Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA ACADEMIEI DE TIINE A MOLDOVIE

FACULTATEA TIINE ALE NATURII


SPECIALITATEA BIOLOGIE

Rolul probioticelor n
meninerea sntaii
A elaborat: Nederita Tatiana

CUPRINS

Scurt istoric;
Rolul lor;
Efectele benefice ale bacteriilor din intestinul gros;
Lactobacilii si bifidobacteriile, cel mai des utilizate ca probiotice;
Sub ce forma putem gasi probioticele?;
Cerintele fata de un probiotic eficient;
Administrarea probioticelor;
Specii de probiotice;
7 Alimente PROBIOTICE care sa nu-ti lipseasca din alimentatie.

SCURT ISTORIC

La inceputul secolului XX, Elie Metchnikoff a emis ipoteza ca bacteriile


lactacide, care convertesc lactoza si alte zaharuri in acid lactic, pot
avea rol benefic in longevitate.

In 1917, profesorul german Alfred Nissle a izolat o tulpina non-patogena


de Escherichia coli, care ar reprezenta unul dintre exemplele de probiotice
non-acidlactice.

In 1965, Lilly si Stillwell au introdus termenul de probiotice, care inseamna


pentru viata, definit ca factori microbieni care stimuleaza cresterea altor
organisme.

In 1989, Roy Fuller a emis ipoteza necesitatii viabilitatii probioticelor si a


rolului benefic al acestora.

ROLUL LOR

Probioticele sunt microorganisme vii care mentin si imbunatatesc


sanatatea unei persoane, deoarece asigura o digestie mai buna si
confera protectie la actiunea bacteriilor nocive, intervenind in
echilibrul microflorei intestinale.

Probioticele au efect benefic prin cresterea populatiei microbiene utile la


nivel intestinal.
Prebioticele sunt substante prezente in alimente, cele mai multe
constituite din polizaharide fara amidon si din oligozaharide insuficient
digerate de enzimele digestive.
Ele alimenteaza un anumit grup de microorganisme din intestin,
favorizand dezvoltarea bacteriilor cu rol benefic.

Prezente:

biscuiti,

cereale,
ciocolata si produse lactate.

EFECTELE BENEFICE IN INTESTINUL GROS

Fermentarea oligofructozei in intestinul gros sau colon determina o


serie de efecte fiziologice:

Cresterea numarului de bifidobacterii in intestinul gros;

Cresterea absorbtiei de calciu;

Scurtarea timpului de tranzit gastrointestinal;

Cresterea masei fecale;

Probabil, reducerea nivelului de grasimi din sange.

Cresterea bifidobacteriilor in intestinul gros ar fi benefica prin


producerea unor compusi care anihileaza anumiti agenti patogeni, prin
reducerea productiei de amoniac din sange si producerea de enzime
digestive.

LACTOBACILII SI BIFIDOBACTERIILE

Lactobacilii si bifidobacteriile sunt cele mai cunoscute


microorganisme utilizate ca probiotice. In intestin exista o multime de
microorganisme care il populeaza in mod obisnuit. Acestea asigura
combustibilul nutritiv esential, influenteaza metabolismul energetic,
dar si dezvoltarea si functionarea sistemului imunitar.

Flora microbiana este prezenta in intestin de la nastere si se modifica in


timpul primului an de viata.
Fiecare adult prezinta o populatie microbiana proprie, de aproximativ
100.000 miliarde de specii de bacterii, predominant in intestinul gros,
determinata de genotip, dar si de colonizarea initiala la nastere prin
transmitere verticala de la mama, populatie microbiana relativ constanta
pe parcursul vietii, dar care poate prezenta modificari in functie de
factorii de mediu si de starea de sanatate. Relatia dintre intestin si flora
microbiana nu este intotdeauna una benefica, orice dezechilibru poate
duce la inflamatia intestinului.

SUB CE FORMA PUTEM GASI PROBIOTICELE?

In mod obisnuit, probioticele se gasesc in produsele lactate si


alimentele cu adaos de probiotice, dar exista si conditionate in
comprimate, capsule, plicuri cu produs in forma uscata-liofilizata sau
lichida. Doza utila de probiotic variaza in functie de tulpina si forma
de prezentare. Desi cele mai multe suplimente contin intre 1 si 10
miliarde unitati/doza, unele produse s-au dovedit eficiente la doze
mult mai mici, altele, la doze mari. Suplimentul probiotic trebuie sa
specifice tipul si tulpina de probiotic, care trebuie sa fie in forma vie,
doza sa fie adecvata biodisponibilitatii si sa fie probata eficienta in
studii clinice umane controlate.

CERINTELE FATA DE UN PROBIOTIC EFICIENT

Sa contina un component prebiotic, cu rol de combustibil pentru


probiotic, care sa-i confere eficienta, iar dintre prebiotice, pectina
este una dintre cele mai eficiente;

Sa cuprinda cel putin 3 varietati de tulpini probiotice, cele mai


eficiente ar fi: Lactobacillus Acidophilus, Lactobacillus
Bulgaricus, Bifidobacterium Bifidum si Lactobacillus Salivarius;

Forma de prezentare si administrare sa confere produsului rezistenta


la aciditatea gastrica si sa asigure eficienta maxima.

ADMINISTRAREA PROBIOTICELOR

In general, se considera ca o varianta utila ar fi administrarea odata


cu alimentele, dar acestea sa nu fie fierbinti, pentru a nu inactiva
probioticul. Cel mai eficient mod de administrare ar fi in iaurt, lapte
batut sau kefir. Durata optima de administrare este de 10 zile/luna, 23 luni consecutiv, iar doza zilnica va fi stabilita in functie de boala, de
particularitatile pacientului.

Rezultatele cercetarilor efectuate pana in prezent sunt incurajatoare


in ceea ce priveste rolul probioticelor in:

Diaree, in special cea legata de tratamentul cu antibiotice;

Colon iritabil;

Boli inflamatorii intestinale;

Stimularea imunitatii;

Afectiuni ale pielii eczeme, dermatite;

Afectiuni hepatice;

Alergii alimentare;

Artrita reumatoida;

Infectii genito-urinare;

Prevenirea/reducerea severitatii racelilor sezoniere si gripei.

SPECII DE PROBIOTICE

1.Lactobacilii: 50 de specii, cele mai frecvente in alimente si


suplimente: Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus bulgaricus,
Lactobacillus plantarum, Lactobacillus casei,ect.- utili in diaree,
intestin iritabil;

2.Bifidobacterii: 30 de specii Bifidobacterium bifidum,


Bifidobacterium lactis, Bifidobacterium longum, Bifidobacterium
breve, Bifidobacterium infantis, utili in intestin iritabil, diabet,
sanatatea cavitatii orale prin probioticele din secretia salivara,
mentinerea nivelului grasimilor;

3.Saccharomyces boulardii: probiotic din drojdie, util in


diaree, infectii cu Helicobacter Pylori, Clostridium difficile,
afectiuni dermatologice;

4.Streptococcus thermophilus: se pare ca ar fi util in


intoleranta la lactoza;

5.Enterococcus faecium: normal in intestin;

6.Leuconostoc: lactacid cu rol in fermentatie, intalnit in varza si

alte legume murate.

7 ALIMENTE PROBIOTICE CARE SA NU-TI LIPSEASCA


DIN ALIMENTATIE

Iaurtul natural-iaurtul natural este cel obtinut in casa din lapte natural pasteurizat.
Este necesara pasteurizarea laptelui (sau cel mult fierberea acestuia) pentru a
distruge marea majoritate a bacteriilor cu potential nociv ce pot exista in
lapte, pericolul de ascaridoza.

Muraturile-muraturile fermentate natural sunt o sursa bogata de probiotice. Apa


sarata cu alte mirodenii reprezinta un mediul ideal pentru dezvoltarea bacteriilor
bune.Muraturile fermentate natural devin astfel alimente de nadejde cand vorbim
despre sanatatea sistemului digestiv.

Brinza invechita-branza invechita, cu un miros patrunzator, pastrata in medii curate,


reprezinta un mediu ideal de dezvoltare a bacteriilor bune.Este recomandat sa
consumati zilnic branza, alaturi de legume crude.

Drojdia- drijdia de bere este considerata unul dintre cele mai complexe si
complete alimente, furnizand organimului multi nutrienti de care acesta are
nevoie.

Chefirul de lapte -Chefirul este o ciuperca ce se dezvolta in lapte, producand


fermenti, enzime, vitamine, minerale si alte substante bioactive.
Microorganismele colonizeaza si ele laptele cu chefir, formand astfel un
sistem in care acestea convietuiesc in echilibru.

Chefirul este un elixir de sanatate pentru om, fiind recomandat in dieta


saptamanala.

V multumesc pentru atentie!