Sunteți pe pagina 1din 18

DISCRIMINAREA SOCIALA

MASTERAND: Anca Biliuta


An : II,MRU

NOTIUNI GENERALE
Termenul din punct de vedere etimologic
inseamna a face deosebire, a diferentia
Din punct de vedere social se refer la
categoria de oameni care sunt izolati si
dezavantajati pe motive religioase, nationale, de
rasa, convingeri politice, de gen (femei de
barbati) sau alte criterii subiective.
Discriminarea reprezinta practicarea
prejudecatilor pe baza unui stereotip social
precum cel impus de statusul etnic, rasial,
economic sau religios.

FORMELE DISCRIMINARII
DISCRIMINAREA DIRECTA
Apare atunci cand o persoana beneficiaza de un tratament mai
putin favorabil decat o alta persoana care a fost, este sau ar
putea fi intr-o situatie comparabila, pe baza oricarui criteriu de
discriminare prevazut de legislatia in vigoare.

DISCRIMINAREA INDIRECTA
Reprezinta orice comportament activ sau pasiv care, prin
efectele pe care la genereaza, favorizeaza sau defavorizeaza
nejustificat, supune unui tratament injust sau degradant o
persoana, un grup de persoane sau o comunitate fata de
altele care se afla in situatii egale.

DISCRIMINAREA MULTIPLA
Apare atunci cand o persoana sau un grup de persoane sunt
tratate diferentiat, intr-o situatie egala, pe baza a doua sau a
mai multor criterii de discriminare, cumulativ.

Discriminare rasial i etnic

Discriminare rasial difereniat ntre indivizi, pe baz de ras a


fost politica oficial a guvernului n mai multe ri, precum
Africa de Sud n epoca apartheid, i SUA, naintea Razboiului
de Secesiune. nc din timpul Rzboiului Civil American,
termenul de "discriminare", n general, a evoluat n limba
engleza americana fiind utilizat ca si tratament defavorabil al
unui individ
Discriminarea la locul de munc
Se refer la interzicerea anumitor persoane s aplice i s
primeasc anumite locuri de munc pe baza de ras, vrst,
sex, religie, nlime, greutate, naionalitate, handicap,
orientare sexual sau identitatea de gen

Discriminare pe baz de orientare sexual


Este cea mai raspandita forma de discriminare.Persoanele cu
alte orientari sexuale sunt in general marginalizate deoarece
sunt considerati a a avea un comportament anormal si nu isi
gasesc locul in societate in general.Sunt mereu criticati si
aratati cu degetul.Si in cel mai rau caz sunt agresati de catre
persoanele inapte sa inteleaga ca sunt si ei oameni chiar daca
au alte orientari sexuale.
Astfel, daca homosexualitatea in Olanda, Germania sau Franta
nu mai este demult ceva anormal, in blocul est european
homosexualitatea este inca privita ca o boala,
Discriminarea de baza de gen
Discriminarea ntre sexe exist n diverse planuri i situaii la
nivel global. Spre exemplu, conform statisticilor Naiunilor
Unite, n rile mai puin dezvoltate, dou treimi din totalul
analfabeilor sunt femei. Mai mult, violena ndreptat mpotriva
femeilor este o realitate universal, la nivel mondial, o treime
din-tre femei sau fete fiind btute sau abuzate sexual pe
parcursul existenei lor. Discriminarea sexual este departe de
a fi eradicat chiar i n rile dezvoltate.

Discriminare pe baz de limb


Discriminarea de limb este etichetat ca linguicism sau
logocism. Anti-discriminatorii fac eforturi de a acomoda
persoanele care vorbesc limbi diferite sau nu pot avea o
influen n ara lor cu o alt limba predominant sau
"oficial".
Discriminarea pe baz de vrst
Se manifest printr-o preferin a firmelor de a angaja cu
predilecie proaspt absolveni, care accept un salariu mic n
pofida volumului de munc mare, pentru c altfel nu pot
acumula experienta necesar. De asemenea, exist o
reticen a firmelor n a angaja persoane cu vrste peste 40,
persoane despre care se consider c s-ar acomoda mai greu
valorilor firmei i despre care se tie c au ateptri mai mari
din punct de vedere salarial sau sunt mai puin interesate de a
lucra ore suplimentare

Discriminare invers
Unele ncercri de anti-discriminare au fost criticate
ca discriminare invers. n special, cotele de
minoritate discrimineaz membri ai unui grup
dominant sau majoritar. n opoziie cu preferinele
sale rasiale.
Discriminare pozitiv
Msurile care vizeaz un anumit grup i care
urmresc eliminarea i prevenirea discriminrii sau
compensarea dezavantajelor rezultate din atitudini,
comportamente i structuri existente
Presupune acordarea unei preferine automate i
absolute membrilor grupului minoritar,

Discriminarea persoanelor cu handicap

Discriminarea mpotriva persoanelor cu handicap n favoarea


persoanelor care nu sunt se numete ableism sau
disablism. Discriminarea celor cu handicap, trateaz
persoanele fr handicap ca standard de "via normal",
rezultate n locuri publice i private i servicii, educaie i
asisten social care sunt construite pentru a servi "standard"
de oameni, cu excepia celor cu diverse handicapuri.

Discriminarea religioas

Evaluarea sau tratarea unei persoane sau a unui grup diferit din cauza
prin ceea ce ei fac sau nu cred. De exemplu, populaia cretin
indigen din Balcani (cunoscut sub numele de "rayah" sau "turma
protejat") a trit sub guvernarea Imperiului Otoman. Cuvntul
acesta este uneori tradus ca vite, mai degrab dect turm sau
subiecte pentru a sublinia statutul inferior al rayah.

CAZURI DE DISCRIMINARE IN ROMANIA

Autoritatea de stat autonoma, sub control parlamentar, care isi


desfasoara activitatea in domeniul discriminarii in Romania este
Consiliul national pentru combaterea discriminarii- CNCD
Este garant al respectarii si aplicarii principiului nediscriminarii, in
conformitate cu legislatia interna in vigoare si cu documentele
internationale la care Romania este parte.
Consiliul isi exercita atributiile in urmatoarele domenii:
Prevenirea faptelor de discriminare prin realizarea de campanii
de informare, de constientizare privind drepturile omului, efectele
discriminarii, principiul egalitatii, cursuri de formare, de informare
Medierea faptelor de discriminare a partilor implicate in cazul de
discriminare, in prezenta reprezentantilor Consiliului National pentru
Combaterea Discriminarii.
Investigarea, constatarea si sanctionarea faptelor de
discriminare.
Monitorizarea cazurilor de discriminare in urma constatarii unor
cazuri de discriminare de catre CNCD, prin supravegherea ulterioara
a partilor implicate.

In primul rand cazul cel mai des intalnit de


discriminare in Romania este bineinteles cazul
rromilor.
Dupa trecerea crizei, minoritatea rroma este si mai
mult victima discriminarii, marginalizarii si
violentelor, iar acest lucru s-ar putea agrava in anul
2014, din cauza unor legi ale imigratiei mai flexibile
in Europa.
Secretarul general al Consiliului Europei se
asteapta ca miscarile migratorii sa se amplifice,
dupa ce reglementarile privind imigratia vor fi
relaxate in Europa, incepand cu ianuarie 2014.

Cazuri de discriminare la locul de munc exist i


n Romnia, ns rareori instanele locale decid ca
victimele s primeasc daune morale substaniale
afirma preedintele CNCD Csaba Ferenc Asztalos
Ex: un angajat al Ministerului Aprrii Naionale,
acesta a ajuns tocmai la CEDO pentru a i se face
dreptate, dup ce i-a fost refuzat concediul pentru
creterea copilului. La captul a apte ani de
proces mpotriva statului romn, a primit daune
morale de 8.000 de euro, dup ce instana de la
Strasbourg i-a dat ctig de cauz.

Majoritatea cazurilor de discriminare nu ajung pe biroul


unui judector. i aceasta ntruct, pe de o parte,
angajaii nu i cunosc drepturile, ns motivul principal
este acela c le este team s i piard locul de
munc.
In urma studiilor efectuate de catre CNCD asupra
anunturilor pentru angajare reiese ca:
26,16% din anunturi contin discriminari pe criteriul de
gen.
13,45% impun limite de varsta nejustificate pentru
anumite locuri de munca si profesii.
34,33% cer experienta prealabila candidatului in
conditiile in care pentru anumite locuri de munca nu este
necesara.

Din punct de vedere al hartuirii sexuale, 10% din


populatia tarii afirma ca a fost supusa unei forme de
hartuire sexuala minora sau mai grava si aproximativ
62% din aceste cazuri de hartuire se desfasoara la locul
de munca.
Discriminarea este prezent i n sistemul de pensii, n
legtur cu vrsta de pensionare pentru femei i brbai.
De discriminare se plng i persoanele infectate cu
HIV/SIDA sau homosexualii deasemenea.
Romanii au tendinta de a refuza sau mai bine spus renega
orice este anormal,tot ce le provoaca o stare de
disconfort,si de aceea trateaza in general cu dispret tot
ce este nou si de neinteles pentru ei.

Un raport efectuat de catre CNCD cu referire la


perceptii si atitudini privind discriminarea in
Romania pe un esantion de 1400 de respondenti cu
varste peste 18 ani in perioada
27 Decembrie201111 Ianuarie2012 ne arata ca:
-51%dintre romni consider n mare i n foarte mare
msur c fenomenul de discriminare este una din
problemele actuale n timp ce 44% consider acest
aspect n mic i n foarte mic msur.
-53% dintre respondenia apreciaz c situaia economic
(criza) a amplificat fenomenul discriminrii ntr-o
oarecare i mare msur.

Conform opiniilor respondenilor persoanele infectate cu


HIV/bolnave de SIDA reprezint categoria cu cele mai mici
anse n vederea gsirii unui loc de munc n comparaie cu
persoanele neinfectate.
- 77%dintre romni consider c este mai uor pentru
persoanele neinfectate s-i gseasc un loc demunc.
- 31% dintre romni afirm c s-ar simi foarte puin/deloc
confortabil n preajma unei persoane de orientar
homosexual, 22% n preajma unei persoane infectate cu
HIV/bolnave de SIDA i 15% n preajma unei persoane de
etnie rom.
In ceea ce priveste varsta
- 61% desemneaz c este mai uor pentru tinerii sub 25 de ani
s-i gseasc un loc de munc n comparaie cu cei cu vrsta
de peste 55 de ani, n timp ce 28% consider c este la fel de
uor pentru ambele categorii.

n ceea ce privete accesul la un loc de munc,


criteriile religie i sex au fost considerate cele mai
puin discriminante dintre categoriile enunate:
- 79% dintre romni afirm c este la fel de uor s-i
gasesc un loc de munc pentru categoriile
persoanele de o alt religie dect cea ortodox i
persoanele de confesiune ortodox,
- n timp ce 65% consider c este la fel de uor s
se angajeze att persoanele de sex feminin ct i
persoanele de sex masculin.

Percepii vis a vis de discriminarea de gen:


- 34% dintre respondeni consider c exist
discriminare ntre un brbat i o femeie n Romnia.
Persoanele care au indicat existena discriminrii
ntre un brbat i o femeie au opinat c:
- Femeile sunt discriminate la locul de munc (58%),
ntr-un rol de conducere (58%), n calitate de om
politic (54%) i n gospodrie (50%).
- Brbaii sunt discriminai la ieirea la pensie (13%)
i n calitate de printe (7%).

CONCLUZII

Cu toate ca persoanele si mediile care promoveaza


discriminarea difera, la baza oricarei forme de
discriminare stau ignoranta si prejudecata. Fie in cadrul
societatii in general fie in mana autoritatilor,
discriminarea si represiunea sunt un abuz asupra
drepturilor omului, mai ales atunci cand nu exista
pedeapsa pentru cei care o practica.
Problema discriminarii nu va putea disparea atata timp
cat vor exista diferentele multiple intre oameni.
Prejudecatile vor fi tot timpul deoarece natura omului
este aceea de a critica,de a comenta in genere tot ce nu
se pare normal.
Oamenii sunt diferiti.Fiecare este unic si special in felul
lui.Asta ar trebui respectat si nu criticat.

S-ar putea să vă placă și