RECUPERAREA

INTRASPITALICEASCA

INDICATIILE RECUPERARII
REZIDENTIALE (INTRASPITALICEASCA)
bolnavii avnd complicaii severe aprute n perioada de spitalizare
pentru evenimentul coronarian sau cardiovascular acut
bolnavi care au prezentat complicaii pe perioada spitalizrii pentru
infarct miocardic acut, chirurgie cardiac sau PTCA
bolnavi cu instabilitate clinic sau complicaii dup evenimentul
cardiovascular acut sau care prezint alte boli concomitente severe cu
risc cardiovascular nalt (de exemplu diabet zaharat)
bolnavi cu insuficien cardiac avansat clasa III i IV NYHA
ndeosebi cei care sunt candidai pentru transplant cardiac sau care
necesit suport inotrop intermitent sau suport mecanic al funciei
sistolice a VS
bolnavi dup transplant cardiac
bolnavi externai foarte precoce dup un eveniment coronarian acut
chiar necomplicat mai ales daca sunt mai n vrst, sunt femei sau cu
risc crescut de progresiune a bolii coronariene
bolnavi care nu sunt capabili s ating programele de recuperare
ambulatorie pentru probleme logistice (deprtarea de centru de
recuperare, resurse financiare reduse, etc. )

RECUPERAREA REZIDENTIALA
(INTRASPITALICESCA)
Controversata;
2-3-4 saptamani,
in centre specializate de recuperare
cardiovasculara sau compartimente de
recuperare.

RECUPERAREA
REZIDENTIALA
Sedinta de antrenament de min. 5x/spt.
Implementarea masurilor de preventie
secundara:
-sedinte de dietetica
-consiliere antifumat
-informare asupra factorilor de risc cardiovasculari
-informare asupra beneficiilor activitatii fizice
-importanta medicatiei cardioprotectoare

Beneficiile recuperrii
rezidentiale
-Precocitatea recuperarii
-Siguranta antrenamentului fizic
-Intensitatea crescuta a efortului
-Progresia rapida a intensitatii efortului
-Aderenta crescuta a categoriilor cu risc (performanta VS
scazuta, aritmii, ischemie restanta)
-Monitorizarea (supravegherea bolnavilor)
-Tratamentul promt al accidentelor, complicatiilor
-Aderenta crescuta la terapia medicamentoasa
-Adrenta crescuta la masurile de preventie secundara.

Stabilirea comunicarii medicpacient

PACIENT:
Ce se intimpla cu mine?
Ma voi face bine?
De ce mi se intampla tocmai mie? Ce pot sa fac?

MEDIC:
Informeaza-l in legatura cu diagnosticul
Da-i asigurari ca totul va fi bine/Imbarbateaza-l
Afla ce idei preconcepute are
Vorbeste-i despre factorii de risc cardio-vascular
Indeamna-l sa-si schimbe stilul de viata

DEZAVANTAJELE RECUPERARII
REZIDENTIALE
centrele spitaliceti nu pot cuprinde totalitatea bolnavilor care
necesit recuperare.
costul recuperrii intraspitaliceti este mai mare dect al celei
ambulatorii i aplicat tuturor bolnavilor ar nsemna un efort financiar
enorm pentru comunitate.
nu permite bolnavilor desfurarea unei activiti profesionale
concomitente, respectiv reintegrarea rapid in activitatea
profesional, dei la ora actual bolnavii revascularizai precoce i
pot relua, din punct de vedre hemodinamic, de multe ori la 2-3
sptmni aceast activitate.
impactul psihologic asupra bolnavilor care internai n servicii
intraspitaliceti percep boala lor ca pe o maladie mult mai grav ca
i atunci cnd recuperarea este iniiat de la nceput ambulator

FAZA I A RECUPERRII
OBIECTIVELE:
Ameliorarea funciei cardiace i a capacitii de
efort

Detectarea aritmiilor sau altor modificri ecg

care contraindic efortul fizic
Educaia pacienilor asupra tehnicilor de
exerciii fizice
Educarea pacientului i familiei privitoare la
modificarea stilului de via
Pregtirea fizic i psihic pentru reinseria
profesional, social, familial.

PRESCRIEREA EXERCIIULUI FIZIC

1. Obiectivele antrenamentului fizic
2. Intensitatea efortului
3. Durata efortului
4. Frecvena antrenamentului
5. Tipul de antrenament
6. Individualizarea programului

1. Obiectivele antrenamentului fizic

Creterea capacitii de efort (factor
prognostic independent)
Diminuarea riscului coronarian (prin
efecte asupra celorlali factori de risc)
Prevenirea decondiionrii fizice peste
limitele determinate de boala cardiac

2. Intensitatea antrenamentului fizic

Este cel mai important factor n
prescrierea exerciiului
Depinde de vrst, sex, de nivelul
testrii de efort, de condiia fizic
anterioar
Nivelul submaximal aerobic (60 - 80%
din VO2max la TE) are efectele
cardiovasculare dorite

2. Intensitatea antrenamentului fizic

Un substituient fidel al VO2max este
FC
FC maxim de antrenament = 60 80% din FC max la testarea de efort
FC antrenament = (FCmax FCrepaus) x 0,6 (sau 0,8) + FCrepaus

2. Intensitatea antrenamentului fizic

Tipul de exerciiu

METs

Tipul de exerciiu

METs

Exerciii la pat (micri ale braelor)

12

Clrie

3-8

Ciclism

38

Vnat: vnat mic

3-7

vnat mare

3-14

Badminton

49

Alergare

7-15

Basket necompetitiv

39

Urcat pe munte

5-10

competitiv

7-12

Bowling

3-8

Patinaj (cu role, pe ghea)

5-8

Canotaj, vslit

3-8

Schiat: coborre

5-8

schi fond

6-12

Exerciii de condiionare (calistenic)

3-8

Mers cu sania

4-8

Dans

3-7

Urcat scri

4-8

Scrim

6-10

not

4-8

de pe loc

2-4

Tenis de mas

3-5

n cureni de ap

5-6
6-10

Tenis de cmp

4-9

cu mijloc de transport

2-3

Volei

3-6

cu mers pe jos

4-7
Handbal

8-12

Pescuit
Fotbal
Golf

Mers prelungit pe jos

3-7

2. Intensitatea antrenamentului fizic

Recomandarea exerciiului n funcie de
capacitatea functional
Capacitatea funcional
(METs)

Nivelul de efort (%) plus

capacitatea funcional (METs)

Intensitatea medie a
efortului (METs)

60 + 3 = 63

1,9

60 + 5 = 65

3,25

10

60 + 10 = 70

7,00

15

60 + 15 = 75

11,25

20

60 + 20 = 80

16,00

2. Intensitatea antrenamentului fizic

Scala de autopercepie a efortului (scala Borg) - alt
tehnic de apreciere a intensitii efortului
Scala original
7

Aprecierea
Nesemnificativ
Foarte, foarte uor

Scala nou
0 - 0,5

89

Foarte uor

10 - 11 12

Uor

13

Moderat

14

Oarecum greu

15 16

Greu

56

17

Foarte greu

7-89

18 19

Foarte, foarte greu

10

3. Durata efortului fizic

Durata unei edine de antrenament:
cel puin 20 - 30 min pentru a fi
eficient; la neantrenai poate fi mai
scurt
Minim 8 - 12 sptmni pentru
apariia efectului de antrenament

4. Frecventa antrenamentului
Minim 3 - 5 edine pe sptmna n
primele sptmni, ulterior 2 - 3 zile pe
sptmn
Recomandri de exerciiu la persoane
antrenate i sedentare
Intensitate

Frecven

Durat

Persoane antrenate

85 90% din FCmax

5 7 zile

1 2 ore

Sedentari i cardiaci

60 85% din FCmax

3 5 zile

15 45 min

Structura edintei de antrenament

I. Perioada de ncalzire:
exerciii respiratorii, mobilitate articular
5 - 10 min
II. Antrenamentul de rezisten:
scop: efort la nivel submaximal, 60 - 80% din FCmax de
la testarea de efort, pentru realizarea efectului de
antrenament
alergare, ciclism, vaslit
se prefer exerciiile de tip izotonic, care folosesc grupe
largi musculare; nu se recomand eforturile de tip izometric
sau cele de fort (risc de aritmii sau variaii ale TA)
III. Perioada de revenire:
exerciii respiratorii, stretching
5 - 10 min

Urmrirea edinei de antrenament

Msurarea TA i FC
nainte de antrenament (repaus)
n cursul antrenamentului de vrf (maxim)
n perioada de revenire
Creterea treptat a intensitii efortului de
vrf odat cu adaptarea la efort, prin
determinarea FCmax i meninerea ei la
nivelul dorit

6. Individualizarea antrenamentului
Factorii care influeneaz antrenamentul: vrsta,
sexul, severitatea afeciunii cardiace, gradul de
condiionare fizic, preferinele pacientului.
Monitorizarea frecvenei de antrenament se face
de ctre kinetoterapeut sau pacientul este instruit
s ii determine singur frecvena cardiac.
Scopul: creterea capacitii de efort, creterea
aderenei pe termen lung la programul de
antrenament fizic.

MONITORIZAREA ECG
Indicat la pacieni cu risc mediu-nalt de tip
ischemic sau aritmic:
IM complicat
disritmii severe induse de efort sau prezente n
repaus (ESV gr.IV-V, TV susinut, FiV resuscitat)
ischemie sever indus de efort
capacitate de efort sczut

scderea TAS la efort

disfuncie VS sever (FE sub 30%)

SIMPTOME SAU SEMNE NEDORITE n cursul efortului:

n timpul efortului
Angor
Discomfort toracic
P

Dup efort
Insomnie
Stare de excitaie

RISCURILE ANTRENAMENTULUI
FIZIC
Risc de moarte subit
Risc aritmic
Risc de insuficien de pomp
Risc ischemic
Riscuri extracardiace

EFECTELE EFORTULUI FIZIC

DUPA REVASCULARIZATIE
Efectul preventiv al efortului fizic creste capacitatea de efort
Activitatea fizica scade RCV atat la subiectii sanatosi cat si la
bolnavii cardiovasculari
Recuperarea fizica influenteaza favorabil factorii de risc atat
indirect prin cresterea compliantei la tratament , cat si direct

Antrenametul fizic are efecte dincolo de cresterea capacitatii

de efort scazand semnificativ riscul CV global

EFECTELE REVASCULARIZARII MIOCARDICE

PRECOCECapacitatea de efort putin sau deloc modificata fata de
cea anterioara (frecvent 7 METs, tinta recuperaririi
clasice de faza II)
Bolnavul revascularizat nu este la risc (ischemic
aritmogen, de performanta VS) prin reluarea imediata a
activitatii fizice
Bolnavii, deveniti rapid asimptomatici, sunt externati
precoce (3-5 zile) neexistand timp pentru inserarea
programelor de recuperare fizic

FAZA 1
Practic, inexistenta sub forma clasica
Bolanvul revascularizat poate fi mobilizat imediat
dupa disparitia durerii si stabilizare hemodinamica

Kinetoterapeutul (sau asistenta medicala) vor

monitoriza doar simptomele, FC si TA pe parcusul
mobilizarii
Este utilizata mai ales pentru constientizarea RCV si
implementarea programelor de preventie secundara

Momentul potrivit pentru a

recomanda pacientului faza 2
Daca este posibil, data urmatorului control e bine sa fie
stabilita inainte de externare
In cazul pacientilor care nu sunt eligibili pentru (sau
refuza) faza 2 a recuperarii cardiace, un program
multidimensional de preventie in timpul spitalizarii poate
servi drept suport/baza de pornire pentru faza 2 a
programului de antrenament la domiciliu si pentru faza 3
de lunga durata.
Recuperarea cardiaca va fi probabil mult mai eficienta
daca va fi conceputa ca un proces continuu si nu ca 3
etape distincte, folosindu-se constant acelasi mijloace de
invatare.

Recuperarea bolnavilor
post by-pass aortocoronarian
particulariti

Recuperarea bolnavilor post bypass aortocoronarian:

particulariti
Recuperarea bolnavilor dup by-pass aortocoronarian
nu a suferit modificri majore fa de concepia clasic
n general, revascularizarea prin by-pass
aortocoronarian se indic mai trziu, bolnavii sunt mai
simptomatici, performana cardiac este mai redus, iar
ischemia miocardic restant mai sever
bolnavii necesit ntotdeauna recuperare fizic care,
inclusiv datorit plgii postoperatorii, se desfoar dup
canoanele clasice

Recuperarea bolnavilor
post by-pass aortocoronarianparticularitati
recuperarea de faza I, intraspitaliceasc este
obligatorie,
recuperarea de faza a II-a se ncepe la o
distan mai mare de faza I dect postinfarct
perioada intermediar dintre cele doua faze
dureaza ntre dou i patru sptmni pentru a
permite consolidarea plgii postoperatorii.

Recuperarea bolnavilor post bypass aortocoronarian: particulariti

recuperarea institutionalizata dureaz o
perioad de 6-8 sptmni
dac lum n considerare i perioada
intermediar n care bolnavul urmeaz
deja activitatea fizic la domiciliu, durata
recuperrii se prelungete la 8-10
sptmni
D. Zdrenghea. Recuperarea i prevenia cardiovascular

Recuperarea bolnavilor
post by-pass aorto-coronarianparticularitati

bolnavul va fi ncurajat s continue

exerciiile fizice care nu solicit plaga
sternal, exerciii respiratorii i, de
asemenea, mersul progresiv cu vitez
moderat care i asigur deja un prim
efect de antrenament care urmeaz s fie
consolidat ulterior pe parcursul
antrenamentului n centrele de recuperare.

CONCLUZII
Antrenamentul fizic este in continuare necesar in epoca revascularizarii
miocardice precoce a bolnavilor cu sindroame coronariene acute
Faza 1 a recuperarii cardiace trebuie regandita in asa fel incat sa se faca
uz de strategii multidimensionale menite sa dea incredere, sa sprijine si sa
educe pacientii pentru a facilita tranzitia la programele de recuperare ale
fazei 2
Ar fi mai potrivit ca recuperarea sa fie conceputa ca un proces neintrerupt
de educare prin metode similare, mai degraba decat ca un proces constituit
din 3 faze distincte
Elementul de baza il constituie insa rapiditatea recuperarii si nivelul inalt
de efort la care se desfasoara