Sunteți pe pagina 1din 26

GRILE DE MAXIM 10

Testele de personalitate de tip chestionar :

1.permit compararea evoluţiei în timp a unui bolnav sau compararea a


doi bolnavi diferiţi, pe baza unor indici numerici ;
2.sunt mai obiective ca testele proiective ;
3.pot evalua sinceritatea şi simţul autocritic ale subiectului ;
4.sunt instrumentul exclusiv de punere a diagnosticului.

Răspunsul corect este :


A.1,2,3 ;
B.1,2,4 ;
C.2,3,4 ;
D.1,2 ;
E.2,3 ;
F.1,4 ;
G.1,2,3,4.
Care din următoarele sunt variabile care ţin de medic şi care explică
reţinerea pacientului de a se prezenta la consultaţie?

1.sugestia de prestigiu;
2.accesibilitatea scăzută a medicului;
3.contratransferul negativ al medicului;
4.specificitatea funcţională;
5.competenţa tehnică scăzută.

Răspunsul corect este :


A.1,4;
B.2,3;
C.2,4,5;
D.1,5;
E.2,3,5;
F.1,3,4.
Bolile psihosomatice sunt :

1.boli cu dublă vulnerabilitate: psihică şi de organ;


2.boli la apariţia cărora poate contribui şi o predispoziţie ereditară;
3.boli favorizate de comportamente cu risc;
4.boli psihice cu manifestări clinice somatice (de organ);
5.boli vindecabile numai prin psihoterapie.

Răspunsul corect este:


A.1,2,3 ;
B.1,2,3,4 ;
C.2,3,4 ;
D.1,5 ;
E.3,4,5.
Care dintre următoarele afirmaţii NU sunt adevărate ?

1.tipul psihocomportamental C se caracterizează prin verbalizarea


redusă a simptomelor;
2.tipul psihocomportamental A se caracterizează prin descărcarea
prioritară de catecolamine;
3.tipul psihocomportamental A se caracterizează mai ales prin secreţia
excesivă de cortizol;
4.tipul psihocomportamental A este adeseori hipocompliant şi
revendicativ;
5.tipul psihocomportamental A nu are impulsuri ostile, agresive.

Răspunsul corect este :


A.1,2,3 ;
B.1,3 ;
C.2,4 ;
D.4,5 ;
E.3,5 ;
F.2,4,5 ;
G.1,5.
Anxietatea:

1.somatizează frecvent;
2.poate influenţa decisiv prognosticul unor boli;
3.poate fi subestimată sau supraestimată de medic;
4.poate avea o influenţă duală asupra complianţei terapeutice.

Răspunsul corect este:


A.numai 1;
B.numai 2;
C.numai 3;
D.numai 4;
E.1,2;
F.1,3;
G.1,2,3;
H.1,2,3,4;
I.2,3,4;
J.2,4.
Care din următoarele caracteristici ale copingului este considerată ca
fiind FUNDAMENTALĂ pentru păstrarea în bune condiţii a sănătăţii
psihice a subiectului ?

(UN SINGUR RĂSPUNS CORECT)

A.orientarea spre rezolvarea problemei;


B.centrarea pe emoţie;
C.flexibilitatea;
D.evitarea durabilă a confruntării;
E.alexitimia.
Care dintre următoarele comportamente POATE fi rezultatul anxietăţii?

1.apelul la medicina alternativă;


2.contagiunea informaţională;
3.apariţia unei psihopatii ;
4.complianţa terapeutică ridicată;
5.apariţia unei psihoze;
6.complianţa terapeutică scăzută.

Răspunsul corect este:


A.1,3,4;
B.1,3,5;
C.2,4,6;
D.2,4,5;
E.4,5,6;
F.2,4;
G.1,2,3;
H.1,2,4,6.
Locul de control intern al unui eveniment stressant :

1.este considerat, ca şi autoeficacitatea, o trăsătură imunogenă de


personalitate;
2.se asociază întotdeauna cu o vulnerabilitate crescută la depresie;
3.este un factor cu un potenţial sanogenetic important ;
4.este o caracteristică variabilă, funcţie de dispoziţia de moment.

Răspunsul corect este :


A.1,2,4 ;
B.1,3 ;
C.1,3,4 ;
D.2,4 ;
E.1,2,3,4.
Ce sunt tulburările de personalitate ?

1.modificări în plan comportamental de etiologie exogenă, vindecabile


prin psihoterapie;
2.boli psihice cu determinism endogen, apărute la adult;
3.modificări de durată în plan comportamental, în care apare o tulburare
de adaptare la mediul social;
4.modificări în plan comportamental în care contribuţia principală în
etiologie o are stressul psihic.

Răspunsul corect este :


A.numai 1 ;
B.numai 2 ;
C.numai 3 ;
D.numai 4 ;
E.1,2 ;
F.3,4 ;
G.1,2,3 ;
H.2,3,4 ;
I.2,4 ;
J.1,2,3,4.
Care dintre următoarele comportamente oferă o adaptabilitate sporită în
situaţiile cu potenţial stressant în care există o potenţială rezolvare?

1.copingul centrat pe emoţie;


2.hipocomplianţa;
3.tipul psihocomportamental A;
4.tipul psihocomportamental C;
5.contagiunea informaţională.

Răspunsul corect este:


A.2,3,5 ;
B.2,4;
C.1 ;
D.1,3 ;
E.1,3,4 ;
F.nici una dintre alternative nu este corectă.
Scala Holmes-Rahe are o valoare relativă, deoarece :

1.există o variabilitate individuală a reacţiei la agenţii stressori psihici;


2.variabilitatea individuală este dependentă numai de tipul de
personalitate a subiectului ;
3.există o variabilitate transculturală a percepţiei diferiţilor agenţi
stressori psihici ;
4.scala nu măsoară decît impactul psihologic al evenimentelor
neplăcute;
5.rezultatele obţinute la scala Holmes-Rahe nu pot fi corelate cu
anamneza.

Răspunsul corect este :


A.1,2,3 ;
B.1,2,4 ;
C.1,3 ;
D.2,3,5 ;
E.2,4 ;
F.2,4,5 ;
G.4,5.
La următoarea întrebare, răspundeţi conform grilei de mai jos :

A.ambele afirmaţii sunt adevărate, şi între ele există legătură cauzală ;


B.ambele afirmaţii sunt adevărate, dar între ele nu există legătură
cauzală ;
C.prima afirmaţie este adevărată, a doua este falsă ;
D.prima afirmaţie este falsă, a doua este adevărată ;
E.ambele afirmaţii sunt false.

Repetarea sau menţinerea în regim constant a unei


tulburări psihosomatice poate conduce în cele din
urmă la apariţia de boală psihosomatică DEOARECE în
general, tulburările psihosomatice au, de cele mai
multe ori, încă de la debut, reversibilitate incompletă.
La următoarea întrebare, răspundeţi conform grilei de mai jos :

A.ambele afirmaţii sunt adevărate, şi între ele există legătură cauzală ;


B.ambele afirmaţii sunt adevărate, dar între ele nu există legătură
cauzală ;
C.prima afirmaţie este adevărată, a doua este falsă ;
D.prima afirmaţie este falsă, a doua este adevărată ;
E.ambele afirmaţii sunt false.

În cadrul fenomenului denumit “neajutorare învăţată”,


un stimul ameninţător impredictibil devine predictibil
DEOARECE, prin repetarea în condiţii identice a
condiţiei experimentale iniţiale, creşte viteza de reacţie
la stimulul nociv a animalului respectiv.
La următoarea întrebare, răspundeţi conform grilei de mai jos :

A.ambele afirmaţii sunt adevărate, şi între ele există legătură cauzală ;


B.ambele afirmaţii sunt adevărate, dar între ele nu există legătură
cauzală ;
C.prima afirmaţie este adevărată, a doua este falsă ;
D.prima afirmaţie este falsă, a doua este adevărată ;
E.ambele afirmaţii sunt false.

Experimentul lui Seligman demonstrează importanţa


predictibilităţii ameninţării DEOARECE
comportamentul pasiv al animalului este rezultatul
creşterii posibilităţilor sale de anticipare a pericolului.
La următoarea întrebare, răspundeţi conform grilei de mai jos :

A.ambele afirmaţii sunt adevărate, şi între ele există legătură cauzală ;


B.ambele afirmaţii sunt adevărate, dar între ele nu există legătură
cauzală ;
C.prima afirmaţie este adevărată, a doua este falsă ;
D.prima afirmaţie este falsă, a doua este adevărată ;
E.ambele afirmaţii sunt false.

Contagiunea informaţională apare în cazul unei relaţii


optimale medic-pacient DEOARECE în cele mai multe
cazuri medicul joacă rolul esenţial în securizarea
emoţională a bolnavului.
CAZ CLINIC 1 (I.B.Iamandescu)

Pacientul P.M., de 36 de ani, inginer, practică yoga. Este o persoană


închisă, cu contacte sociale reduse, preocupată de existenţa vieţii
extraterestre şi a OZN-urilor. Pacientul relatează, pe parcursul anamnezei
pentru boala sa de bază – ulcer duodenal - că într-o vară, noaptea, ar fi
simţit o forţă ciudată acţionând asupra lui, concomitent cu apariţia pe
cer a unui OZN, ce evolua la mică distanţă de blocul în care locuieşte.
Pacientul nu este consumator de alcool şi nu fumează.

1.Care tip de personalitate accentuată este sugerat de datele de mai sus?


2.Care ar putea fi dominanta relaţiei sale afective cu o parteneră / soţie?
3.Ce fel de preferinţe terapeutice anticipaţi la acest pacient, dacă are
posibilitatea să aleagă între următoarele abordări ale ulcerului duodenal?
a) medicina alopată;
b) medicina alternativă.
Argumentaţi succint răspunsurile Dvs. la toate cele 3 întrebări de mai
sus.

ÎNTREBARE SUPLIMENTARĂ

Ce înţelegeţi prin formula lui Luban-Plozza „sindromul garajului”?


CAZ CLINIC 2 (I.B.Iamandescu)

Dl. G.N., 24 de ani, acuză tulburări de erecţie şi ejaculare precoce, de


când şi-a găsit o nouă prietenă care îl primeşte „în mare secret” în
camera ei dintr-un apartament locuit împreună cu fratele ei, care este la
curent cu situaţia respectivă. Partenera, de aceeaşi vârstă, a început să îl
ironizeze după fiecare act sexual realizat mediocru. Un control medical
efectuat recent lui G.N. i-a decelat o creştere minimă a funcţiei tiroidiene,
dar nu s-a considerat necesar un tratament pentru aceasta.
Ierarhizaţi şi comentaţi pe scurt cauzele psihologice, sociale şi
somatice, responsabile de tulburarea de dinamică sexuală a pacientului.

ÎNTREBARE SUPLIMENTARĂ
 
(LA ACEASTĂ ÎNTREBARE POT FI UNUL SAU MAI MULTE RĂSPUNSURI
CORECTE)
Indicaţi litera care corespunde (literele care corespund) cel mai bine
tabloului clinic al bolnavului nevrotic:
A. este bine integrat în societate şi în activităţile zilnice; B. nu se
consideră bolnav psihic; C. îşi păstrează luciditatea mintală; D.
Solicită tratament medical în mod direct şi uneori exasperant
pentru medic; E. cauzele supărării sale sunt reale, chiar dacă
uneori sunt exagerate.
CAZ CLINIC 1 (O.Popa-Velea)

Anamneza pacientului cu TBC internat în salonul Dvs. relevă, printre


altele, următoarele:
- discuţia este dificil de susţinut, pentru că pacientul, chiar dacă îi sunt
puse întrebări non-directive, realizează o descriere săracă a
simptomelor;
- nu are familie sau prieteni apropiaţi, cu excepţia unuia singur, pasionat,
ca şi el, de astronomie;
- în viaţa de zi cu zi, nu ştie să facă faţă agresivităţii celorlalţi şi are
dificultăţi de comunicare în situaţii care reclamă iniţierea şi menţinerea
contactului;
- este relativ puţin preocupat de boala sa.

1. Cărui tip de personalitate dizarmonică îi aparţin, cel mai probabil,


aceste caracteristici?
2. Care sunt principalele probleme pe care le întâmpină medicul în cazul
unui astfel de bolnav? Care sunt cele mai potrivite strategii de abordare
a acestuia?
3. Care din următoarele fenomene apar / nu la acest tip de personalitate:
exaltarea Eu-lui; narcisismul; ; tendinţa spre speculaţii sterile; transferul
exagerat. Argumentaţi alegerea făcută.
CAZ CLINIC 2 (O.Popa-Velea)

Un profesor în vîrstă de 45 de ani vine la medic cu următoarele simptome:


insomnie, tahicardie, stare de "nelinişte în tot corpul" şi senzaţie de "nod
în gît" (lipsă de aer). Examenul obiectiv clinic şi cele paraclinice nu relevă
nici o anormalitate. Din investigarea antecedentelor psihologice recente,
pacientul ne comunică faptul că unii colegi de-ai săi, fiind foarte stressaţi,
creează o atmosferă tensionată, care îl împiedică să lucreze aşa cum
trebuie (deseori peste program). Examenul psihologic pune în evidenţă
tendinţa stabilă a subiectului de a acorda prioritate motivelor sociale (de
afirmare, parvenire), în detrimentul celor biologice.

1. Cărui tip psihocomportamental îi aparţine acest bolnav?


2. Ce strategie adaptativă foloseşte (aparent fără succes) în faţa agenţilor
stressori psihici?
3. Între variantele următoare, care ar fi cea mai indicată pentru rezolvarea
problemelor de fond ale pacientului?
A.Psihoterapia cognitiv-comportamentală ;
B.Psihoterapia suportivă;
C.Terapia psihofarmacologică.
Argumentaţi alegerea făcută.
GRILE DE MAXIM 7
Modelul psihanalitic de anamneză se desfăşoară mai ales în :

1.afecţiuni acute, bine localizate şi tolerate, de mică gravitate ;


2.afecţiuni acute, însoţite de tulburări emoţionale de intensitate medie ;
3.cazul unor bolnavi aflaţi în criză (ameninţătoare de viaţă), purtători ai
unei afecţiuni grave, invalidante ;
4.afecţiuni cronice, recidivante, complicate.

Răspunsul corect este :


A.1,2,3 ;
B.1,2,4 ;
C.1,3,4 ;
D.3,4 ;
E.2,3 ;
F.2,4.
Care din următoarele afirmaţii caracterizează cel mai bine termenul de
“catharsis emoţional”?

1.este o stare de tensiune psihică puternică;


2.apare în cursul anamnezei tehniciste;
3.reprezintă eliberarea tensiunii psihice generată de boală;
4.se poate face cu ajutorul verbalizării trăirilor emoţionale ale
pacientului.

Răspunsul corect este:


A.1,2,3;
B.numai 3;
C.3,4;
D.1,3,4;
E.2,4;
F.2,3,4.
Psihoterapia suportivă poate conduce la :

1.modificarea în profunzime a personalităţii bolnavului ;


2.alexitimie ;
3.ameliorarea vizibilă a unor boli psihice grave (ex.schizofrenie) ;
4.organizarea unor programe mai eficiente de terapie ;
5.descărcarea emoţională a bolnavului (“catharsis”).

Răspunsul corect este :


A.1,4,5 ;
B.1,2,3 ;
C.2,3,4 ;
D.3,4,5 ;
E.2,4 ;
F.4,5.
Ce este specificitatea funcţională?
Ce este efectul pseudoplacebo?