Sunteți pe pagina 1din 28

Motto: Important n via este s nu te lai trt, un

lucru atrage dup sine un altul i apoi nu mai tii unde


ajungi. (Andre Gide)

Berciu (Ardelean) Georgiana


Met.de analiza- anul I

DROGUL substan chimic natural sau sintetic, care


perturb funciile naturale ale corpului i influeneaz starea de
spirit, sentimentele i percepia.

DROGAREA este definit ca o stare de intoxicaie periodic


sau cronic, duntoare individului i societii, generat de
consumarea repetat a unui drog natural sau sintetic i care se
caracterizeaz prin :
-o dorin invincibil sau o necesitate obligatorie de drogare i
de procurare a drogului prin orice mijloace.
-o tendin de a mri dozele
-o dependena de ordin psihic i uneori fizic fa de efectele
drogului cu apariia sindromului de abstinen la suprimarea
drogului

CLASIFICAREA DROGURILOR
A. Clasificarea drogurilor n funcie de efectul asupra sistemului
nervos central (SNC) .
n conformitate cu acest criteriu, drogurile se clasific astfel:
1. substane stimulente
2. substane depresoare
3. substane perturbatoare (halucinogene)
1.Stimulentele sunt substane care accelereaz activitatea SNC. Din
aceast categorie fac parte: frunzele arbustului de coca, crack-ul,
amfetaminele, anorexigenele i psihostimulenii. Acestea se
subclasific n:
stimulente ale veghii amfetamina, cofeina, cocaina, cathina. n doze
moderate acestea ntrein starea de veghe, cresc activitatea mintal i
creaz o senzaie de bine.
stimulente ale umorii substane ce ndeprteaz starea depresiv.

2. Depresoarele
sunt substane care ncetinesc activitatea SNC n general ele avnd
efecte analgezice i sedative. Principalele substane ce fac parte din
aceast categorie sunt: opiul i derivaii si (morfina i heroina),
medicamente pe baz de opiu sau derivai ai acestuia, morfinice de
sintez, barbiturice, tranchilizante i hipnoticele.
3. Halucinogenele sunt substane care perturb activitatea SNC i
provoac alterri ale percepiei, temporale i spaiale. n aceast
categorie sunt cuprinse: cannabisul, LSD 25, mescalina i altele.

B. Clasificarea drogurilor n funcie de originea produsului:


1. droguri naturale;
Heroina alb
2. droguri de semisintez;
3. droguri de sintez (sintetice).
1. Drogurile naturale sunt cele obinute direct din plante sau arbuti:
opiul i opiaceele, cannabisul i rina acestuia, khat-ul, frunzele de
coca i derivaii si i alte plante cu principii halucinogene.
2. Drogurile de semisintez sunt cele realizate prin procedee chimice
pornind de la o substan natural extras dintr-un produs vegetal
(heroina, LSD).
Heroina brun
3. Drogurile de sintez sunt elaborate n ntregime prin sinteze chimice:
metadona, mescalina, LSD 25, amfetamina, designer-drugs, ecstasy ori
alte substane psihotrope obinute n laboratoare clandestine

C. n funcie de regimul juridic al substanelor acestea se mpart


n dou categorii:
1. substane a cror fabricare i administrare sunt supuse
controlului (morfina, barbituricele) sunt folosite n tratamente
medicale.
2. substane total interzise (LSD, heroin, ecstasy, cocain).
D. n funcie de dependena generat (clasificare de ordin
medical), drogurile se mpart n trei categorii:
1. droguri ce creeaz dependen fizic;

2. droguri ce creeaz dependen psihic;


3. droguri ce creeaz dependen mixt din aceast ultim
categorie
fac
parte
cele
mai
multe
stupefiante.

Drogurile schimb personalitatea


Consumul indelungat de droguri duce la schimbari in personalitate,
fenomen cunoscut si sub denumirea de personalitate biochimica ce se
caracterizeaza in principal prin:

schimbari rapide si frecvente de stare,


incapacitatea de a finaliza sarcini sau proiecte,
resentimente neexprimate si secrete,

mintirea familiei, a prietenilor si cunoscutilor,


se izoleaza pentru ca se simt mai bine singuri,
manifesta simptome de depresie cronica, poate incepe sa fure de la
familia sa, prieteni sau colegi..

COCAINA
Cocaina (benzoic-metil-ecgonin) este un alcaloid
tropanic cristalin, care se obine din frunzele
arbustului de coca (Eritroxylon coca). Este un
stupefiant cu efect stimulant puternic al sistemului
nervos central, fiind unul dintre cele mai rspndite
droguri care produc dependena consumatorului.

STRUCTURA COCAINEI

C17H21NO4

ISTORICUL COCAINEI
Primele frunze de coca ajung din America de Sud n Europa prin anii
1750. n iarna anului 1859/1860 farmacistul german Albert Niemann
(1834-1861) izoleaz n laboratorul din Gttingen componenii activi din
frunzele de coca. El numete alcaloidul obinut kokain.
Cocaina pur a fost izolat n Mnchen n anul 1923 de purttorul
premiului Nobel Richard Willsttter, D. Wolfes i H. Mder.

Din anul 1879 cocaina este folosit la tratamentelor pacienilor


dependeni de morfin.
n acelai an Vassili von Anrep din Wrzburg descoper efectul
analgezic al cocainei, acest efect analgezic i cel psihic este amintit n
opera lui Sigmund Freud Despre Coca

Efectele consumului de cocaina sunt:

euforie,
dorinta de comunicare verbala sporita,

cresterea ncrederii in forta fizica si intelectuala,


cresterea ritmului cardiac, a pulsului si a frecventei respiratorii,

scaderea apetitului si anestezierea (amortirea) nasului sau gtului in


urma contactului direct cu praful de cocaina.
Consumul frecvent de cocaina creste riscul aparitiei infarctelor
miocardice si a acccidentelor vasculare cerebrale.

PRINCIPALE METODE DE DEPISTARE SI ANALIZARE


Cocaina nemetabolizata are afinitate pentru tesuturile grase si

patrunde rapid in creier.


Metabolitii cocainei fiind solubili in apa sunt excretati in urina

impreuna cu o fractiune nemodificata.


Benzoilecgonina

este

principalul

depistarea consumului acestui drog.

marker

urinar

pentru

Amfetaminele
Aceste substante simpatomimetice sunt derivati ai adrenalinei la care
predomina efectele excitatoare centrale.
numite si "amine de trezire" sau "amine tonifiante

ca inhibitori ai apetitului alimentar n cure slabire,


indicate pentru cresterea performantelor nainte de examen sau n
viata profesionala .

STRUCTURA CHIMICA

Actiune amfetaminelor
suprima senzatia de foame
nevoia de somn dispare
senzatia de oboseala este suprimata
capacitatea de gndire este accelerata pna la fuga de idei si

initiativa crescuta
sub influenta amfetaminelor oamenii vorbesc mai usor si sunt mai

convinsi de valabilitatea si originalitatea celor spuse dect n mod


normal.
munca de rutina face mai multa placere.

Amfetaminele au fost utilizate pentru:


Tratamentul narcolepsiei (amfetamina)
Tulburare cu deficit de atenie (metilfenidat, pemolin)
Diminuarea apetitului sau anorexie
Vasoconstrictori pentru tratamentul rinitelor

(fenilpropanolamin)

PRINCIPALE METODE DE DEPISTARE SI ANALIZARE


Dupa ingestie, amfetaminele sunt absorbite cu usurinta din stomac si
patrund rapid in circulatia sangvina.
Sunt metabolizate de catre ficat prin procese de hidroxilare, demetilare
(metamfetamina este demetilata in amfetamina), deaminare si
conjugare.
Eliminarea se face pe cale renala, atat sub forma de metaboliti , ca si
amfetamine nemodificate; procentul de amfetamine excretat depinde de
pH-ul urinar.

Turul Frantei la ciclism este considerata o


"competitie murdara"
Turul Franei (francez Le Tour de France) este o competiie

ciclist anual ce se desfoar n Frana i n rile din jurul ei.


Organizat pentru prima dat n anul 1903, acoper o lungime
total de peste 3.600 km i se ntinde pe durata a trei sptmni.
Datorit prestigiului pe care l-a cptat de-a lungul timpului,
competiia atrage la start cicliti i echipe din ntreaga lume.

Dopaj
Acuzaiile de dopaj au contaminat Turul Franei nc
de la nceputurile sale. Primii cicliti consumau alcool

i foloseau eter pentru a-i reduce durerile. Odat cu


trecerea anilor, performanele ciclitilor au nceput s
creasc i ca atare, Uniunea Ciclist Internaional
mpreun cu guvernele rilor implicate au adoptat
politici de combatere a practicilor de dopaj.

n 1924, Henri Plissier i fratele su Charles s-au destinuit

jurnalistului Albert Londres, relatnd c pe parcursul carierei


au consumat stricnin, cocain, cloroform, aspirin, anestezic
pentru cai i alte droguri
Pe 13 iulie 1967, ciclistul britanic Tom Simpson a murit n
timpul crrii Mont Ventoux, dup ce consumase
amfetamin.
n 1998, n ceea ce se numete Turul ruinii, antrenorul
echipei Festina, Willy Voet, a fost arestat dup ce asupra sa au
fost gsite doze de eritropoietin (EPO), de hormoni de
cretere, de testosteron i de amfetamin.

DECESE
1910: ntr-una din zilele de pauz, aflat pe Riviera

Francez, ciclistul francez Adolphe Helire a fost gsit


necat.
1935: n timp ce rula pe Col du Galibier, ciclistul

spaniol Francisco Cepeda a plonjat ntr-o rp.


1967: 13 iulie, etapa a 13-a: n timpul crrii Mont

Ventoux, Tom Simpson a murit din cauza unei


insuficiene cardiace. n tricoul su, dar i n snge au
fost gsite pastile de Amfetamin.

In cel mai rau caz drogurile pot


provoca MOARTEA!!!

n loc de ncheiere
-Salut, vrei nite droguri?
-Nu.
-De ce?
-Sunt ocupat!
-Cu ce?

-S TRIESC!

BIBLIOGRAFIE
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Cocain%C4%83
2.http://www.dependenta.ro/tratament_dependenta_a
mfetamine.htm
3. stiri_images_stiri_6909_IGPR DROGURILE IN
ATENTIA POLITIEI
4. www.nicepps.ro_16608_Drogurile, o problema a
societatii contemporane-Prezentare PPT
5.http://www.psymotion.ro/uploads/assets/substante/S
TIMULENTE.pdf
6. http://consiliere-antidrog.ro/comportamente.html
7. http://www.synevo.ro/depistare-droguri-in-urinascreening-amfetamine
8.http://ro.wikipedia.org/wiki/Turul_Fran%C8%9Bei#D

V mulumim pentru atenia