Sunteți pe pagina 1din 12

SCLEROZA MULTIPLA

De Rosa Irene
Facultatea de Medicina si Farmacie Victor Babes, Timisoara
Seria A, Grupa 1

GENERALITATI
Scleroza multipla (SM) este o afectiune neurologica cronica care afecteaza
SNC, in mod special creierul, maduva spinarii si nervii optici. Boala provoaca
dificultati in controlul muscular, tulburari de vedere, de echilibru si ale functiilor
mentale.
Creierul, maduva spinarii si nervii optici sunt conectati intre ei prin nervi si
fibre nervoase. Un invelis proteic numit teaca de mielina inconjoara si
protejeaza fibrele nervoase. Atunci cand mielina este distrusa (demielinizare)
rezultatul este intreruperea fluxului normal al impulsurilor nervoase.
Celulele (oligodendrocitele) care sintetizeaza mielina si fibrele nervoase
(axonii), sunt distruse. In aceasta situatie, organismul este incapabil sa refaca
stratul de mielina sau fibrele nervoase.

CAUZE
Cauza sclerozei multiple este inca necunoscuta. Totusi, studiile de
cercetare sugereaza ca factorii implicati in declansarea bolii ar putea fi:

Factori genetici

Factori de mediu (ex. locul geografic in care persoana afectata a copilarit)

Infectiile virale si alte boli infectioase

Proboleme legate de aparare a organismului (sistemul imun) in urma unei


infectii

Reactii autoimune prin care sistemul imun ataca mielina

SIMPTOME
Simptomele variaza la de la o persoana la alta, in functie de care parte a
creierelui sau a maduvei spinarii este afectata.
Simptome de debut:

Mulsculare sau motorii


Vizuale
Senzoriale

Simptome cand boala avanseaza:

Accentuarea dificultatiilor musculare


Constipatie si alte tulburari intestinale
Vezicale
Probleme cognitive
Simptome emotionale

MECANISM FIZIOPATOGENIC
In general, scleroza multipla evolueaza pe una din aceste patru cai:

Recadere-remisie
Secundar progresiva

Primar progresiva

Recadere progresiva

SM este mai severa la barbati de cat la femei. Durata bolii variaza: majoritatea
oamenilor traiesc cu ea zeci de ani de zile, iar boala nu este amenintatoare de viata.

SM benigna: putine episoade usoare, cu vindecare completa

SM maligna: (fulminanta): rar, unii oameni decedeaza dupa cateva luni de la


debutul bolii

COMPLICATII

Complicatiile care se pot datora sclerozei sunt:

Infectiile de tract urina (ITU): probleme urinare

Constipatie: incetinarea motilitatii intestinale si scaderea activitatii fizice

Punctele dureroase la presiune

Scaderea capacitatii de a se misca sau de a merge

FACTORI DE RISC
Riscul de aparitie a sclerozei multiple creste in functie de:

Localizarea geografica: in regiunile cu clima mai rece boala este mai


raspandita

Factor genetic

Rasa: in Europa de Vest probabilitatea de a dezvolta boala este mai mare,


insa este neobisnuita la americanii nativi, eschimosi si africani

Sexul: SM este de trei ori mai frecventa la femei de cat la barbati

INVESTIGATII
Scleroza multipla este diagnositcata atunci cand testele neurologice
evidentiaza cu certitudine prezenta leziunilor in mai mult de o zona a SNC si
ca vatamarea a avut loc in mai mult de un moment din viata.
Teste utilizate pentru diagnosticul sclerozei multiple:

Rezonanta magnetica nucleara (RMN) a creierului si a maduvei spinarii

Punctia lombara, pentru a examina lichidul cefalorahidian

Testul potentialelor evocate

TRATAMENT
Tipul de tratament depinde de severitatea simptomelor. Desi scleroza
multipla nu se poate vindeca, totusi medicamentele pot reduce numarul,
frecventa si severitatea recaderilor si pot incetini progresia bolii.
Tratamentul medicamentos este recomandat cat mai curand dupa ce s-a
diagnosticat scleroza multipla de tip recadere-remisie.
Exista astazi trei tipuri de medicamente aprobate care pot reduce frecventa
recaderilor si probabil pot incetini progresia sclerozei multiple:

Interferon beta (Avonex,Betaferon si Rebif)


Glatiramer acetat (Copaxone)
Mitoxantrone (Novantrone, Onkotrone)

PROFILAXIE
In general, la ora actuala nu se poate preveni aparitia sclerozei multiple
sau a episoadelor acestei boli.
La persoanele care au scleroza multipla tipul recadere-remisie, tratamentul
cu interferon beta sau cu glatiramer acetat poate reduce frecventa
recaderilor, iar interferonul beta poate intarzia dezvoltarea dizabilitatii.
Interferonul beta-1b (Betaferon) sau mitoxantrona (Novantrone) pot
intarzia progresia bolii la unele persoane cu scleroza multipla, tipul secundar
progresiv.
Persoana cu scleroza multipla este sfatuita sa faca toate eforturile
necesare pentru a-si mentine sanatatea: o dieta sanatoasa, odihna, folosirea
inteligenta a energiei si suportul practic si emotional din partea membrilor
familiei.

BIBLIOGRAFIE

Manual de biologie pentru clasa a X-a, Gheorghe Mohan, Aurel Ardelean,


Rodica Mohan Editura Corint 2004

Dicionar enciclopedic romn Editura tehnic

Actualiti n patologia biochimic a bolilor


cardiovasculare - Mircea Cucuianu, Dumitru Zdrenghea - Editura Casa Crii de
Stiin, Cluj-Napoca 2004

www.sfatulmedicului.ro/scleroza-multipla

www.smromania.ro/ro/sm_boala

www.aism.it

Va multumesc!
iryderosa@yahoo.it