Sunteți pe pagina 1din 36

ARSURILE

GENERALITĂŢI
 90% termice
 10% chimice, electrice
 frecvenţă mare la:
 copii 1-5 ani - opăriri
 băieţi 17-30 ani - lichide combustibile

Supravieţuirea este frecvent direct influenţată


de resuscitarea şi stabilizarea iniţială !
ARSURI TERMICE
Funcţiile pielii
a.reglajul regimului termic
b.revenirea pierderilor lichidiene
c.rol de protecţie (contra diverse substanţe,
microorganisme)
Severitatea arsurii depinde de:
 temperatura de expunere
 timpul de contact
PROFUNZIMEA ARSURII
 Gradul I:
 leziune în epiderm
 eritem local, durere

 Gradul II:
 leziuni ale epidermului şi dermului (foliculii piloşi şi
glandele sudorale intacte)
 clinic: zonă eritematoasă umedă şi tumefiată cu vezici
şi bule, hipersensibilă
PROFUNZIMEA ARSURII
 Gradul III:
 epiderm şi derm profund
 flictenă hemoragică

 Gradul IV:
 piele, ţesut celular subcutanat, muşchi, os
 escară
LEZIUNI DATORATE INHALĂRII
Semne
 arsuri ale feţei
 spută carbonacee
 arsura perilor nazali
 edem/eritem faringian, wheezing, răguşeală

Anamnestic
 expunere la fum în spaţiu închis
 pacient stuporos sau inconştient
LEZIUNI DATORATE INHALĂRII
 Insuficienţa respiratorie acută
 tuse, dispnee, bronhospasm, hipoxie
 apare încâteva minute - 36 ore
 aproape întotdeauna fatală
 Edemul pulmonar
 apare la 6-72 ore
 mortalitate mare
 Bronhopneumonia
 stafilococ sau Gram (-)
 apare la 3-10 zile
INTOXICAŢIA CU CO

 Semne:
 CO > 30% - cefalee, slăbiciune, greţuri
 CO > 40% (intoxicaţie severă) - tulburări de
vedere şi de comportament, tulburări
neurologice, piele roşie cireşie
 CO > 50% - comă - deces
CONDUITA TERAPEUTICĂ
 Prespital:  Spital:
 scoaterea din
 ABC
mediu
 ABC  traumă ?
 decontaminare  inhalaţie ? - ?
 O2 (inhalare, CO)  arsuri circumferenţiale -
 răcire pulsuri
 linie i.v. (Ringer)
 monitorizare debit urinar
 analgezie
 monitorizare cardiacă
 pansare
 sondă n.g. - > 20% supr. arsă
 ATPA
 analgezie
ARSURI CHIMICE
 Leziunile (eritem, edem, flictenă, necroză)
depind de:
 concentraţia substanţei,
 cantitate,
 timp de contact,
 mecanism de acţiune,
 zona afectată,
 integritatea tegumentelor.
ARSURI CHIMICE - TRATAMENT
 Diluarea agentului chimic şi îndepărtarea de pe
tegumente
 Scăderea vitezei reacţiilor chimice şi fizice
 Diminuarea procesului inflamator nespecific
 Irigarea abundentă cu apă sau SF (excepţie
oxid de Ca, fenol)
 Tratament general în cazul arsurilor > 20 %
 Tratament local: excizie, chirurgie plastică
ARSURI ELECTRICE
 Gravitatea leziunilor depinde de:
 Intensitate(A)
 Tensiune (U)
 Tipul curentului (ca sau cc)
 Rezistenţa la punctul de contact şi de ieşire
 Durata contactului
 Traseul curentului în corp
 Factori de mediu asociaţi
ARSURI ELECTRICE

 Clinic:
 Local: marcă electrică, leziune de gradul IV
 General: FV, asistolă, alte tulburări de ritm,
leziuni neurologice, vasculare, musculare,
mioglobinurie
ARSURI ELECTRICE - TRATAMENT
 Resuscitare cardiorespiratorie
 Tratamentul aritmiilor cardiace
 Resuscitare volemică: Ringer sau SF 20-40
ml/kg în prima oră
 Tratamentul rabdominolizei: 50 mEq bicarbonat/l
 Tratament local: excizie, necrectomii, amputaţii,
grefe
 Imunizarea antitetanică
 Prevenirea infecţiei cu anaerobi
HIPERTERMIA
DEFINIŢIE, EPIDEMIOLOGIE
 Grup de manifestări ce apar în contextul
expunerii la căldură (nu doar la soare !);
 Mai frecvente vara, dar nu numai;
 Grupe cu risc: vârstnici, afecţ. cardiopulmonare
 Factori de mediu:
 Temperatura;
 Umiditatea;
 Expunerea la soare;
 Curenţii de aer;
 Modul de îmbrăcare;
 Aspect aparte la sportivi;
EDEMELE CRAMPELE
MUSCULARE
 Temperatură  Spasme musculare
crescută; dureroase;
 Persoane
neaclimatizate;  Membre sup. şi inf.;
 Vasodilataţie  Balanţă negativă a
periferică;
sodiului;
 Poziţie ortostatică;
 Trat.: exerciţii fizice,
 Trat.: hidratare orală
ridicarea picioarelor. o linguriţă sare/un
pahar apă.
SINCOPA DESHIDRATAREA
 Sincopa  Temp. centrală 38-40,5
ortostatică; C;
 Hipotensiune
posturală;
 Transpiraţii profuze;
 Persoane  Cefalee, vertij, astenie;
neaclimatizate  Greaţă, vărsături;
sau deshidratate;
 Trat.: poziţie clino,
 Tahicardie,
umplere hipotensiune;
lichidiană, orală  Trat.: lichide i.v.
sau i.v.
EDEM CEREBRAL/ AVC
datorat căldurii (heatstroke)
 Temperatură centrală > 40,5 C;
 Modificări ale statusului mental;
 Mortalitate 10 %;
 Leziuni ale tuturor organelor şi sistemelor;
 Acţiunea endotoxinelor şi citokinelor.
TRATAMENT: RĂCIRE EXTERNĂ
 Metode prin imersie (risc de
vasoconstricţie, convulsii) – imersie în apă
rece şi gheaţă;
 Metode prin evaporare (permit
resuscitarea):
 îndepărtarea hainelor;
 pulverizarea apei;
 împachetări reci;
TRATAMENT: RĂCIRE INTERNĂ

 Metode de răcire internă – irigarea


stomacului sau rectului, lavaj peritoneal,
by-pass cardio-pulmonar;
 IOT şi ventilaţie mecanică;
 RCP la pacienţii cu stop cardio-respirator;
 Lichide i.v. (glucoză, SF) cu monitorizare
funcţii vitale.
HIPOTERMIA
DEBUTUL HIPOTERMIEI
 Depinde de diferenţa de temperatură dintre corp
şi mediul înconjurător
 riscul de hipotermie apare la o diferenţă de 240C -
momentul debutului hipotermiei între două ore şi zile
 diferenţă de 48 - 500C - debut într-o oră
 diferenţă de 60 - 700C - debut în câteva minute
 dacă se asociează imersia în apă debutul are loc mai
rapid
MANIFESTĂRI CLINICE
 350C
 confuzie uşoară, letargie, frisoane
 340C
 amnezie
 320C
 semiconştienţă, rigiditate musculară, midriază
 300C
 stare de inconştienţă, ROT absente, frecvenţa
respiraţiilor sub 10/min
MANAGEMENTUL GENERAL AL
PACIENTULUI HIPOTERMIC
 ABC; O2 întotdeauna
 Măsurarea temperaturii
 Începerea reîncălzirii
 Rehidratare - cu grijă la pacienţii vârstnici;
necesită linie centrală pentru aprecierea
resuscitării statusului resuscitării fluidice
 Sondă NG/urinară
 Monitorizarea continuă a temperaturii centrale şi
a ritmului cardiac
 Tratamentul bolilor sau leziunilor asociate
 Internare în ATI
REÎNCĂLZIREA

 Obiective:
 creşterea temperaturii centrale cu un grad pe
oră
 dacă acest lucru este imposibil se vor practica
măsuri de reîncălzire mai agresive
TEHNICI DE REÎNCĂLZIRE
EXTERNĂ

 Pături calde - se va acoperi scalpul


 Mediul înconjurător încălzit
 Saltea cu apă încălzită
 Baie în apă caldă
 Pungi calde în axilă
TEHNICI DE REÎNCĂLZIRE
INTERNĂ
 Oxigen cald (420C) pe mască sau IOT
 Fluide IV calde
 Lavaj gastric cu ser cald
 Lavaj rectal cu apă caldă
 Lavaj peritoneal cu ser cald
 Lavaj cald pe pleurostomă
 Toracotomie/lavaj mediastinal
 Bypass cardiopulmonar
LEZIUNILE DE ÎNGHEŢ
LEZIUNI DE ÎNGHEŢ
 Leziuni de inghet = frosbite
 Leziuni produse de frig fara inghet:
 picior de imersie - se datoreaza expunerii la
frig umed,timp de 1-2 zile; apar leziuni ale
pielii similare arsurilor superficiale delimitate;
leziunile in profunzime sunt rare
 eritem pernio - se datoreaza expunerii
indelungate a membrelor la frig uscat; apar
mici ulceratii dureroase pe zonele expuse
LEZIUNI DE ÎNGHEŢ

 Superficial: pielea este


rece,palida,cenusie,lipsita de singe,dar
pliabila si moale in tesutul subcutanat
 Profund: la palpare senzatie lemnoasa
sau pietroasa
PREZENTARE CLINICĂ
 Gradul I: eritem,placa galbuie
 Gradul II: vezicule tegumentare umplute
cu lichid clar sau laptos
 Gradul III: vezicule tegumentare umplute
cu lichid sanguinolent
 Gradul IV: leziune care depaseste dermul;
disfunctie si distructie a structurilor
profunde
TRATAMENT
 Reincalzire rapida in apa la 42C
 Narcotice
 Profilaxie tetanica
 Antibiotice topice ca pentru arsurile de
gradul II
 Pansament
 Nu se debrideaza chirurgical pentru cel
putin citeva luni,cu exceptia aparitiei
gangrenei umede sau a infectiei
ÎNECUL
DEFINIŢII
 Înecul - deces prin sufocare după
submersia într-un lichid (pacienţii
decedează în primele 24 de ore de
submersie)
 Semiînecul - supravieţuirea (de scurtă
sau lungă durată) după asfixia secundară
unei submersii
PRIMUL AJUTOR
 Se încep ventilaţiile ‘’gură la gură’’ când pacientul este
încă în apă, efectuând manevra Sellick dacă este
posibil
 Imobilizarea precoce a gâtului
 Se vor elibera căile aeriene de eventuali corpi străini
 Manevra Heimlich ?
 Pe mal se poziţionează victima la orizontală (capul să
nu fie nici deasupra nici dedesuptul nivelului inimii)
 Dacă există, se va administra O2