Apsai F5

Descriere general.

DESCRIE - DEFINETE

Aparut in 1906, "Mara" este un roman realist, in care este zugravita lumea targurilor
transilvanene din zona Aradului, cu modul de viata, morala si datinile specifice ei, la
jumatatea veaculului al XIX-lea.
Totodata, "Mara" este un roman traditional, in care evenimentele se succed cronologic, iar
autorul este omniscient.
Un merit incontestabil in inlaturarea "tacerii" care mai staruia in jurul romanului "Mara" ii
revine lui G. Calinescu, cel care apropia pentru prima data romanul lui Slavici de
"capodopera": "Pentru epoca in care a aparut, "Mara trebuia sa insemne un eveniment, si
astazi, privind inapoi, romanul acesta apare ca un mare pas in istoria genului. Si totusi el
a trecut in tacere, toata lumea ramanand incredintata ca scrierea este neizbutita. Cu mult
inaintea lui Rebreanu, Slavici zugravise puternic sufletul taranesc de peste munti si cu
atata dramatism, incat romanul este aproape o capodopera.
Evolutia personajului principal este urmarita de-a lungul a 21 de capitole dintre care,
primul este intitulat "Saracutii mamei", iar ultimul - "Pace si liniste".
Dupa moartea sotului ei, Barzovanu, Mara ramane vaduva, cu doi copii inca mici Persida si Trica.
Pentru a le asigura un viitor indestulat, Mara se ocupa cu mica negustorie, alergand fara
odihna din Radna, la Lipova sau la Arad, traind modest si adunand banii cu multa
chibzuinta.

Cand copiii mai cresc, Persida este trimisa sa invete a o manastire catolica din Lipova, iar
Trica devine ucenic la un cojocar.
Facandu-se foarte frumoasa, Sidi atrage privirile unui teolog, Codreanu, dar si pe ale unui
tanar neamt- Natl Hubar. Ea il alege pe al doilea, dar diferentele etnice si religioase dintre
cele doua familii vor genera neintelegeri si nefericire (cu toate ca, in zona, familiile
germane si cele romanesti traiau in concordie).
Abia atunci cand Persida naste un baiat (pe care Mara accepta sa-l boteze in religia
catolica), intervine impacarea, umbrita insa de moartea luk Hubar batranul; uciderea
acestuia, de catre fiul sau nelegitim, Bandi, arata ca pacatele se platesc, oricat de tarziu.
Mara ne apare de la inceput ca un personaj dat, format. Portretul ei moral si fizic,
inghegat din primele pagini, in trasaturile fundamentale, aproape ca nu are "evolutie".
Personajul este creionat in linii sigure care dezvaluie arta scriitorului. Portretul fizic este
cel al unei femei robuste, pe fata careia se citesc semnele activitatii in aer liber: "Muiere
mare, spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant, Mara sta ziua
toata sub satra, in dosul mesei pline de poame si de turta dulce".
Frumusetea personajului deriva din necontenitul freamat de viata care o insufleteste,
animat de dorinta de a face din copiii ei, oameni de frunte in obstea locala: "Alerga biata
femeie greoaie de-ti parea usurica si unde n-o catai, acolo o gaseai, acum ici, , apoi colo
si iar dincolo si pretutindeni rasuna glasul ei inasprit de vremuri...".
Mara este unul dintre cele mai complexe si contradictorii personaje din literatura romana.
Curba devenirii ei in imprejurarile vietii ar putea pune la indoiala nu numai simtul maternafisat la inceput ca mobil al intregii ei activitati-, dar si imanismul personajului:in esenta,
cui foloseste toata zbaterea ei? Puterea de munca, energia exemplara, harnicia, spiritul
de prevedere, inteligenta practica sunt canalizate intr-o singura directie - "inavutirea"care, ca punct de plecare, este obiectiv omenesc.

Compar cu alt personaj, dintr-o oper diferit.

COMPAR


Vitoria Lipan din opera Baltagul

Mara Brzovanu

Este o figur reprezentativ de erou mitic popular,

ntrunete calitile fundamentaleale omului simplu
de la munte, ntre care se realizeaz cultul pentru
adevr i dreptate, respecarea legilor strmoeti i
a datinilor tradiionale.

Este un personaj realist complex, fiind

reprezentativ pentru concepia artistic a lui
Slavici, scriitor moralizator.

Consteanc
Vitoria era mai mult o fire pe gnduri. Ea nu ieea la
brfe prin sat.

Mara participa activ la viaa social a satului.

Mereu se intereseaz despre noutile din localitate
i este chemat la diferite evenimente culturale.

Situaia familial
Ea rmase vduv, cu doi copii. Fata mai mare
dect biatul.

Ea rmase vduv, cu doi copii. Fata mai mare

dect biatul.

Gospodin
Femeie aspr, Vitoria este i o priceput i harnic

gospodin care duce grijile unei gospodrii cu multe

acareturi i o conduce cu stranic bra, mai ales c
soul este adeseori plecat. Astfel, ea tie pe de rost
ce produse mai are de vnzare, se tocmete cu

Mara era o gospodin de care nu vezi n toat ziua.

Cu un puternic caracter, cu o voin extrem de mare
i cu suportul copiilor si, Mara devenise un
adevrat interprinztor de crbune de lemn pe care
l dirija cu drzenie sub bagheta nevoilor sale.

iscusin de negustor cu cei care vin s cumpere

sau merge ea nsi la cmpie, unde vinde produse.

Credincioas
Vitoria este o femeie credincioas care pstreaz
cu sfinenie tradiiile strmoeti.
nainte de drumul su lung, ea ine post negru 12
vineri la rnd ca Dumnezeu s o aib n paza sa.
Apoi merge la biseric i se roag la Sf. Ana pentru
a primi semn s porneasc n cautarea lui Nechifor
Lipan.Plus la asta, nainte de fiecare pas al su, ea
se consult cu preotul Dnil.

Mara era i obiectiv, i subiectiv referitor la

religie. Pe de o parte avea ncredere numai n
puterile sale, fr ajutorul Celui de de sus, dar pe de
alt parte, i vedea fata mritat dup un pop cu
scaun la cap.

Mentalitate
Vitoria se conduce dup legi nescrise, superstiii,
manifestri ale naturii i vise, toate acestea
constituind pentru ea semne prevestitoare, care i
determin hotrrile i aciunile. Atunci cnd l viseaz
pe Nechifor Lipan clare cu spatele ntors ctre ea,
trecnd spre asfinit o revrsare de ape sau, alt dat
trecind clare o ap neagr, Vitoria e sigur c ceva
ru s-a ntmplat cu soul ei.

Mara se conduce numai dup legile sociale,

pragmatice, ea triete conectat la lumea
exterioar, se lupt cu viaa i cu mprejurrile ivite
sau cu necazurile pe care ceilali i le provoac.

Asociaz personajul cu mai multe roluri familiale.

ASOCIAZ

Mara

Soie

Mam

Pe langa tezaurizare, Mara intra inca in doua tipologii umane:ca sotie si ca mama.
Ca sotie, Mara rmsese vduv cu doi copii srcutii de ei, dar era nc tnr i voinic i
harnic i Dumnezeu a lsat s mai aib i noroc. Brbatul su, Barzovanu, fusese mai mult
crpaci dect cizmar i-i petrecuse viata stnd mai ales la birt dect acas, lsndu-le
copiilor o
livad de vreo dou sute de pruni, o vie pe dealul de la Paulis i casa care era a Marei, dat
ca zestre cnd se mritase. Mara este precupeat, prima femeie capitalist din literatura
noastr
(N. Manolescu- Arca lui Noe), deoarece i ctig existenta din negustorie vinde ce poate i
cumpr ce gsete, de marti dimineata i pn smbta noaptea, ea alearg cu marfa de
la Radna la Lipova, apoi la trgul cel mare de la Arad. Ca o adevrat femeie de afaceri,
Mara are un singur scop, acela de a strnge bani, conducndu-se dup o regul specific
economiei de piat, aceea c vinde mai bucuros cu ctig putin, dect ca s-i cloceasc
marfa.


Soie

Mara

Mam

Ca mama, Mara este o fire puternica, luptatoare, apriga, inteligenta, cu vointa puternica,
tenace si cu devotament total pentru familie. Faptul ca, mici fiind, Persida si Trica sunt,
uneori, murdari, incapatanati si rai, constituie un prilej de mandrie pentru mama: "Mult sunt
sanatosi si rumeni, voinici si plini de viata, destepti si frumosi: rai sunt, mare minune si e
lucru stiut ca oamenii de dai Doamne numai din copii rai se fac". Tot asa, intr-o zi, cand fratii
pornesc, intr-o barca, pe apele umflate ale Muresului, lumea este inspaimantata, dar Mara
exclama:"...copii ca ai mei nimeni n-are!". Ea se lupta pentru telul ei si reuseste sa-l
implineasca. Mara isi doreste sa aiba bani pentru a fi respectata si a-si putea creste copiii in
conditii bune, sa le poata oferi o instructie si o educatie cat mai alese. Ea isi tinea banii in
trei ciorapi:"unul pentru zilele de batranete si pentru inmormantare, altul pentru Persida si al
treilea pentru Trica" si nu trecea nici o zi fara ca ea sa puna in fiecare macar cate un creitar.
Avea ambitia sa-si vada fata preoteasa, iar pe Trica ajuns staroste in breasla
cojocarilor.Persida este dusa la manastirea din Radna si data in grija maicii Aegidia pentru
o educatie aleasa, iar pe Trica il angajeaza ucenic "pe patru ani" la Bocioaca, starostele
cojocarilor din Lipova. Mara este o mama ingaduitoare, copiii ei pot lua hotarari singuri si
sfideaza adesea dorintele ei. Persida nu se marita cu preotul, deoarece se indragosteste de
neamtul Natl si Ioan Slavici consacra pagini memorabile iubirii aprinse dintre cei doi tineri.
Ca in optica populara, dragostea e soarta, destin, un dat din calea caruia nu te poti abate,
cu toata impotrivirea si jertfirea de sine. Desi respinge ideea insotirii fiicei sale cu Natl, Mara
nu o condamna pe Persida:"-Nu, fata mea, zice Mara linistita. Asa vin lucrurile in lumea
aceasta:pleci in nestiute si te miri unde ajungi; te-apuca, asa din senin, cateodata ceva, si te
miri la ce te duce. Omul are data lui, si nici in bine, nici in rau nu poate sa scape de ea; ce tie scris are neaparat sa se intample...".

Cu cine intr personajul n relaii?

ANALIZEAZ

Mara se cunoate cu:

Copii Tric i Persida

(click pe imaginea din film pentru Pauz;dublu click in afara imaginii

din film pentru a merge mai departe)

Protopopul Codreanu i mcelarul HubrNal

(click pe imaginea din film pentru Pauz;dublu click in afara imaginii

din film pentru a merge mai departe)

Bcioac

(click pe imaginea din film pentru Pauz;dublu click in afara imaginii

din film pentru a merge mai departe)

Hubr i lucrtorii Marei

(click pe imaginea din film pentru Pauz;dublu click in afara imaginii

din film pentru a merge mai departe)

Este oare un personaj arhetipal? Un exemplu bun de urmat?

APLIC

Mara este un personaj arhetipal, deoarece este o personalitate puternic, drz, ferm i
tenace, urmrindu-i ndeaproape scopul, acela de a strnge bani, pentru a avea un
statut social i material solid. Banii i confer demnitate i respect de sine i Mara nu vrea
s mai ajung la starea de umilint pe care i-o dduse srcia: nici c se uitau oamenii
ca mai-nainte la dnsa. Las! C banul te ridic i n sufletul tu, i n gndul altora, dar
banul agonisit e dovada de
vrednicie. Datorit capacittii ei de a lua viata aa cum este, Mara a fost considerat a fi
viata nsi, ptima, puternic, rea, lacom, generoas, vorace, dar i darnic;
animat de tensiunile cele mai obscure, dar i ndrumat de elanurile cele mai nobile;
neierttoare, aspr, severa i blnd (Magdalena Popescu). Calculat i chibzuit,
harnic i inteligent, cu o mare
voint i stpnire de sine, Mara ntrunete toate virtutile ce compun viziunea etic a lui
Slavici, care construiete astfel o eroin demn de toat pretuirea i fat de care are
simpatie i ntelegere. Dei personajul Mara ocup n carte un spatiu mai putin extins
dect fiica ei Persida, totui figura precupetei din Radna domin ntregul roman prin forta
ei, prin pregnanta trsturilor i prin complexitate. Mara este un personaj la care se
raporteaz i celelalte i care, prin ponderea lui, reprezinta un factor de echilibru.

Ce atitudine are autorul fa de personaj?

ARGUMENTEAZ


Aparut in 1894 in revista "Vatra ", iar in 1906 in volum, cand romanul romanesc
cunoscuse inca putine impliniri , printre care " Ciocoii vechi si noi " de N.
Filimon ori "Viata la tara " si "Tanase Scatiu" de Duiliu Zamfirescu, "Mara " face
din I. Slavici un deschizator de drumuri in sensul realizarii unor personaje
complexe ,bine controlate, in acela al zugravirii realiste a unui mediu distinct,
targul transilvanean, precum si in privinta fundamentarii analizei
psihologice.
Datorita capacitatii ei de a lua viata asa cum este, Mara a fost considerata a fi
"viata insasi, patimasa, puternica, lacoma, rea, generoasa, vorace si darnica ;
animata de tensiinile cele mai obscure, dar si indrumata de elanurile cele mai
nobile ; neiertatoare, aspra, severa si blanda."(M. Popescu )