidaria antiacida;
b= 0,80 W/mK pentru zidaria de caramida refractara cu continut slab de alumina;
i= 0,90 W/mK pentru zidaria de caramida refractara.

Coeficientul de transmisie se calculeaza astfel:


i = ic + ir
unde:
i, ir sunt prezentate ca valori rezultate din grafice, in functie de temperatura, viteza
gazului si diametrul interior al stratului de protectie;
e= 18 W/m2K- valoarea medie.

Sectiunile verticale ale peretilor cosurilor de fum sunt solicitate la incalzirea


neuniforma t.
Calculul la actiunea variatiei de temperatura se face utilizand un element cu
lungime unitara.

Pentru elementul in stare deformata:

Pe de alta parte, intre raza de curbura a axei deformate si momentul de


incovoiere din variatiile de temperatura
exista relatia:

in care
10-5; este coeficientul de dilatare termica
= kt x t diferenta limita de temperatura, egala cu diferenta reala de temperatura
majorata cu un coeficient kt (kt = 1,25, dupa Murasov);
h - grosimea peretelui de beton armat;
Ba rigiditatea sectiunii pentru zona intinsa, a carei valoare se calculeaza astfel:
=

x (h-x),

unde:
este modulul de rezistenta al sectiunii pentru zona intinsa, egal cu momentul
fortelor interioare in raport cu o axa ce trece prin centrul de greutate al zonei
comprimate ;
modulul mediu de elasticitate al armaturii intinse;

coeficient ce are in vedere aportul betonului intins dintre fisuri la preluarea


eforturilor si care depinde de clasa betonului, de procentul de armatre si de marimea
efortului unitar. Pentru temperaturi ridicate,

Actiuni considerate in calcul:


- incarcari gravitationale conform STAS 10101/78;
- incarcari din vant conform STAS 10101/20-90, ca suma dintre componenta
statica si componenta fluctuanta;
- incarcari date de actiunea seismica P100/92;
0,35<

actiunea diferentei de temperatura intre interior si exterior. Temperatura


aerului exterior este data de standarde, iar temperatura aerului interior este
data prin tema tehnologica.
In calculul static se fac urmatoarele verificari:
1. Verificarea la starea limita de rezistenta;
2. Verificarea la deschiderea fisurilor;
3. Verificarea la starea limita de deformatie.
Sageata la varf este H/250.
Sageata din actiunea vantului este: =0,6 cand T>3 s
=
cand T<3 s
unde: S este deplasarea produsa de incarcari seismice, considerand = 1.

Calculul cosurilor de fum este deosebit fata de ala ltor sisteme constructive,
prin faptul ca acestea:
- au inaltimea mare si sectiune transversala redusa;
- sunt exploatate la temperaturi ridicate (100800C).
In afara eforturilor datorate temperaturii, cosurile de fum sunt solicitate
la forte orizontale date de vant, forte verticale produse de greutatea proprie si a
zidariei de productie.
Calculul se efectueaza atat la sarcini statice cat si la oscilatiile produse
de actiunea dinamica a vantului si cutremurului. In acest sens, dimensiunile
cosului de fum se aleg astfel incat sa fie inlaturat fenomenul de rezonanta.
Rezistenta limita a betonului este inflentata de variatia de temperatura,
si anume:
= mb*Rpr*b
unde:
mb = 0,85 (coeficientul conditiilor de lucru);
b = 0,75 pentru t 125C;
b = 0,50 pentru 125C < t < 200C.

Rezistenta limita de intindere a armaturii :


= ma*Ra*a
unde:
ma = 0,7 - 0,85 (pentru sectiuni orizontale si 0,85 pentru sectiuni verticale);
a = 1 pentru t = 100C;
0 = 0,85 pentru t = 200C.

Modulul de elasticitate al betonului este:


Ebt = *Eb
unde:
functie de temperatura

Modulul de elasto-plasticitate in conditiile exploatarii betonului la temperaturi


inalte rezulta:
Eat = a* Ea
in care:
a = 1 pentru t = 100C;
a = 0,95 pentru t = 200C.

Calculul cosurilor de fum se efectueaza pe tronsoane de 5-10 m inaltime.


Pentru fiecare tronson se calculeaza sectiunea orizontala si logitudinala cea
mai solicitata.
In calculul static se tine seama de greutatea proprie a cosului, de vant
si de cutremur.
In calculul static trebuie studiate urmatoarele:
- caracteristicile de rezistenta ale materialelor;
- determinarea eforturilor;
- stabilitatea la rasturnare;
- calculul fundatiei.

Fundatia cosului de fum


Fundatia, de regula, este de tip radier si, in cazuri speciale, se poate
realiza o fundatie pe piloti. Adancimea fundatiei este mare, fiind determinata de
dimensiunile canalului de fum.
Placa radierului este scoasa in consola fata de cosul de fum si, in multe
situatii, pentru a nu depasi o grosime medie, se utilizeaza rigidizarile locale
(nervuri). Placa radierului se armeaza cu armatura dubla dispusa radial si
inelar.
Calculul fundatiei unui cos de fum se face cu ajutorul relatiei:
=

Odata dimensiunile placii de fundare stabilite,grosime si armarea ei se fac


considerand ca placa este in consola, rezemata concentric pe conturul peretilor
cosului si actionand de jos in sus cu o sarcina uniform distribuita avand ca
valoare pe cea de la mijlocul placii in consola.
In calculul placii de fundare trebuie considerata prevederea:

Coeficientul de siguranta la rasturnare k trebuie sa fie mai mare decat 1,5.


k=

1,5

Cosurile de fum sunt constructii cu centrul de greutate amplasat sus, fata de


nivelul talpii de fundatie. Tasarea neuniforma a terenului respectiv a fundatiei,
aduce sporuri suplimentare importante de incarcare pe teren si poate conduce
chiar la pierderea stabilitatii.
Fundatiile cosurilor foarte inalte se proiecteaza ca placi de fundare cu
nervuri. Placile pot avea o grosime de 30-100 cm,iar nervurile pot fi cu inaltime
de pana la 5-7 m si chiar mai mult.

Nervurile trebuie bine legate la partea superioara cu un inel armat, in grosime


cosului,si care este supus la compresiune.
Materiale utilizate. Clasa minima de beton C15/81, armat cu PC60,
PC52, OB37. Pentru fundatia cosului, daca H>100 m,nu se admite fundarea de
suprafata.
Conditia de rezistenta este:
Ra
Unde Ra este rezistenta de calcul a armaturii.
Atunci cand Ra>20tlim, conditia de rezistenta este satisfacuta si armatura
inelara se dispune constructiv.
Sectiunile orizontale sunt solicitate la eforturi axiale de compresiune N din
incarcarile verticale, la momente inconvoietoare M si la forte taietoare T din
actiunea vantului, a cutremurului si a excentritatilor accidentale, la momente
inconvoietoare mt din diferenta de temperatura t, la momente inconvoietoare
mc din console inelare si la momente incovoietoare mx datorate perturbarii starii
de membrana in zona de legatura cu fundatia. In metoda starilor limita, calculul
sectiunilor inelare pline sau cu goluri se efectueaza tinand seama de actiunea
simultana a lui N si M.

Actiunea lui M si N in sectiuni orizontale

In cazul sectiunii inelare pline, datorita simetriei centrale orice solicitare de


compresiune excentrica este dreapta. In stadiul limita al capacitatii portante,
presupunand plasticizarea totala a sectiunii se obtin urmatoarele ecuatii de
echilibru:
N=
2rhRc +
2rh
Ra (1 ) 2rh
Ra
M=(

2rhRc +

2rh

Ra)

in care:
r si h sunt elementele geometrice din figura 2
Rc ,Ra-rezistentele de calcul ale betonului si armaturii,
-unghiul pozitiei ,axei neutre, exprimat in grade centezimale
-coeficientul de armare al sectiunii.

Principii de baza in calculul cosurilor.


Cosurile de fum sunt constructii inalte cu dimensiuni transversale reduse
pentru care asigurarea rezistentei si stabilitatii este adesea greu de realizat.
Ele au pozitii in plan obligate de specificul industriilor pentru care se
executa, astfel ca adesea trebuie amplasate in regiuni in care pamantul are o
rezistenta redusa si trebuie sa se recurga la fundatii grele, radiere, piloti.
In afara de cele amintite, cosurile de fum functioneaza la temperaturi
ridicate, care provoaca solicitari importante in beton si armatura si adesea,
fisurare puternica betonului. Eforturile obtinute prin calculul static si cele
obtinute prin calculul termic trebuie insumate, iar valorile reultante nu trebuie sa
duca la depasirea coeficientului de siguranta necesar lucrarii.
In calculul termic trebuie studiate mai multe probleme distincte, si
anume:
-transmiterea caldurii prin peretii cosului si stabilirea temperaturii intr-un
punct oarecare al peretului;
-calculul eforturilor orizontale din pereti, provenite din incalzirea cosului;
-calculul eforturilor verticale din pereti provenite din incalzirea cosului.
In calculul termic al cosurilor se fac in mod curent ipoteze simplificatoare,
admise in mod general de standardele de calcul. Printre acestea se poate cita
aceea ce prevedea a se considera uneori temperatura exterioara a aerului cu
valoarea t=00C, precum si admiterea pentru coeficientii de conductibilitate
termica a zidariei si betonului a unor valori medii acoperitoare.

In calculul static se tine seama de greutatea proprie a cosului, de vant si de


cutremur.
Data fiind natura constructiei, se va tine seama in calcul atat de
rezistenta cat si de stabilitatea cosului, care, la constructii inalte si inguste, sunt
adesea dificil de asigurat.
In calculul static vor trebui sa se dezvolte:
- caracteristicile de rezistenta ale materialelor utilizate;
- determinarea sarcinilor: greutate proprie, vant, cutremur;
- determinarea eforturilor pentru diferite ipoteze de incarcare;
- verificarea rezistentei in diferite puncte;
- verificarea stabilitatii la rasturnare;
- calculul fundatiei.
Verificarea rezistentei si stabilitatii se face in urmatoarele ipoteze de
incarcare:
- actiuni permanente;
- actiuni fundamentale;
- actiuni permanente plus influenta temperaturii, 50% vant si actiunea
seismica.

COMPORTAREA N
INDUSTRIALE DIN

TIMP A COURILOR
BETON ARMAT DIN

DE FUM
ROMANIA

Starea tehnic actual a numeroase couri de fum este departe de a fi


mulumitoare, avariile pe care acestea le nregistreaz fiind un semnal de
alarm n ceea ce privete sigurana lor viitoare att din punctul de vedere al
exploatrii .
Astzi, n Romnia sunt n funciune circa 200 couri industriale din beton
armat a cror nlime variaz ntre 60 m i 280 m, cea mai nalt structur de
acest gen fiind realizat la Uzina de Metale Neferoase din Baia Mare, cu o
nlime de 350 m.
O analiz mai atent a structurii courilor de la centralele termoelectrice
(Ialnia, Rovinari, Deva, Palas Constana) i de la combinatele petrochimice
(Brazi, Piteti) a evideniat o comportare necorespunztoare la aciunea termic
i chimic, nregistrndu-se, n majoritatea cazurilor, urmtoarele avarii tipice:

Dezvoltarea unor fisuri i crpturi verticale care depesc cu mult condiiile exploatrii normale

Alte avarii tipice:


fisurarea i crparea zidriei antiacide interioare
degradarea izolaiilor termice
atacul chimic de tip acido-sulfatic asupra suprafeei interioare a betonului pe
adncimi de 3 - 4 cm, nsoite de scderea Ph-ului betonului
deteriorarea betonului i armturilor din consolele de susinere a izolaiilor
termice i a zidriei, ca urmare a atacului chimic
De remarcat faptul c la cele dou couri de la termocentrala Rovinari s-a
produs, de-a lungul a dou crpturi, ruperea armturilor inelare ca urmare a
unei alctuiri structurale atipice i a dezvoltrii unei stri de eforturi din aciunea
termic i vnt mult peste capacitatea portant a structurii.

Principalele cauze ale comportrii necorespunztoare la aciunea termic i


chimic:
exploatarea intensiv a courilor la temperaturi ale gazelor evacuate uneori
peste limita luat n calcul
lipsa oricror msuri de mentenan, timp ndelungat
utilizarea n unele cazuri a unor materiale termoizolante i de protecie
anticoroziv mai puin performante, care i-au diminuat caracteristica de izolare
n timp
armarea inelar insuficient la marea majoritate a courilor, ca urmare a unor
aprecieri mai puin potrivite privind rigiditatea axial i la ncovoiere a structurii
de tip plac curb tronconic n diverse stadii de lucru ale betonului i, ca o
consecin, subevalurii strii de eforturi din aciunea variaiilor de temperatur

Din analizele prin calcul efectuate, i innd cont de prevederile normativelor


actuale pentru proiectarea i execuia courilor industriale din beton armat,
apare urmtoarea problematic:
- definirea corect a cmpului termic ce solicit structura prin efectuarea
calculelor de transfer termic att n sezonul de var ct i n cel de iarn,
innd cont de variaia temperaturilor interioare i exterioare i de alctuirea
structural
- explicitarea rigiditilor de membran i la ncovoiere ce trebuie luate n
calcul pentru a defini corect starea de eforturi n structur din aciunea celor
dou componente ale cmpului termic, dat fiind cunoscut faptul c mrimea
eforturilor depinde direct de valoarea rigiditilor introduse n calcule
- revizuirea modului de suprapunere a efectelor din aciunea termic i
aciunea vntului

Coul de fum din cadrul CET Ialnia a prezentat, conform proiectului iniial al
lucrrii, elaborat n 1966, urmtoarele caracteristici tehnice:
nlimea H = 200 m
fundarea pe marn, la o adncime de circa 10 m, pe un inel circular avnd raza
interioar 13 m i raza 19.2 m
izolaia termic din kieselgur - izolaia anticoroziv din crmid antiacid
armarea structurii s-a fcut cu bare longitudinale i inelare din oel neted OB37,
dispuse pe o singura fa: cea exterioar
Avarii CET Isalnita :
producerea de fisuri verticale uniform repartizate, a cror deschidere a variat
ntre 0,2 i 0,6 mm; fisurile s-au produs n principal n zona golurilor create de
extragerea tijelor de glisare
fisurarea i, local, crparea zidriei din crmid antiacid
atacul chimic de tip sulfatic asupra suprafeei interioare a betonului pe o
adncime de 3 - 4 cm , Ph-ul betonului ajungnd la 8 - 8,5

Reabilitare CET Isalnita

ndeprtarea zidriei i a izolaiei termice din kieselgur


ndeprtarea betonului atacat chimic din console i de la faa interioar, pe o
adncime de 3 - 4 cm
executarea unor lucrri de restabilire a continuitii structurii, prin injectarea
fisurilor i a golurilor rmase de la tijele de glisare cu materiale pe baz de
ciment a cror finee s-a situat la circa 12 microni
sablarea suprafeei interioare i neutralizarea acesteia
refacerea izolaiei termice i anticorozive utiliznd un sistem de materiale
performant PENNGUARD BLOK SYSTEM
introducerea unei precomprimri inelare capabil, innd cont de armtura
inelar existent, s limiteze deschiderea fisurilor sub 0,2 mm
Precomprimarea structurii s-a realizat cu inele realizate din platbande din oel
cu granulaie fin, tensionate cu uruburi de nalt rezisten
Opiunea pentru acest sistem de precomprimare a fost determinat de:
imposibilitatea introducerii eforturilor de compresiune necesare cu sistemele
existente
utilizarea unui material mai puin sensibil la coroziune necesitatea
necesitatea introducerii n etape a forelor de precomprimare i asigurarea
controlului mai riguros pe parcursul efecturii operaiilor de tensionare

Coul de fum - CET Rovinari, cauzele avariilor:


Avarierea coului s-a produs sub efectele combinate ale aciunii termice i a
vntului, prin crparea pereilor i ruperea armturilor inelare de-a lungul a
dou generatoare.
Crparea structurii i ruperea armturilor s-au produs ca urmare a concentrrii
eforturilor din aciunea termic, determinat att de variaia brusc de rigiditate,
ct i datorit necorelriigradului de izolare termic cu variaia de grosime
Armarea inelar a fost mult subdimensionat.
Coul de fum - CET Rovinari, reabilitare :
ndeprtarea zidriei i a izolaiei termice interioare
restabilirea continuitii armturilor rupte, prin sudur

restabilirea continuitii betonului prin betonarea crpturilor cu microbeton


aditivat

sablarea interioar i repararea local a suprafeelor betonului, inclusiv


consolele de susinere a izolaiei termice i a zidriei
aplicarea unei izolaii anticorozive att la interior, ct i la exteriorul coului
redimensionarea i refacerea izolaiei termice cu vat mineral tip rockwool,
corelnd gradul de izolare termic cu variaia de grosime i nivelul de
precomprimare ce putea fi introdus
precomprimarea inelar a structurii cu inele din platbande tensionate cu
uruburi de nalt rezisten
protecia izolaiei termice cu zidrie din crmid antiacid nut i feder