Sunteți pe pagina 1din 94

PREZENTARE

DE
CAZ
Seria D
Grupa 35

GI, sex M
79 ani
Domiciliu : Timisoara
Profesie : pensionar ( aviator )
Data internarii : 20.02.2014
Tipul internarii : trimitere MF
Criterii internare : investigatii si tratament
Diagnostic de trimitere : sindrom dispneic

MOTIVELE INTERNARII

Dispnee
Tuse
Fatigabilitate

AHC
Tatal : cancer gastric
Mama : patologie renala

APP

1984 - ulcer duodenal penetrant in pancreas operat


1987 - hipoacuzie profesionala
2010 - IM vechi inferior
2011 - HTA esentiala gradul III RA foarte inalt
2011 - adenom de prostata
2012 - DZ tip II tratat cu ADO
2013 AVC ischemice in antecedente (CT)
2013 arteriopatie cronica obliteranta
2012-2014 - frecvente episoade de infectie respiratorie
depresie recent diagnosticata

CONDITII DE VIATA SI MUNCA

Pensionar din 1987, aviator de profesie


Fost fumator timp de 30 ani, 1 pachet/zi, nu mai fumeaza de 3
ani
Alcool ocazional
Regim hiposodat, hipocaloric, hipoglucidic, hipolipidic

Tratament administrat anterior internarii:

Concor 5 mg, 1-0-0


Adalat 30 mg, 1-0-0
Cibacen 40 mg, 1-0-0
Trombex 75 mg,0-1-0
Simvastatin 40 mg, 0-0-1
Diabetin, 1-0-1
Avodart 0,5mg 0-1-0

ISTORICUL BOLII

Pacient cunoscut cu factori de risc cardiovasculari (HTA, DZ,


dislipidemie, varsta, sex) si boala vasculara aterosclerotica
(coronariana, cerebrala si periferica) se prezinta la medicul de
familie pentru dispnee si tuse persistenta productiva aparute
in urma cu 4 luni.
Cunoscandu-se patologia cardiaca din antecedente, medicul de
familie recomanda consult in Clinica de recuperare
cardiovasculara pentru diagnostic si tratament de specialitate.

EXAMEN CLINIC

IMC=29,8Kg/m2
Cianoza perioro-nazala
Tesut celular subcutanat bine reprezentat
Aparat respirator: torace emfizematos, ampliatii simetrice bilateral, MV
prezent pe ambele arii pulmonare, ronchusuri cu raluri sibilante
Aparat cardiovascular: arie precordiala de aspect normal, soc apexian
spatiul VI ic pe linia medioclaviculara, zgomote cardiace ritmice, bine
batute, fara sufluri supraadaugate, FC:75b/min,, TA: 150/80mmHg, puls
periferic prezent
Aparat uro-genital: loje renale libere, G negativ, polakiurie, nicturie

PREZUMTIE:
Dispnee cardiaca?
SAU
Dispnee respiratorie?
fumator 30 ani
istoric de infectii respiratorii frecvente
dispnee, tuse productiva persistenta
cianoza perioronazala, raluri bronsice
frecvente episoade de infectie respiratorie
coronarian cunoscut cu multiplii factori de risc cardiovascular
(HTA, DZ, dislipidemie, varsta, sex)

LABORATOR
Hb= 15,2 mg/dl
Ht= 44,7 %
Le = 9690/l
Tt = 320000/l

Glicemie = 145-167mg/dl
CT= 141mg/dl
LDL = 101 mg/dl
HDL= 44 mg/dl
TG = 186 mg/dl
Creatinina = 1,53 mg/dl
RFG = 43 ml/min

Se recomanda:
- Hb A1c
- albuminurie

GPT = 15 U/L
GOT = 11 U/L
PSA= 0,4 ng/ml
Na = 141 mmol/L
K= 4,2 mmol/L

INVESTIGATII PARACLINICE

EKG

Ritm sinusal, FC= 70b/min, ax QRS intermediar, modificari repolarizare


deriv inf laterale, HVS, Q in deriv inferioare

INVESTIGATII PARACLINICE

RADIOGRAFIE TORACICA
Interstitiu pulmonar accentuat
bazal bilateral
Scizurita orizontala bilateral,
cea din dreapta mult ingrosata
Pahipleurita laterotoracica
dreapta
Simfize pleuro-pleurale si
pleuro-diafragmatice bilateral
Cord cu HVS
Aorta cu calcificari parietale

INVESTIGATII PARACLINICE
ECOCARDIOGRAFIE
Ao inel = 2,2 cm
Ao ascendenta = 4,05
Ao la sinus Valsalva=2,3 cm
Deschiderea valvei Ao=1,9 cm
Diametru AS=4,02 cm
Diametru AD=2,95 cm
SIV=1,12 cm
DTDVS=5,84 cm
DTSVS=4,05 cm
PPVS=1,2 cm
FS=25%
FE=50%
Calcificari inel mitral posterior
VD=3,07 cm
AD=3,47 cm

Flux mitral
E=0,98 m/s; A=0,95 m/s
Flux aortic: vmax=1,46 m/s
Flux tricuspidian: E =0,55 m/s
Flux pulmonar: vmax=1,05 m/s,
Pmax=4,38 mmHg
Cinetica:hipochinezie perete
inferior
CONCLUZIE: Hipochinezie
perete inferior, regurgitare
mitrala gr I. Ectazia aortei
ascendente. Disfunctie
diastolica tip II

INVESTIGATII PARACLINICE

SPIROMETRIE
FVC: 77,1%
FEV1: 59,1%
FEV1%: 75,4%
PEF: 52,9%
FEF25: 24 %
FEF50: 27,3%
FEF75: 39,6%
FEF 25-75: 32,1%
Concluzia: Disfunctie
ventilatorie mixta moderata, cu
predominanta obstructiei

INVESTIGATII PARACLINICE

ECOGRAFIE ABDOMINALA

LHS: 66mm, LC:32 mm, LHD: 164 mm, VSH nedilatata, VP: 9 mm, CBP
de calibru normal, ecostructura hepatica omogena, VCI calibru normal cu
mentinerea variabilitatii I-E
RD: 94/40 mm, , fara calculi, fara staza
RS: 109/51 mm, fara calculi, fara staza
Splina omogena de 96/40 mm
VU cu continut in cantitate mica, prostata neomogena de 35/52 mm
Pancreas 16 mm la nivelul corpului pancreatic, in rest nevizualizabil

DIAGNOSTIC POZITIV
1. BPOC de tip bronsitic stadiul 2
2. Cardiomiopatie mixta ischemica si hipertensiva
3. IM inferior vechi
4. HTA esentiala de gradul III RA foarte inalt
5. Disfunctie diastolica VS tip 2
6. Ectazia aortei ascendente
7. Regurgitare mitrala gr 1 degenerativa. Regurgitare tricuspidiana gr 1
8. IC NYHA II
9. DZ tip 2 tratat cu ADO
10.Dislipidemie mixta
11.Boala arteriala periferica stadiul 1
12.Infarcte cerebrale lacunare multiple in antecedente
13.Boala cronica de rinichi stadiul 2
14.Adenom de prostata

1. BPOC
DIAGNOSTIC POZITIV:

Anamnestic: dispnee, tuse productiva, fost fumator


Examen clinic obiectiv: pacient supraponderal, cianoza
perioronazala, torace emfizematos, ronchusuri si raluri
sibilante
Paraclinic: spirometrie disfunctie ventilatorie mixta
predominant obstructiva medie (PEF: 52,9%)

1. Disfuncia ventilatorie restrictiv (DVR):


- durata N sau a expirului
- CV, VEMS, PEF: (< 80% din ideal)
- IPB (VEMS/CV %): N sau (> 80%)
2. Disfuncia ventilatorie obstructiv (DVO):
- prelungirea expirului (pn la 15 sec.)
- CVF N ( 80% din ideal)
- VEMS, PEF (< 80% din ideal)
- reducerea raportului VEMS/CV (%) = cel mai important
indicator al obstruciei bronice
- sdr. obstructiv distal: - FEFx% FEF 25%-75%
- VEMS i PEF limite normale
- VEMS/CV (%) la limita de jos a normalului
3. Disfuncia ventilatorie mixt (DVM):
- tuturor parametrilor ventilometrici

STADIALIZARE
Functie pulmonara

CV

VEMS

VEMS/CV %

FEF 25% 75%

Normala

>80%

>80%

>70%

>65%

Disfunctie usoara

66-80%

66-80%

60-70%

50-65%

Disfunctie moderata

50-65%

50-65%

45-59%

35-49%

Disfunctie severa

<50%

<50%

<45%

<35%

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Forme clinice
EMFIZEMATOS
Vrst 60 ani
Dispnee - sever
Tuse - dup debutul dispneei
Sput - redus mucoid
Episoade de IR std terminal
Infecii bronice puin frecv
RX hiperinflaie, cord mic
PaCO2 35-40mmHg
PaO2 65-75mmHg
HTP repaus 0/uoar
HTP efort moderat
CPC rar, terminal
Recul elastic scdere sever
Rezisten N/uor crescut
Capacitate de difuziune - sczut

BRONSITIC
50 ani
Uoar
nainte de debutul dispneei
Abundent purulent
Repetate
Mai frecvente
Accentuarea des. br-p, cord mrit
50-60mmHg
50-55mmHg
Moderat ctre sever
Agravat
Comun
Normal
Mare
Normal spre sczut uor

COMPLICATII BPOC
Infectii si supuratii bronhopulmonare: pneumonia, bronhopneumonia,
bronsiectazia
Pneumotoraxul spontan prin ruperea unei bule de emfizem
Flebotromboza-sursa a emboliilor pulmonare si sistemice
Cardiopatia ischemica, incidenta IM este mai mica deoarece hipoxemia
cronica stimuleaza dezvoltarea circulatiei coronariene colaterale
Insuficienta respiratorie cronica si cordul pulmonar cronic (complicatia
majora si evolutia finala a bolii)

CIRCUITUL PACIENTULUI CU BPOC

CRITERII DE INTERNARE
agravarea dispneei preexistente
tulburri de contien (scderea vigilenei)
cianoz agravat/nou instalat
folosirea muchilor accesori
semne de IC dr (edeme periferice, hm, turgescena jugularelor
aritmii recente
instabilitate hemodinamic (FR >5/min, AV<110/min, SaO2<90%)
comorbiditate semnificativ, i vrst naintat

2. CARDIOPATIE ISCHEMICA CRONICA


DIAGNOSTIC POZITIV

Anamneza: dureri precordiale ce apar la efort, cu iradiere pe bratul


stang, cedeaza la repaus si Nitroglicerina
Paraclinic: EKG (modificari de repolarizare in derivatiile inferioare si
laterale);
Ecocardiografie: hipochinezie perete inferior

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Infarct miocardic : durerea nu cedeaza la repaus si la
Nitroglicerina, modificari enzime cardiace, modificari EKG cu
supradenivelare de ST
Pericardita : EKG (supradenivelare difuza, concava in sus,
rezistenta la Nitroglicerina) ecocardiografia nu descrie
prezenta de lichid pericardic
Stenoza aortica: fara suflu, fara semne ecocardiografice
Cardiomiopatie hipertrofica: fara suflu, fara semne
ecocardiografice
Afectiuni pleuro-pulmonare: anamneza, examen clinic
obiectiv si Rx
Boli de perete toracic: anamneza, examen clinic obiectiv
Psihoza: examenul psihiatric

COMPLICATII

IMA
Tulburari de conducere
Tulburari de ritm
IC

3. HTA ESENTIALA STADIUL III RA FOARTE INALT

DIAGNOSTIC POZITIV:

Valori tensionale in antecedente 220/100 mmHg

Tratament ambulator : Concor 5mg/zi, Adalat 30mg/zi,


Cibacen 40 mg/zi

TA internare= 150/80mmHg

CLASIFICAREA HIPERTENSIUNII

Categoria

Sistolic

Diastolic

Optim

< 120

< 80

Normal

120-129

i/sau

80-84

Normal nalt

130-139

i/sau

85-89

Hipertensiune grad 1

140-159

i/sau

90-99

Hipertensiune grad 2

160-179

i/sau

100-109

Hipertensiune grad 3

180

i/sau

110

Hipertensiune sistolic
izolat

140

<90

Stratifi carea riscului CV total n urmtoarele categorii: mic, moderat, nalt i foarte nalt n funcie de TAS, TAD i prevalena
factorilor de risc, afectrii de OT asimptomatice, a diabetului, a stadiilor BCR i a bolii CV simptomatice. Subiecii cu TA normalnalt la cabinet dar cu o TA crescut n afara acestuia (HTA mascat) au un risc CV conferit de valorile TA. Subiecii cu TA de
cabinet crescut, dar cu cea din afara acestuia normal (HTA de halat alb),
n special n absena diabetului, a AO, a BCV i a BCR prezint un risc mai mic dect cei cu HTA susinut pentru aceeai TA de
cabinet.

Ce ne recomand
Ghidul pentru
Managementul HTA
2013 al Societii
Europene de
Cardiologie?

Factorii ce influenteaza prognosticul

ESC-ESH Guidelines. Eur Heart J 2013.

Factorii ce influenteaza prognosticul

ESC-ESH Guidelines. Eur Heart J 2013

CT CEREBRAL:
atrofie corticala mixta
calcificari parietale la
nivelul ACI
AVC ischemice cronice

RMN CEREBRAL
Atrofie cerebrala interna
Modificari de microangiopatie
arteriosclerotica subcorticala
Doua anevrisme pe ramuri
arteriale periferice, unul
adiacent arterei insulare stg si
altul la nivel ram arterial parietal
stg

FUND DE OCHI:
VOD: 0,4 fc, 1 ccp
VOS: 1 fc, 1 ccp
FAO: angiopatie retiniana stadiul II. DMLV incipient

RECOMANDARI:
Complianta vasculara: PWV.
ABIndex
Ecografie carotidiana: IMT
Microalbuminurie

COMPLIANA VASCULAR

PWV : VN < 10 m/s

ECOGRAFIE CAROTIDIAN

IMT: VN < 0,9 mm

THE ANKLE-BRACHIAL INDEX (ABI)


INDICELE GLEZN-BRA

ABI =

Ankle systolic pressure


Brachial systolic pressure

ABI normal > 0.90

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
HTA renovasculara (aparitia brusca a unei HTA severe, la un
pacient tanar, evolutie accentuata, afectarea rapida a functiei
renale, complicatii majore ale organelor tinta, sufluri sistolice
lombare sau periombilicale, rezistenta la tratament)
HTA renoparenchimatoasa (reducerea RFG-ului, cresterea
creatininei, proteinurie, leucocite sau eritrocite prezente la SU,
aspect de rinichi polichistic sau glomerulonefrita la ecografia
abdominala)
Coarctatia de aorta (valori tensionale crescute la mb sup si
scazute la mb inf)

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

HTA de cauza endocrina (feocromocitom-AVM,


hipo/hipertiroidism-TSH, T3, T4, eco tiroidian, Sdr Cushingcortizol)
HTA de cauza neurologica (tulburare de somatizare,
tulburare hipocondriaca)
HTA de cauza medicamentoasa: corticoterapie, ciclosporina

COMPLICATII HTA
Agravarea bolii coronariene aterosclerotice existente
Insuficienta cardiaca prin afectarea functiei diastolice
Afectarea vaselor mari (disectie, anevrism, tromboza)
Afectarea vaselor cerebrale (ischemia, tromboza,
hemoragia)
Afectare renala (nefronagioscleroza, insuficienta renala)

4. DZ TIP 2 TRATAT CU ADO


DIAGNOSTIC POZITIV
Anamnestic
Glicemie crescuta in antecedente, recent mentinuta sub control
cu tratament ADO

Compararea criteriilor de diagnostic ale Organizaiei Mondiale a Sntii


(OMS) din 2006 i aleAsociaiei Americane de Diabet (ADA) din
2003/2011 i 2012

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Diabet insipid (densitatea urinara , osmolaritatea urinara si


plasmatica )
Potomanie (fara modificari glicemie)
DZ tip 1 (apare la tineri, este insulino-dependent)

Abordare
Boala coronariana & DZ ESC 2013

Algoritmul investigaional subliniind principiile de diagnostic i management al bolilor cardio-vasculare (BCV) la pacienii cu
diabet zaharat (DZ)
cu diagnostic iniial de DZ sau cu diagnostic iniial BCV. Investigaiile recomandate ar trebui s fi e luate n considerare n
funcie de nevoile individuale i de judecata clinic i nu sunt destinate a fi o recomandare general pentru toi pacienii.
SCA = sindrom coronarian acut; ECG = electrocardiogram; FPG = glicemie plasmatic jeun; HbA1c = hemoglobin
glicat A1c; IGT= scderea toleranei la glucoz; IM = infarct miocardic; TTGO = test de toleran la glucozoral

CONTINUUM-UL GLICEMIC I BOLILE


CARDIOVASCULARE

Diabetul zaharat este o afectiune cu evolutie pe intreaga durata a vietii si care are
consecinte potentiale grave:
COMPLICATII MACRO- SI MICRO - VASCULARE
Principala cauza de
pierdere a vederii
la adulti
24,000 cazuri
noi/an in US
Retinopatia

diabetica

Cresterea riscului
de 2 4 ori pentru
AVC

boala cerebrovasculara
si AVC

Principala cauza de
insuficienta renala
terminala la adulti
44% cazuri noi/an

Nefropatia
diabetica
Principala cauza de
amputatii
non-traumatice
ale membrelor
60% cazuri noi/an

Neuropatia
diabetica

Boala
cardiovasculara
8 din 10 pacienti
diabetici mor din cauza
complicatiilor
cardiovasculare:
reducerea sperantei
de viata cu 5-10 ani

NIDDK, National Diabetes Statistics fact sheet. HHS, NIH, 2006.

Diabet zaharat tip 2: Prevenia


cardiovascular a BC
Controlul glicemiei i al tensiunii arteriale

+--

++-

Boal
macrovascular
LDL-C
STATIN

DIABET
ZAHARAT
TIP 2
LDL-C

TG

HDL-C

Dislipidemie Aterogenic

Boal
microvascular
LDL-C
STATIN

COMPLICATII
Acute infectioase:
a. Infectii urinare: cistite, PNA, abces renal
b. Infectii respiratorii: pneumopatii acute virale si bacteriene
c. Cutanate si mucoase: furuncule, carbuncule, flegmoane si abcese
Cronice infectioase:
a. Infectii urinare: bacteriuria asimptomatica, PNC
b. Infectii respiratorii cronice: TBC
c. Cutaneo-mucoase: balanoprostatita, intertrigo
Cronice degenerative:
a.
b.

Microangiopatia diabetica: nefropatia diabetica, retinopatia


diabetica
Macroangiopatia diabetica: neuropatia diabetica, piciorul diabetic

Obezitate
abdominala
Dislipidemie

HTA

Sindromul
metabolic
Stare
Rezistenta la
proinflamatorie
insulina/DZ
Stare
protrombotica

5. SINDROM METABOLIC
NCEP ATP III > 3criterii prezente

Factor de risc

Nivel

Obezitate abdominal
(Circumferina taliei)
Brbai
Femei

>102 cm (>40 in)


>88 cm (>35 in)

TG

150 mg/dl (1.7 mmol/l)

HDL-C
Brbai
Femei

<40 mg/dl (1.0 mmol/l)


<50 mg/dl (1.3 mmol/l)

TA

130/85 mm Hg

Glicemia a jeun

110 mg/dL (6.0 mmol/l)


NCEP, Adult Treatment Panel III, 2001. JAMA 2001:285;2486-2497.

Fiziopatologie: SM Boal aterosclerotic


Impactul genetic

Factorii de mediu

Obezitatea abdominal
Adipokine
Adipocite

Cytokine
Monocite/
macrofage

Markeri ai inflamaiei

Insulino-rezisten
TG

Sindromul Metabolic

HDL

TA
Ateroscleroz

Ruptura plcii/tromboz

Evenimente cardiovasculare

Reilly & Rader 2003;Eckel et al 2005

Continuumul cardiovascular
Markeri de progresie a bolii
MAU, LAD, LVH, CRP,

GFR

Interventia precoce poate


produce regresia bolii

Factori de risc cardio-metabolic

Diabet zaharat

Progresia bolii

Boala/eveniment
CV
Insuficienta
renala

Disfunctie
endoteliala
IM

Hipertensiune

PAD

DECES

Remodelare
cardiaca/vasculara
Fia

AVC

Obezitate
Dislipidemie

Fibroza

ICardiaca

Adapted from Volpe M, J Am Soc Nephrol. 2006;17:S36-S43. Adapted from Unger T, Am J Cardiol. 2002;89:3A-9A
Adapted from Dzau V and Braunwald E. Am Heart J. 1991;121:1244-1263.0

6. ADENOM DE PROSTATA
DIAGNOSTIC POZITIV
Anamnestic: polakiurie, nicturie
Examen clinic obiectiv: TR
Ecografie abdominala
PSA normal (0,4 ng/ml)

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Carcinom prostatic (PSA normal)


Neoplasm vezical (ecografie)
Infectie urinara (sumar de urina)
Litiaza reno-urinara (ecografie)
Vezica neurogena

COMPLICATII

a. Litiaza vezicala
b. Hematurie macroscopica
c. Orhiepididimite ac. si cr.
d. Retentia completa de urina

DE LA GHIDURI LA
PRACTIC MEDICAL

TRATAMENT
Igieno-dietetic:
Regim alimentar: hiposodat, hipolipidic, hipoglucidic, hipocaloric
Efort fizic: evitarea efortului fizic intens, minim 30 de minute de mers pe
teren plat zilnic, gimnastica respiratorie, mobilizarea musculaturii
centurilor
Evitarea fumatului, frigului, umezelii, reactiilor emotionale puternice
Vaccinare antigripala, antipneumococica
Includere in program de recuperare cardio-respiratorie

GHIDUL DE MANAGEMENT BPOC - GOLD

Tratament (pe stadii)

GHIDUL DE MANAGEMENT BPOC - GOLD


1. BRONHODILATATOARELE
!Bronhodilatatoarele sunt elementul central al tratamentului simptomatic n BPOC!
A. BRONHODILATATOARE CU DURAT SCURT DE ACIUNE (BADSA)
- inhalator
- la nevoie pentru ameliorarea simptomelor/regulat n exacerbri
Beta 2-agonist inhalator cu aciune rapid (4-6h): 1-2 pufurix3-4/zi
Salbutamol (Asthalin, Ventolin)
Terbutalin (Bricanyl)
Fenoterol (Berotec)
Anticolinergic inhalator (6-8 h): 2 pufurix3-4/zi
Bromura de ipatropium (Atrovent)

Se pot administra i
combinat n acelai
inhalator!

GHIDUL DE MANAGEMENT BPOC - GOLD


!Bronhodilatatoarele sunt elementul central al tratamentului simptomatic n BPOC!
B. BRONHODILATATOARE CU DURAT LUNG DE ACIUNE (BADLA)
- regulat pentru prevenirea simptomelor i a exacerbrilor
Anticolinergic inhalator (24 h):
Tiotropium 18g/zi (Spiriva)
Beta 2-agonist inhalator (12h):
Salmeterol 50gx2/zi (Serevent)
Formoterol 18gx2/zi (Atimos, Oxis Turbuhaler)
Teofilin retard (12h): 8-10mg/kgc/zi, maxim 600mg/zi
Beneficiile teofilinei devin vizibile doar la doze mari, apropiate de doza toxic.

Deoarece este necesar monitorizarea concentraiilor plasmatice se recomand prescrierea TR dup


ce s-a ncercat tratamentul BD inhalator !

GHIDUL DE MANAGEMENT BPOC - GOLD


2. GLUCOCORTICOSTEROIZII

glucocorticosteroizi inhalatori: se recomand regulat la pacienii cu

VEMS

<50%, cu exacerbri repetate (>3 exacerbri n ultimii 3 ani)


Beclometazon (Becotide, Becloforte)
Fluticazon (Flixotide Inhaler/diskus)
Budesonid (Pulmicort, Budiair, Frenolyn)
Glucocorticoizi orali: nu se recomand pe termen lung
Prednison 30-40mg/zi
durat = 7-10 zile
Prednisolon 24-32 mg/zi

3. TERAPIA COMBINAT BADLA-CSI


-mai eficient dect monoterapia componentelor n BPOC moderat/sever cu
VEMS<60%, simptomatici sub BD i cu istoric de exacerbri
Salmeterol-Fluticazon (Seretide)
Formoterol- Budesonid (Symbicort)

GHIDUL DE MANAGEMENT BPOC - GOLD


4. ANTIBIOTICE
-nu sunt recomandate de rutin, doar n exacerbrile infecioase
-se prefer calea oral, uzual se recomand empiric
-cultura i antibiograma se recomand doar n exacerbrile severe/dc atb
empiric nu a dat rezultate
Exacerbri uoare (beta-lactamine, tetracicline, biseptol)
Exacerbri moderate (amoxicilin +ac clavulanic)
Exacerbri severe (CF II i III/FQ)
5. AGENI MUCOLITICI
-nu se recomand utilizarea de rutin i profilactic
-pacienii cu sput vscoas pot beneficia de mucolitic
6. ANTITUSIVE
-utilizarea regulat este contraindicat

ATITUDINE TERAPEUTIC
GHIDUL EUROPEAN DE MANAGEMENT AL AP - 2012
mbuntirea prognosticului

Ameliorarea simptomatologiei

Aspirin 75 mg/zi (dac nu exist contraindicaii Nitroglicerin - pentru simptome acute i profilaxie - IB
specifice: hemoragie gastro-intestinal activ, alergie la
aspirin sau toleran anterioar la aspirin) IA;
clopidogrel la pacienii cu angin stabil alergici la
aspirin IIaB;
Statin la toi pacienii cu boal coronarian IA; doze Beta-blocant protecie pe ischemie pe 24h; titrare pn
mari de statin la pacienii cu RCV crescut IIaB; fibrai la doza maxim - IA
la pacienii cu HDLsczut i TG crescute care au DZ/SM
IIbB; aociere de statin + fibrat+ ac nicotinic la
pacienii cu HDL sczut, TG crescute i RCV mare IIa
C
IECA la pacienii cu HTA, IC, disfuncie de VS sau Blocant calcic/nitrat cu aciune lung dac exist
diabet IA;
intoleran la beta-blocant/eficacitate sczut n
monoterapie - IA
Beta-blocant la pacienii post-IM sau cu IC IA;
Se adaug blocant calcic dac efectul beta-blocantului e
insuficient n monoterapie - IB
Agenii metabolici - medicaie adiional IIbB;
Inhibitor de nod sinusal - n caz de intoleran la
betablocant- IIaB;
Nicorandil/ nitrat cu aciune lung dac monoterapia
cu
blocant
calcic/terapia
asociat
(blocant
calcic+betablocant) este ineficient - IIaC

GHIDUL DE MANAGEMENT AL DZ SI BC - 2013

GHIDUL DE MANAGEMENT AL DZ SI BC - 2013


OBIECTIVE

GHIDUL ESC
DE
MANAGEMENT AL
HTA
2013

Antihypertensi
ve
treatment:

Ce
medicamente
preferm?

ESC-ESH Guidelines. Eur Heart J 2007.

INDIVIDUALIZAREA TRATAMENTULUI
Concor 5 mg, 1-0-0
Ramipril 10 mg, 0-0-1
Trombex 75 mg, 0-1-0
Simvacard 40 mg, 0-0-1
Symbicort 160/4,5g 1-0-1
Urorec 8 mg, 0-0-1

PROGNOSTIC
Pe termen scurt, relativ favorabil
Pe termen lung, rezervat, tinand cont de comorbiditatile
asociate si posibila evolutie spre cord pulmonar cronic.

Grile
1. Nu caracterizeaz bronita cronic obstructiv :
A: Dispnee cu VEMS>80%
B: Obstrucie persistent a cilor aeriene mici
C: Se poate asocia cu reversibilitate parial
D: Se poate asocia unui emfizem pulmonar
E: Se poate asocia unei hipersecreii bronice

Nu caracterizeaz bronita cronic obstructiv


()
A: Dispnee cu VEMS>80%
B: Obstrucie persistent a cilor aeriene mici
C: Se poate asocia cu reversibilitate parial
D: Se poate asocia unui emfizem pulmonar
E: Se poate asocia unei hipersecreii bronice

2. Care dintre urmtoarele explorri nu fac


parte din diagnosticul BPOC:
A: Radiografia toracic
B: Probe funcionale respiratorii
C: Electrocardiogram
D: Gazometria
E: Ecografia Doppler vascular

Care dintre urmtoarele explorri nu fac


parte din diagnosticul BPOC:
A: Radiografia toracic
B: Probe funcionale respiratorii
C: Electrocardiogram
D: Gazometria
E: Ecografia Doppler vascular

3. Caracterizeaza dispneea cu exceptia?


A: perceptia constienta a unei jene sau
a unei dificultati respiratorii
B: o senzatie de lipsa sau de sete de
aer
C: o senzatie de efort sau opresiune
legata de respiratie
D: semn obiectiv
E: semn subiectiv,diferentiat de
polipnee, de hiperventilatie si de cianoza

Caracterizeaza dispneea cu exceptia?


A: perceptia constienta a unei jene sau
a unei dificultati respiratorii
B: o senzatie de lipsa sau de sete de
aer
C: o senzatie de efort sau opresiune
legata de respiratie
D: semn obiectiv
E: semn subiectiv,diferentiat de
polipnee, de hiperventilatie si de cianoza

4. Sunt cauze de dispnee cronic


A: EPA
B: Embolia pulmonar
C: Acidoza metabolic
D: BPOC
E: Pericardita cronic

Sunt cauze de dispnee cronic


A: EPA
B: Embolia pulmonar
C: Acidoza metabolic
D: BPOC
E: Pericardita cronic

5. Care dintre urmtoarele investigaii vor


completa examenul clinic n BPOC?
A: Radiografie de craniu
B: Gazometrie
C: Spirometrie
D: Ecografie cardiac
E: Hemogram

Care dintre urmtoarele investigaii vor


completa examenul clinic n BPOC? ()
A: Radiografie de craniu
B: Gazometrie
C: Spirometrie
D: Ecografie cardiac
E: Hemogram

6. Caracteristicile enfizemului centrolobular


(blue bloaters) sunt:
A: corpolenta obeza
B: corpolenta slaba
C: ronchusuri, cu sibilante
D: inima in picatura
E: cianoza

Caracteristicile enfizemului centrolobular


(blue bloaters) sunt:
A: corpolenta obeza
B: corpolenta slaba
C: ronchusuri, cu sibilante
D: inima in picatura
E: cianoza

7. Examinarile de prima intentie care


trebuie realizate in prezenta oricarei
dispnei sunt:
A: radiografie toracica
B: ecocardiografie
C: fibroscopie bronsica
D: gazometrie arteriala
E: electrocardiograma

Examinarile de prima intentie care trebuie


realizate in prezenta oricarei dispnei sunt:
()
A: radiografie toracica
B: ecocardiografie
C: fibroscopie bronsica
D: gazometrie arteriala
E: electrocardiograma

8. Care din urmatorii sunt factori de risc in


aparitia BPOC?
A: infectiile respiratorii acute
B: tabagismul
C: existenta comorbiditatilor
D: deficit de alfa- 1 antitripsina
E: aerocontaminanti profesionali

Care din urmatorii sunt factori de risc in


aparitia BPOC?
A: infectiile respiratorii acute
B: tabagismul
C: existenta comorbiditatilor
D: deficit de alfa- 1 antitripsina
E: aerocontaminanti profesionali

9. n tratamentul BPOC se utilizeaz


urmtorii bronhodilatatori cu aciune
scurt :
A: Formoterol
B: Bromur de ipratoripium
C: Bromur de tiotropium
D: Salmeterol
E: Fenoterol

n tratamentul BPOC se utilizeaz


urmtorii bronhodilatatori cu aciune
scurt
A: Formoterol
B: Bromur de ipratoripium
C: Bromur de tiotropium
D: Salmeterol
E: Fenoterol

10. Pink puffer este caracterizat de


A: Cianoz
B: Sibilante
C: Tuse rar i tardiv
D: Brbat tnr
E: Obezitate

Pink puffer este caracterizat de :


A: Cianoz
B: Sibilante
C: Tuse rar i tardiv
D: Brbat tnr
E: Obezitate