Sunteți pe pagina 1din 11

,,ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE,ÎNTÂIA

NOAPTE DE RĂZBOI”
CREZUL ARTISTIC :

 ,,… ca să evit arbitrariul de a pretinde că ghicesc ce se


întâmplă în cugetele oamenilor , nu e decât o singură soluţie:
să nu descriu decât ceea ce văd , ceea ce aud , ceea ce
înregistrează simţurile mele, ceea ce gândesc eu…
Aceasta-i singura realitate pe care o pot povesti… Dar
aceasta-i realitatea conştiinţei mele, conţinutul meu
psihologic… Din mine însumi,eu nu pot iesi… Orice aş
face eu nu pot descrie decât propriile mele
senzaţii,propriile mele imagini . Eu nu pot vorbi onest
decât la persoana întâi…”
( Noua structură şi opera lui Marcel Proust,
Camil Petrescu)
Perspectiva unică socotită de către autor ca singura formulă care proclamă
autenticitatea şi sinceritatea
în scris face ca mijloacele de caracterizare a personajelor să se realizeze după
un alt model decât cel tradiţional prin simplul fapt că personajul narator ,,vede”
prin filtrul conştiinţei sale:
pentru că personajul care poate fi caracterizat în totalitate este naratorul,
unicul, celelalte personaje fiind doar reflecţia subiectivităţii sale, ,,singura
realitate este realitatea conştiinţei mele”. N Manolescu sesizeaza că romanele
lui Camil Petrescu proclamă,,individualismul radical ” dar şi ,,enigmele menite
să nu fie soluţionate”.
Există un singur personaj în romanul lui Camil Petrescu care într-o
lungă confesiune reface două experienţe trăite intens : iubirea şi
războiul.
Personajul feminin , Ela , este,, văzut” doar prin ochii bărbatului care
are nevoie, continuu, de certitudini în dragoste.

 Nicolae Manolescu afirmă în ,, Arca lui Noe ” : ,, Noi n-o


cunoaştem în fond pe Ela decât prin intermediul lui Stefan
şi , înainte de a încerca să ne facem o idee corectă despre
ea ,trebuie să reuşim sa-l înţelegem pe el.”
 ,, Nu Ela se schimbă (poate doar superficial, dându-şi
arama pe faţă, cum se spune, abia după căsătorie), ci felul
în care o vede Ştefan.În acest caz,putem afirma că
singurele evenimente veritabile nu sunt acelea
<<obiective>>,ci acelea din conştiinţa lui Gheoghidiu .”
Ea

El şi absolutul

Ceilalţ
i

,, Noaptea” ,,Noaptea”
iubirii războiului

Lumea
Stefan Gheorghidiu,personajul narator,este un erou lucid care îsi
expune clar concepţiile despre iubire şi moarte, despre femeia
iubită :
,,Cei care se iubesc,au drept de viaţă şi de
moarte unul asupra celuilalt ”.

A iubi pătimaş înseamnă a gândi profund şi a-i urma pe filosofi, nu


întâmplător, eroul este student la Filosofie iar soţia sa,Ela, studentă la
Filologie.
Femeia este,, monada supremă”adică,, acel punct care reflectă în el
toată existenţa universului”.
( Leibniz )
Stefan Gheorghidiu este un învins pentru că s-a înşelat în
ceea ce priveşte femeia iubită şi un învingător pentru că şi-a
conştientizat eşecul în dragoste, renunţând la ,, tot”, plecând.
Pietro Gralla ,eroul din piesa ,, Act veneţian” cu care a fost
comparat Stefan Gheorghidiu , rosteşte următoarea
replică ,,Falimentul iubirii, dacă iubirea a fost ,este şi falimentul
minţii”.

Paradoxal , confesiunea dedicată femeii iubite pune-n centru ,de fapt,


trăirile în conştiinţă ale bărbatului într-un monolog în care femeia nu are
drept la replică. Cititorul nu o poate descoperi dar, există câteva replici
care oferă indicii :
,, Orice s-ar întâmpla cu mine , vreau ca tu sa mă faci femeie. Am suferit
prea mult din cauza ta .(…)Poţi să mă goneşti în zorii zilei şi să nu mă
mai primeşti niciodată în casa ta .”
Ea despre el: ,, Eşti de o sensibilitate imposibilă .”
Aceeaşi confesiune îl lasă pe cititor să bănuiască ce cred celelalte
personaje despre Ela:familia lui Gheorghidiu , Nae Gheorghidiu ,
Anişoara ,avocatul Grigoriade .
El,bărbatul, Ea, femeia ,este aşa
este: cum o vede
el:
-un intelectual orgolios,pătimaş şi lucid ,, Simţeam că femeia aceasta era a
în dragoste dedicat întru totul femeii pe mea în exemplar unic ,aşa ca eul meu,
care o iubeşte ca mama mea,că ne întâlnisem de la
-un inadaptat într-o lume începutul lumii,peste toate devenirile
meschină, incapabilă să-l înţeleagă ,amândoi,şi aveam să pierim
-,,un filosof într-o lume de neştiutori de amândoi .”
carte cinici…” (G. Călinescu ) ,, Cu ochii mari,albaştri,vii ca nişte
-,,un spirit speculativ şi oarecum întrebări de cleştar,cu neastâmpărul
lipsit de simţul realităţii, care are trupului tânăr,cu gura necontenit
despre femei păreri disproporţionate, umedă şi fragedă, cu inteligenţă care
fie de adulaţie , fie de dispreţ irumpea, izvorâtă tot atât de mult din
,fundamental egoist ,centrând inimă cât de sub frunte,era,de altfel un
sentimentele pe ego-ul propriu , spectacol minunat.”
bănuitor din vanitate cel puţin la fel de ,,…era această fată un continuu prilej
mult ca din iubire,mai degrabă senzual de uimire.Mai întâi prin neistovita
decât sentimental bunătate pe care o risipea în jurul ei…”
ş.a.m.d.”(N.Manolescu) ,,Făcea totul cu
- un erou lucid care îsi expune clar pasiune.” ,,Şi ea, care nu
concepţiile despre iubire şi moarte, urma decât franceza şi româna ,care
despre femeia iubită ,îndeajuns de avea oroare de matematici (…)numai
lucid ca să nu aibă pretenţia că deţine ca să fim împreună , mă însoţea şi
adevărul asculta acum,o oră pe săptămână ( …)
, principiile generale ale calculului
diferenţial.”
-un ins hipersensibil în căutare de ,,Eu jucasem totul pe această femeie
certitudini pentru că trăieste o şi trebuia să trag acum toate
singură dată un mare sentiment consecinţele care se impuneau :
-gelos şi orgolios trăind într-o desfiinţarea mea ca personalitate.”
continuă stare de incertitudine ,,Dar nu ,
-,,un mare naiv ” deoarece la toate sufletele acestea de carne şi
început este încântat de mătase devin prea târziu şi de
frumuseţea şi inteligenţa Elei prisos,bune.” Ochii bărbatului
,fericit de admiraţia pe care o văd mai multe ipostaze ale femeii
provoacă tuturor , pentru ca după
căsătorie s-o descopere cochetă şi iubite , de la sensibilitate şi
interesată mai mult de petrecerile frumuseţe la cochetărie şi
mondene decât de ,,filozofie în superficialitate .
patul conjugal”. Care este adevărata Ela?
Concepţia despre iubire îl În roman sunt câteva indicii
reprezintă : ,,obiective”care introduc
,,Cei care se iubesc,au drept de imaginea ,,reală”a femeii (replici în
viaţă şi de moarte unul asupra dialogul cu Gheorghidiu sau cu
celuilalt.”
alte personaje ).
,,O iubire mare e mai curând un
proces de autosugestie. Trebuie
timp şi trebuie complicitate pentru
formarea ei .”
Personajul narator în lunga confesiune Ela este caracterizată direct de
se autodefineşte în raport cu lumea în personajul narator şi de alte
care trăieşte şi ,mai ales, cu femeia personaje precum NaeGheorghidiu:
iubită.
Ca mijloc de caracterizare directă este ,, -Cum crezi că se ţine o femeie ca
folosită autocaracterizarea şi caracteriza- nevastă-ta?Cu ciorapi de sfoară ,
rea făcută de alte personaje precum, cum ai ţinut-o până acum?”
,,unchiul Tache”: ,,Ei,Stefane, dacă Anişoara: ,,Zău , e încântătoare… Ia
tată-tău ar fi fost ceva mai strângător, uite ce drăguţă …”
dacă n-ar fi risipit atât…v-ar fi lăsat şi
vouă să trăiţi altfel decât trăiţi (…). De Colonelul:,,-Frumoasă femeie ! drept
altfel ,îi semeni leit.” să spun .”
Nae Gheorghidiu :
,,-N-ai spirit practic …(…).Cu filosofia
dumitale nu faci doi bani. Cu Kant ăla al
dumitale şi cu Schopenhauer nu faci în
afaceri nici o brânză.” Apar câteva personaje constru-
Vasilescu Lumânăraru ,,-I-adevărat , ite într-o formulă balzaciană care
domnule Gheorghidiu ,că dumneata ştii contrazic estetica romanului
atât de multă carte?”…-Eşti un copil ,nu camilpetrescian prin încadrarea
te supăra , domnule Gheorghidiu,că ţi-o
într-o tipologie: ,,unchiul Tache”
spun.”
avarul; Nae
,,Doamna încă tânără” îl defineşte,,omul Gheorghidiu-arivistul ,
cu sensibilitate năzdrăvană”
demagogul,politicianul abil.
Ela spune ,,Eşti de o sensibilitate Vasilescu Lumânărarul –
imposibilă.”
milionarul analfabet;
 BIBLIOGRAFIE : Arca lui Noe. Eseu despre
romanul românesc (vol. II ),Nicolae Manolescu
Manual, clasa a X-a, Limba şi literatura română ,
Marin Iancu ,Andreea Vlădescu, Rodica Lăzărescu