UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
GEOGRAFIA TURISMULUI

Bunuri cu
semnificatie
etnografica
-2012-

Etnografia este tiina care clasific popoarele lumii, studiaz

compoziia, originea i rspndirea lor, urmrete evoluia culturii lor
materiale i spirituale, moravurile i particularitile felului lor de via,
legturile cultural-istorice reciproce.
Patrimoniul etnografic se
mparte pe tipuri de obiecte, n
funcie de materialul din care
sunt ele confecionate: piese
de lemn, piese ceramice, piese
din sticl, os, piatra, piese
metalice, piese din lemn si
metal, piese textile, dar i n
funcie de utilitatea acestora:
unelte de cmp, unelte folosite
n gospodrie, mijloace de
transport, piese folosite n
cadrul unor obiceiuri i tradiii
populare, piese de pstorit,
mobilier, textile de interior,
port popular etc.

http://www.cmiabc.ro/imgs/sectii/etnografie/2

Principalele zone etnografice din Romania

Dupa V. Butura (1977) si Dictionarul de arta popular(1996), principalele zone

etnografice din Romania sunt: Moldova, Transilvania, Maramures, Oltenia,
Muntenia, Banat, Crisana, Dobrogea, fiecare zona cu numeroase regiuni.

Zona etnografica Maramures

Actualul jude Maramure mpreun cu celelalte

zone etnografice contureaz minunata ar a
Romaniei. Aceste zone, distincte din punct de vedere
geografic, istoric i etnografic, au avut de-a lungul
istoriei o soart asemntoare.

Tara Maramuresului
constituie una din
putinele zone in care sau pastrat aproape
nealterate arta populara
de o pregnanta
originalitate : case,
porti, unelte, tesaturi,
ceramica, biserici, datini
si folclor

In Maramures aproape fiecare sat, in intregul lui, este un

muzeu viu. Un muzeu populat cu oameni, care vietuiesc cu
dezinvoltura printre exponate. Fiecare localitate pare a fi un
muzeu al satului, cu ulite nici macar pietruite, strajuite de-o
parte si de alta de gospodarii si anexe construite eminamente din
lemn veritabile monumente de arhitectura si arta populara

Monumentele de arhitectur,
bisericile, troitele i porile
maramureene

Biserici

Din punct de vedere al planimetriei, la

bisericile maramureene se constat unitatea
de concepie, edificiile fiind ridicate pe
sistemul de plan folosit de ntreaga
arhitectur medieval romneasc i
caracteristic cultului ortodox. Caracteristic
arhitecturii bisericilor maramureene este
supranlarea bolii naosului, ce se sprijin
nu pe pereii cldirii, ci pe un sistem de grinzi
i console.

roita maramureseana

ro.wikipedia.org

Din punct de vedere al

valorii culturale, se
distingtroiele de hotar.
"Exist indicii c, nc de
la nceputulsec. al XVIIlea, n mai multe
comuniti maramureene
existau troie de hotar,
monumente complexe,
sculptate n lemn. S-a
pstrat doarTroia
Rednicenilor(foto) din
hotarul comunei Berbeti,
datat nsec. al XVIII-leai
care, prin elementele ce o
compun i prin tratarea lor
sculptural, se nscrie n
stilul gotic" (M. Dncu,

Portile maramuresene

Un element important al gospodriei maramureene l constituie porile, adesea cu

o nfiare monumental. Poarta maramureean "clasic" i cea mai des ntlnit
este alcatuit din trei stlpi de baz, confecionai din lemn de stejar, dispui paralel i
n acelai plan. Poarta maramureean este, n afar de atributele deja descrise, i o
marc de identitate cultural, zonal i local. Poarta rmne ca un simbol al
Maramureului, rennoindu-se an de an pe aceeai structur , pe acelai model.

asa si gospodaria taraneasca

deasupra patului
se afla un raft cu
cergi, prosoape,
fete de masa
asezate in straturi
si care
infrumuseteaza
interiorul
camerei

obiecte din
ceramica
impodobite
cu stergare

razboi
de
tesut

lada de
zestre

Intrnd ntr-o cas rneasc se

observa abundena produselor textile de
tot felul, colorate, mobilier modern n
amestec cu piese tradiionale, vase
emailate cu motive strident colorate.

olul maramuresean

Stergare

Covor

Lepedeu si fete de perne

Creatii artistice din lemn

Lada de zestre

http://www.vacanteperoti.ro/Muzeul-Etnografic-Sighet.php

Obiecte de decor in Muzeul etnografic Sigetul

Marmatiei

Relicva a industriei casnice textile, fusul nu a

avut dect un rol secundar, multa vreme insignifiant,
in acest proces fiind un simplu instrument de
depozitare vremelnica a lnii toarse manual. Din
punct de vedere social, furcile pe care se aseza lna
netoarsa aveau o mai mare valoare, deoarece erau
confectionate si gravate artistic, cu migala, de feciori,
pentru mame, sotii sau dragute, prilej de mndrie la
sezatoare.

Mesteri ce au
preluat arta
celui care a
inventat-o
-Stan Ion
Patra-

lte folosite pentru prelucrarea lemn

Dli cu mnere octogonale

Rindea ornat cu talp

arcuit

fierastrau

2 echere si compas
pentru tamplari

Muzeul Satului Maramuresean - un atelier de

2.

1
.

3.

4.

5.

6.

7.

Industria casnic
textil
Prelucrarea
de canepa de catre Ples Ioana din Ieud. Toata povestea
procesuluiilustrata mai jos

http://radulazar.blogspot.com/2010_09_01_archive.html

Vartelnita

Suveici

Hecel-torsul
cnepii

Roata de
tors

Razboi de tesut

http://radulazar.blogspot.com/2010_09_01_archive.html

Tesutul de cergi in Maramures. Grad Anuta din Salistea

de Sus.

Unelte din fier

Atelier de fierarie - Ieud - jud. Maramures

Potcovit la Botiza

Piese de ceramica

Cuptorul ceramic al lui Tanase

Burnar din Sacel, descendent al
celebrei familii de olari Cocean.

ceramic roie nesmluit (Scel)

ceramica smluit ornamentat cu cornulVama

Ceramica ornamentata prin zgrafitare

Ceramica decorat cu
pensula

Pictura pe
lemn
Iconografia maramurean
are
o
ndelungat
i
bogat
tradiie,
fiind
apreciate n mod deosebit
icoanele pe lemn.

Icoane in Muzeul Etnografic Sighetu

Marmatiei

naframa

Costumul
femeiesc

Zgrdanul

zadii vargate cu
dungi orizontale

Poalele

Opinci

Podoabe tradiionale

Costumelemoroencelor
capt
culoare i mulumit podoabelor
tradiionale. Cocoanele i femeile
tinere poart mndre n jurulgtului
"zgrdane" fcute din mrgele mici,
viu colorate, nirate pe a n
diverse motive (n special motivul S,
romburi, flori).

Fete din Salistea de Sus,Maramures, port

http://static.infoturism.ro/poze-

Straia

Costumul
barbatesc

palariile din paie cu

borurile mai largi si
cu pana

Pieptarul este fastuos brodat, cu multe elemente

ornamentale, tinte din metal, ciucuti din lana, confectionat
din piele, cu blana pe dinauntru si se poarta nencheiat.
Cmea este tesuta din panza alba de
bumbac, cusuta simplu cu broderii la gat
si la maneci, cu matase alba sau galbena.
Manecile sunt largi, lungi sau trei sfert si
se termina cu cipca cu coltisori la
camasile de sarbatoare.
Pantalonii numiti gatii se poarta vara, sunt largi si
scurti pana deasupra gleznelor,sunt foarte comozi fiind
tesuti din panza de bumbac alba.
opinci din piele de vit sau de porc

Instalatii tehnice

Vltorile sunt instalatii traditionale care functioneaza pe principiul

hidraulic, utilizate pentru spalarea si limpezirea textilelor de mari
dimensiuni.

Unelte folosite in
agricultura

nelte folosite pentru pastorit

Mocanita
http://www.de-weekend.com/2011/01/maramures-taram-debasm.html

http://www.de-weekend.com/2011/01/maramures-taram-

Concluzie
Maramureul, vatr de cultur i civilizaie care i-a dltuit
in lemn istoria, este locul unde tradiiile, portul i arta popular se
pstreaz ca nicieri altundeva in Romania. Maramureul este un
imens muzeu in aer liber, iar viaa de zi cu zi a satului
maramureean este o adevarat intoarcere in timp.
Se poate spune ca satele maramuresene reprezinta o imensa galerie
de arta populara. In zilele de sarbatoare decorul lor este completat
de costumele localnicilor, puternic colorate, cusute cu migala si
fantezie;
Arta i civilizaia popular maramureean reprezint una din
componentele de baz ale culturii i civilizaiei naionale, capabil s
oglindeasc intr-o modalitate specific realitatea lumii prin crearea
de ansambluri, grupuri artistice, generate de un evantai larg de
emoii i talente cu adanci rdcini in spaiul carpato-danubiano-