Sunteți pe pagina 1din 66

Dezvoltare durabil n

turism
a staiunii

SOVATA

Dodan Lucian
Ciornei Sebastian
USV, GT1, An3

CUPRINS

Capitolul 1.
Prezentarea generala a statiunii Sovata
1.1. Cadrul socio-economic
1.2. Accesibilitate
1.3. Tipuri de bioclimat
Capitolul 2.
Analiza turistica a statiunii Sovata
2.1. Resurse turistice
2.2. Modalitati de exploatare si valorificare
Capitolul 3.
Stadiul actual de valorificare si metode de management utilizate
3.1. Analiza SWOT
3.2. Forme de turism
Capitolul 4.
Relansarea turistica a statiunii Sovata
4.1. Domenii prioritare pentru diversificarea turistica
4.2. Proiecte de modernizare a infrastructurii pentru turism
4.3. Strategii de dezvoltare a statiunii Sovata
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Capitolul 1.
Sovata - Prezentare generala

1.1 Cadrul socio-economic

Statiunea Sovata este localizata pe


cursul superior al rului Trnava Mic,
la confluenta cu raul Sovata, n
Depresiunea Praid-Sovata, la poalele
dinspre sud-vest ale Munilor Gurghiu
(Carpaii Orientali), la o altitudine
medie de aproximativ 530 m.

Atestare documentar a oraului, cu denumirea de


Sovata, este din anul 1597. In aceasta mentionare
apare ca sat si se face referire si la apele
tamaduitoare de aici. Se pare insa ca localitatea
exista si era populata inca inaintea acestei
atestari. Din anul 1884, Sovata a fost declarata
statiune balneara, iar in 1952 a primit statutul de
oras.
Populaia oraului a fost de 12.253 locuitori n
1991, iar la recensmntul din 2002 de 11.568
locuitori din care 90.11% (10.465 locuitori) sunt
maghiari.

Exploatri de sare cunoscute inca din Antichitate


sunt i cele de la Sovata. Volker Wollmann, n
monografia sa asupra mineritului, subliniaz
prezena unei fortificaii romane n imediata
apropiere a zcmintelor de sare. Resursele de
sare gem de la Sovata au avut n imediata
apropiere castrul roman de la Sreni. Romanii
lucrau numai la suprafa, n gropi patrulatere,
pn la o adncime de 12-15 m, de unde sarea se
putea scoate uor pe puni alunecoase i cu
aparate simple de ridicat, dup care o prseau i
ncepeau alta. Aa au extras romanii sarea peste
tot n Ardeal, iar excavaiile prsite au devenit
lacuri.

Viata socio-economica este influentata de


caracterul sezonier al turismului, n ciuda faptului
ca dintre toate formele de turism, cel balnear se
caracterizeaza, n general cu cel mai mic grad de
sezonalitate.
Desi resursele atractive, si accesibilitatea statiunii
ar permite extinderea sezonului, totusi fluxul
turistic se concentreaza preponderent pe lunile de
vara, n functie si de programul de deschidere a
strandului de la Lacul Ursu. O oarecare moderare
a sezonalitatii ofera turismul profesional (de
afaceri, conferinte, traininguri etc.), fiind atras de
Centrul Educational Teleki si Hotelul Sovata.

1.1 Accesibiltate

Reteaua de drumuri este o componenta a


carui nivel de dezvoltare influenteaza nu
numai calitatea vietii locale, ci si stadiul si
nivelul de dezvoltare a turismului local. n
cazul orasului Sovata, obtinerea statutului
de statiune balneo-climaterica a constituit
un punct de ntemeiere a infrastructurii
specifice acestui tip de localitate si de
atragere a unor nsemnate resurse umane si
economice, ce au dus la cresterea numarului
populatiei.

Reteaua de drumuri este o componenta a carui


nivel de dezvoltare influenteaza nu numai
calitatea vietii locale, ci si stadiul si nivelul de
dezvoltare a turismului local. n cazul orasului
Sovata, obtinerea statutului de statiune
balneo-climaterica a constituit un punct de
ntemeiere a infrastructurii specifice acestui tip
de localitate si de atragere a unor nsemnate
resurse umane si economice, ce au dus la
cresterea numarului populatiei.
Sovata se afla situata la aproximativ 60 km de
municipiul Trgu Mure si la 354 km de
Bucuresti.

Exista trei moduri de acces:


Pe cale rutiera: Sovata poate fi accesata pe DN 13A,
dinspre Odorheiu-Secuiesc si Miercurea-Ciuc, si dinspre
Balauseri, n directia cealalta, unde acest drum se
conecteaza la DN 13 (E60). Un alt drum ar fi DN 13B, care
leaga Gheorgheni de Praid, prin pasul Bucin si asigura o
accesibilitate dinspre nord pentru oras. O a treia cale ar fi
DJ 153, care se afla ntr-o stare mai neglijata, si leaga
Sovata de Reghin, prin zona Nirajului. Principalele distante
pe cale rutiera de la Sovata sunt: 91 km Miercurea-Ciuc,
59 km Gheorgheni, 44 km Odorheiu Secuiesc, 7 km Praid,
60 km Trgu-Mures, 67 km Sighisoara, 183 km Brasov,
170 km Sibiu, 354 km Bucuresti, 295 km Oradea, 650 km
Budapesta, 142 km Piatra-Neamt, 278 km Iasi, 43 km
Reghin.

Transportul n comun de persoane, care atinge


Sovata este foarte dezvoltat. Exista mai multe
curse zilnice locale dinspre si nspre TrguMures, precum si spre Odorheiu Secuiesc si
Miercurea-Ciuc. De asemenea, sunt cteva
curse internationale care traverseaza Sovata,
dinspre Piatra-Neamt, Odorheiu-Secuiesc si
altele spre destinatii din Europa Occidentala,
precum Ungaria, Germania, Franta etc. Pe lnga
acestea, trebuie sa mentionam, ca exista 1
autogara, precum si 2 companii de taximetrie si
8 curse zilnice regulate n interiorul localitatii.

Pe cale ferata: Sovata era legata pe vremuri chiar prin


doua linii: o linie secundara de ecartament normal si o
linie de ecartament ngust. Din pacate aceasta din urma,
care prin valea Nirajului urca pna la Trgu-Mures, astazi
este scos din functiune, linia fiind ntr-o stare degradata.
Cealalta linie, linia secundara 307, neelectrificata,
porneste de la Praid, coboara pe valea Trnavei Mici, prin
Trnaveni si Blaj pna la Teius, unde se conecteaza la linia
principala (magistrala) 300. Acestia cca. 140 km pna la
linia electrificata fac transportul de persoane foarte greoi
si lung. Poate de aceea exista azi doar o singura cursa (n
doua directii), de la Blaj pna la Praid, n operare privata.
O mai buna solutie poate fi pentru accesul pe cale ferata a
Sovatei prin Sighisoara, care se afla la 67 km de oras si se
afla pe magistrala 300, unde trec zilnic mai multe curse
nationale si internationale.

Pe cale aeriana: Sovata poate fi accesata prin


aerogarile din Trgu-Mures sau prin Sibiu. Aeroportul
din Trgu-Mures, la circa 65 km, care are curse
regulate saptamnale atat nationale, cat si
internationale, atat directe, cat si cu escale la
Timisoara. Aeroportul din Sibiu, la cca. 170 km, ofera
alte alternative de zbor n tara si n strainatate, cu
escale la Timisoara (spre destinatiile mai sus
amintite) sau spre Bucuresti, Viena, Munchen. Este o
posibilitate cu perspective mari, proiectul
aeroportului din Ghimbav, de lnga Brasov, ce ar
aduce mai aproape transportul aerian de Sovata si
din ntreaga zona, oferind posibilitati de zbor spre
alte destinatii la doar 180 km de Sovata.

1.3 Tipuri de bioclimat

Staiune cu sezon permanent, Sovata a fost


menionat pentru prima data ca loc tmduitor ntrun document din 1597, dar abia n 1850 devine
staiune balnear. Este nconjurat de dealurile
Cireelu (912 m), Capela (720 m), Bechi (1.079 m),
Dealul Mic i Muntele de Sare, fiind acoperit cu pduri
de fagi, stejari, carpeni, ulmi, castani, brazi i
mesteceni.
Staiunea are o clima subalpin, cu veri rcoroase
(temperatura medie n iulie este de 18,5C) i ierni
blnde (temperatura medie n ianuarie este de -3,5C).
Temperatura medie anual este de 7,6C, iar media
anual a precipitaiilor este de 750 mm.

Capitolul 2.
Analiza turistica a statiunii Sovata

2.1. Resurse turistice

Sovata este o statiune balneara cunoscuta la nivel


european. Renumele statiunii se datoreaza lacurilor Ursu
(46.000 m), Aluni (9.000 m), Verde (5.000 m), Negru,
Rou, Mierlei i erpilor, cu ape clorurate (cu concentraie
mare - de la 40 la 250 gr/litru) i sodice, prezentnd
fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei
variaz n funcie de acumularea cldurii solare n apa
srat, apa cald fiind protejat de un strat de ap
proaspat provenit din rulee, care nu se amestec cu
ap sarat, ci se menine la suprafat, acionnd ca un
izolator termic). Acest lucru face ca vara temperatura
Lacului Ursu (18,4 m adncime), cel mai mare lac
heliotermal, s varieze ntre 10-20C la suprafa, 3040C la adncimea de 1 m i 40-60C la adncimea de
1,5 m.

Staiunea este indicat pentru tratamentul bolilor


ginecologice (insuficien ovarian, cervicit cronic,
metrosalpingit cronic, sterilitate) dar i pentru
afectiuni degenerative, inflamatorii i reumatismale
(spondiloz cervical, dorsal i lombar, artroz,
poliartroz, dureri articulare, tendinite, tendimiozit,
poliartrit scapulohumeral), stri posttraumatismale
(dupa operaii vindecate la articulaii, muchi, oase,
dupa luxaii i entorse), pentru boli ale sistemului
nervos periferic (pareze uoare, sechele ale
poliomielitei, polinevrite), tulburari endocrine
(hipotiroidie, urmare unui tratament endocrinologic),
boli cardiovasculare (ulceratii, acrocianoz), insa in
acelasi timp este locul ideal pentru o vacanta relaxanta,
in orice sezon al anului.

Sovata beneficiaz de dotari multiple: pentru bai


calde, n cad sau bazin,cu apa mineral srat
prelevat din lacuri; pentru tratamente
ginecologice i mpachetri cu namol cald; bazine
pentru kinetoterapie, instalaii pentru
electroterapie i hidroterapie; saune; sali de
gimnastica medical; plaje pe malul Lacului Ursu
i Lacului Aluni etc.
Condiiile de cazare sunt bune, hoteluri cum ar fi
"Sovata", "Brdet", "Aluni", "Fget", "Cprioara",
beneficiind n unele cazuri de baz de tratament
proprie, vile, hanuri, moteluri i cabane).

Posibilitile de recreere i de
practicare a sportului sunt de
asemenea numeroase. Majoritatea
hotelurilor din Sovata au oferte ce
includ accesul la sali de fitness,
piscina, sauna sau masaj, insa
statiunea nu duce lipsa de spatii
special amenajate pentru bowling,
biliard, tenis de masa sau darts, si
chiar sala de lectura, cinematograf,

Turistilor pasionati de drumetii recomandam


traseul care inconjoara toate lacurile din zona.
De altfel puteti face plimbari cu mocanita cu
aburi reabilitata recent si care circula de la
Sovata pana la Campul Cetatii. Cei care cauta
o alta modalitatea de a se bucura de peisajul
zonei pot face turul statiunii cu trenuletul ce
se ia din fata Hotelului Danubius Sovata, pot
inchiria biciclete si ATV-uri sau pot face
excursii la Dealul Saca si la Varful Cireelu.

In sezonul de iarna in statiunea


Sovata exista posibilitati pentru
practicarea sporturilor de iarna, schi
si schi fond pe partia de schi situata
la 10 km de statiune, la doar 3 km de
Cabana Alunis pe un drum care este
deschis atat vara cat si iarna.

Pentru cei pasionati de sporturile de


iarna in Sovata, exista singura partie
de ski din judetul Mures. Partia de
ski Sovata aflata in administrarea
proprietarului Cabanei REPAS este
ocupata cu zapada aproape 6 luni pe
an si reprezinta atractia oricaror
categorii de schiori, de la avansati la
incepatori. Partia este formata din
partia mare si traseul pentru

La 8 km de statiune veti
gasi:

partia Alunis:
1100 m lungime
Altitudinea de plecare este de 1200 m si cea de sosire de

900 m
Inclinatie 28%
Grad de dificultate mediu
O diferenta de nivel de 300 m
Latimea medie este de 40 m
Suprafata este de 2 ha
Capacitatea partiei este de 800-900 persoane
Dotata cu: teleschi, teleferic, baby schi si instalatie de
nocturna
Omologata de Ministerul Turismului.

partia Alunis 2 pentru incepatori:


200 m lungime
Altitudinea de plecare este de 1250 m si cea

de sosire de 1210 m
Inclinatie 10%
Grad de dificultate minim (usor)
O diferenta de nivel de 40 m
Suprafata este de 1 ha
Capacitatea partiei este de 360-400 persoane
Dotata cu: baby schi si instalatie de nocturna.

n fiecare an, n luna Ianuarie, pe


prtia de la Sovata se organizeaz
Serbrile Zpezii, un festival cu
numeroase jocuri i concursuri, care
atrage o mulime de turiti.
Echipanmente de schi se pot nchiria
n diferite locuri din staiune.
De asemenea, Outward Bound
Romnia organizeaz n fiecare an la
Sovata tabere de schi si tabere de

2.2 Modaliti de exploatare i


valorificare

Sovata este o staiune pentru orice sezon,


recunoscut la nivel european, nc din anul
1850. Lacurile cu ape clorurate i sodice - ct
i nmolul din ele - au proprieti terapeutice
pentru o multitudine de afeciuni, n special
pentru afeciunile ginecologice. nconjurat
de dealuri mpdurite cu fagi, stejari, carpeni,
ulmi, castani, brazi i stejari, ct i de
Muntele de Sare, staiunea ofer posibiliti
excelente i pentru odihn i relaxare.

Functia turistica este reprezentata de


unitatile de cazare 5 hoteluri (1200 locuri
de 2-4 stele); 3 hanuri / moteluri (110
locuri de 2 stele), 3 campinguri si unitati
tip casute (110-130 locuri), cca. 50 vile
turistice (1000 locuri), 6 pensiuni (60 de
locuri), 3 tabere de elevi si prescolari (300
de locuri). La acestea se adauga si alte
tipuri de cazare, ca vilele particulare ale
persoanelor fizice si ale diferitelor unitati.

Exista 3 baze de tratament, din care


doua dotate si nzestrate conform
standardelor europene, cu asigurarea
tratamentului la nivelul celui
practicat la aceeasi standarde. Pe
lnga balneofizioterapie si turismul
de sezon exista posibilitati reale
pentru dezvoltarea turismului
montan, a sporturilor de iarna, iar n
zona periferica a orasului, se poate

Orasul si statiunea se situeaza la


altitudinea medie de 530 m (cel mai
scazut punct la 432 m, cel mai nalt
la putin peste 1700 m), iar clima are
caracter temperat influentat si de
clima subalpina ale muntilor
nconjuratori. Temperatura medie
anuala este de 8,6 grade Celsius,
temperatura medie a lunii august
fiind de 18,7 grade, iar a lunii

Presiunea atmosferica este de 735 mmHg n


ianuarie si 729,6 mmHg n aprilie, umiditatea
relativa a aerului variind ntre 55-85%. Cantitatea
anuala a precipitatiilor este de 755 mm, cea mai
arida luna fiind septembrie cu 32,3mm/mp.
Durata stralucirii soarelui nsumeaza o medie
anuala de 1850 ore. Regimul eolian este moderat,
cu viteza medie de 10 m/s. Anual se nregistreaza
113 zile cu vnt, dar numai 9 zile n care viteza
vntului depaseste 35km/h. Directia predominanta
a vnturilor este dinspre NE si NV, primavara fiind
vnturi frecvente si din directia SE. Aerul este
curat, foarte bine oxigenat, continnd n cantitati
mare ioni negativi.

Aria protejata Lacul Ursu si arboretele pe


saraturi este amplasata pe teritoriul
intravilan al orasului Sovata, n statiunea
turistica. Suprafata ei este de 79 ha, din
care 73,3 ha padure si 5,7 ha suprafete
acvatice.

. Conform Legii 462/2001 - privind regimul


ariilor protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice - aria
este definita ca rezervatie naturala.

Capitolul 3.
Stadiul actual de valorificare si metode de management utilizate

3.1. Analiza SWOT

PUNCTE TARI
bune relatii de cooperare cu institutii, autoritati judetene si centrale;
spatiile functionale bine structurate n incinta localitatii;
legaturi bune de cooperare cu orase din SUA si Olanda;
spor natural pozitiv;
populatia tnara cu un grad de instruire relativ ridicat;
atractii turistice nsemnate pe teritoriul localitatii;
mijloacele de informare a turistilor diversificate;
renume national si international n turismul balnear;
expozitia Hoventa pentru hoteluri, restaurante si catering;
tratamentul balnear fara aspect sezonal;
modernizari nsemnate n infrastructura;
accesibilitate relativ buna a localitatii;
numar nsemnat de spatii verzi;
numarul unitatilor economice n continua n crestere;
segment profitabil al economiei, prelucrarea lemnului cu o logistica si
cadru infrastructural adecvat;
doua composesorate: unul de interes local, altul de interes regional;
localitate multifunctionala;
Lacul Ursu: un unicat n Romnia.

PUNCTE SLABE
tensiunea ntre autoritatile administrative si operatorii Lacului Ursu;
lipsa unui calendar al evenimentelor;
conflictele legate de titlurile de proprietate;
pondere semnificativa al inactivilor cu potential economic;
insuficiente n ceea ce priveste calitatea si cantitatea programelor
culturale si turistice;
oferta de catering nesatisfacator;
caracter sezonier al turismului;
numarul medicilor de specialitate n scadere;
lipsa parcarilor amenajate;
lipsa spatiilor comunitare;
puncte de colectare a deseurilor nepotrivite;
lipsa unei statii moderne de epurare a apelor menajere;
infrastructura de sanatate: lipsa resursei umane, a cladirilor;
lipsa traseelor turistice marcate;
capacitatea turistica concentrata n 70% n hotelul Danubius;
surparea si degradarea retelelor de canalizare.

OPORTUNITATI
oportunitati de finantare POR si Fondul de Dezvoltare Rurala;
elaborarea noului Plan Urbanistic General;
strategii de marketing n cazul localitatii;
comisii Turistice locale cu toti actorii implicati;
cresterea potentialului turistic general;
dezvoltarea turismului montan, agroturismului sau turismului
cultural;
dezvoltarea turismului de conferinta si a expozitiilor;
construirea autostrazii Transilvania de Nord;
dezvoltarea marketingului localitatii;
dezvoltarea turismului si a infrastructurii pentru sporturi de iarna;
management integrat al fondului forestier, prin conservarea si
valorificarea resurselor existente (de ex. colectarea fructelor de
padure) si utilizarea moderata a suprafetelor pentru activitati de
vnatoare (nfiintarea unui parc de vnatoare);
nfiintarea unui centru comercial;
raliul Central Europe Rally;
nfiintarea unei manej de cai, crescatorie de pastravi;
posibilitatea elaborarii unor oferte de credite avantajoase;
construirea unui lac de acumulare din apele prurilor;
nfiintarea statiei de transfer si depozitare a deseurilor.

PERICOLE
desfiintarea sistemului de tichete de odihna cu
finantare guvernamentala;
lipsa autoritatii a organelor administrative asupra
activitatilor si prioritatilor n turismul balnear;
lipsa actiunilor coordonate ntre ntre entitati turistice,
administrative, industriale, sociale;
miscari migratorii ale populatiei;
gradul de ocupare al bazei de cazare n scadere;
lipsa sau slaba calitate a unor servicii de baza;
cresteri semnificative pe piata imobilelor privind pretul
acestora;
sectoare economice subordonate turismului;
uzarea exhaustiva mediului ecologic;
extinderea haotica a locuintelor si caselor de vacanta.

3.2. Forme de turism

In Sovata, pe lnga turismul balnear


si cel de sezon, exista posibilitati
reale pentru dezvoltarea turismului
montan si a sporturilor de iarna, si
chiar a turismului cultural, de
conferinte si expozitii. De asemenea,
n zona periferica a orasului, se poate
practica agroturismul.

Capitolul 4.
Relansarea turistica a statiunii Sovata

4.1. Domenii prioritare pentru diversificarea turistica

Cresterea duratei medii a sederii prin diversificarea


ofertei este una dintre solutii. Vizitatorii/turistii pun
n avantaj acele produse/servicii turistice care ofera
experiente bogate. Comportamentul de a cheltui
mai mult depinde de serviciile conexe, aditionale, de
calitatea acestora. Comportamentul fiecarei
categorii de consumatori este diferit, este important
cunoasterea acestui comportament pentru a creste
satisfactia turistilor si a cresterii duratei medii de
sedere. Sunt consumatori potentiali care pot fi
organizati n grupuri, altii necesita servicii foarte
unice, totodata organizarea n grupuri sau servicii
unice au ca rezultat diversificarea ofertei.

Calitatea organizarii diferitelor


evenimente este un alt factor care
determina timpul petrecut n
statiune. Prin realizarea programelor
de investitii n puncte de atractii
turistice se poate diversifica oferta
turistica si concomitent se poate
prelungi durata de nnoptare a
turistilor.

Sovata fiind o statiune balneoclimaterica are un


caracter puternic sezonier. Aceasta poate fi evitat
prin investitii n diferite puncte de atractie.
Realizarea unui aquaparc poate prelungi timpul
petrecut si diversifica durata timpului petrecut la
Sovata. Alte obiective care pot fi realizate: lac cu
apa dulce populat cu pesti pentru pescuit.
Realizarea unui prtii de schi la o alta locatie, a
unui teren de fotbal acoperit sau n spatiu liber, un
hipodrom, pot diversifica oferta mai ales pentru
tinta de turisti: familisti tineri. Realizarea unui teren
de golf diversifica si clientela, vizitatorii.

4.2. Proiecte de modernizare a


infrastructurii pentru turism

Prin dezvoltarea infrastructurii turistice trebuie


avut n vedere atingerea a doua obiective:
- apropierea ct mai buna a destinatiilor si
atractiilor turistice;
- dezvoltarea infrastructurala, structurala si
calitativa a serviciilor turistice.
O baza infrastructurala corespunzatoare
determina pe termen lung dezvoltarea spatiului
n ramura turismului. Organizarea atingerii
obiectivelor turistice, infrastructura care sta la
baza influenteaza posibilitatea dezvoltarii
atractivitatii si pe termen lung a sustenabilitatii
acesteia.

Este o prioritate ca hotelurile din statiune


(majoritatea acestora) sa-si ridice nivelul de
calificare la 3 si 4 stele de confort, pe de
alta parte sa se investeasca ntr-o masura
accentuata n infrastructura balneara si
recreationala, pentru a avea suportul
petrecerii timpului liber, pe lnga
tratamentele balneare si serviciile wellness:
restaurante, bai de agrement, trasee de
excursie, teatru de vara, discoteci, etc.

4.3. Strategii de dezvoltare a


statiunii Sovata

Dezvoltarea infrastructurii turistice, prezentata la


subcapitolul anterior.
Ridicarea nivelului de informare a turistilor aflati n
vizita. Cunoasterea programelor, locatiei depinde mai
mult de sistemul informatic turistic dect de touroperatori.
Prin realizarea unui centru de informare turistica si
promovarea intensiva a turismului local se poate ridica
nivelul de informare a turistilor. Calitatea informatiilor,
modalitatea de predare a informatiilor pentru turisti la
destinatie depinde n mare masura de conceptia alcatuita
de autoritatea publica si de unitatile care desfasoara
activitate n zona respectiva. Lipsa conceptiilor unice pot
avea mesaje diferite. O regula importanta n informarea
turistica este ca mijloacele ce servesc acesteia, sa fie ct
mai cuprinzatoare, sa ofere toate detaliile necesare, sa fie
abundente, si sa fie accesibile, nainte de toate.

Initierea cercetarii n domeniul


balnear la Sovata. Acest obiectiv pe
termen lung va avea efecte benefice
contribuind la renumele statiunii, centrul
de Cercetare si Dezvoltare care poate
genera valoare adaugata produselor
oferite n prezent. Totodata este necesara
motivarea personalului calificat pentru a
se stabili n Sovata cu posibilitatea de a
cerceta n domeniul balneoclimateric.

Realizarea unei imagini turistice unice.


Acest obiect va contribui la corectarea locatiei
naturale a cazarii turistice si a situatiei
mediului. Este de dorit promovarea si motivarea
din partea autoritatii locale si a societatilor de
turism de a construi o imagine unica a statiunii
ca o statiune curata si naturala. Sustinerea
competivitatii poate fi atinsa numai prin
corectarea esteticii locatiei si a mediului curat.
Totodata este necesara efectuarea si asigurarea
formarii profesionale n domeniul turismului.

Integrarea zonelor periferice prin turism rural.


Acest obiectiv are rezultate att din punct de vedere
economic ct si social. Integrarea zonelor periferice si
chiar a comunelor din vecinatatea orasului poate
conduce la diversificarea ofertei turistice prin
organizarea mai multor evenimente care pot fi oferite
ca un singur produs/serviciu turistic specific. Este
necesar ca integrarea sa tina cont si de specificitatile
satelor, si sa se desfasoare programe organizate astfel
nct sa contribuie la cresterea noptilor petrecute n
microregiune. Realizarea parteneriatelor n acest sens
este absolut necesar avnd n vedere posibilitatea de a
efectua programe care nu se suprapun unul pe celalalt.

Cresterea turismului de afaceri. Turismul de afaceri si turismul


de conferinte (MICE) este n plina dezvoltare. Aceste tipuri de
turism au mai multe avantaje: cheltuielile efectuate pe un turist
sunt mai mari, canalul de distribuire a imaginii orasului se
realizeaza la o scara mare avnd n vedere daca sunt organizate
conferinte internationale. Este nevoie de a organiza conferinte mai
ales n domeniile principale de dezvoltare cum sunt: turismul
balnear, conferinta pentru producatorii n industria de prelucrare a
lemnului, crescatori de bovine. Organizarea conferintelor n
domeniul afacerii au un rol dublu, avnd n vedere posibile
realizari de idei de afaceri chiar n orasul Sovata. Pe termen mai
lung largirea acestei prin organizarea conferintelor n domeniul
protectiei naturii, ornitologiei si altor stiinte. Trebuie luate n
considerare - pe termen mediu - si posibilitatile dezvoltarii
turismului de vnatoare si a eco-turismului. Acestea pot creste
durata nnoptarilor si pot fi dezvoltate servicii conexe, pot
diversifica oferta turistica. Realizarea infrastructurii pentru
sporturile de iarna este dorita pe termen lung deoarece contribuie
ca servicii conexe la oferta turistica existenta.

De asemenea, pentru dezvoltarea turismului


din statiunea Sovata propunem urmatoarele:

Realizarea unui centru de informare turistica;


Sprijinirea educatiei si nvatamntului turistic la nivel local;
Parc de agrement Drumul Sarii n zona lacurilor sarate;
Stimularea aparitiei unor restaurante de categorie superioara;
Realizarea unui centru wellness independent;
Amenajarea unui teatru de vara;
Promovarea intensiva a turismului local;
Amenajarea mai multor trasee de excursie n mprejurimi;
Crearea, organizarea si promovarea unor evenimente culturalartistice la nivel local;
Crearea unui club si discoteca moderna;
Dezvoltarea agroturismului, programe complexe n cadrul
acestora;
Amenajarea unui teren de golf;
Amenajarea unei noi prtii de schi.

n Sovata, toate investiiile autoritii


publice locale se combin cu
investiiile societilor private, crend
astfel o ambian deosebit. Primul
lucru pe care trebuie de facut n viitor
este s crearea unei infrastructuri
turistice destul de mare, cu foarte
multe locuri de cazare.

Trebuie delimitate persoanele care


vin la Sovata pentru a se trata, de
cele care vin pentru distracie. De
aceea, trebuie ca acest centru din
jurul Lacului Ursu s rmn tot mai
mult pentru tratament i s fie create
ct mai multe puncte de agrement
pentru cei care doresc s se distreze.

Dezvoltarea parii de agrement i cea


balnear printr-un aqua parc, prin care s
se degreveze puin din povara care este
acum pe Lacul Ursu, iar pentru sezonul de
iarn s se dezvolte o zon schiabil de la
nlimea de 1700 de metrii, n aa fel
nct s se poat crea i un sezon hibernal
de trei, patru luni. Astfel ar fi turiti pe tot
parcursul anul, iar indicatorii de umplere a
staiunii s-ar mbunti foarte mult.

BIBLIOGRAFIE

http://www.transilvaniabusiness.ro/25-de-mil-euro-pentru-Sovata

http://www.turismland.ro/partia-de-ski-sovata-transilvania/

http://www.turismland.ro/statiunea-sovata-mures/

http://www.primariasovata.ro/kepek/lapra/strategia.vegleges.pdf

http://www.sovata.ro/transport.html

http://www.danubiushotels.com/ro/hotels/romania/sovata/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sovata

http://www.skytrip.ro/partia-alunis-din-sovata-din-judetul-mures-ob2995.html