Sunteți pe pagina 1din 34

SSCR-Constanta

PARACENTEZA
ABDOMINALA
Punctia evacuatorie

Definitie:
Paracenteza abdominala este o metoda de
extragere a unei cantitati de lichid din cavitatea
abdominala.
Ea este utilizata in evaluarea etiologiei
lichidului de ascita sau in scop terapeutic,
pentru a reduce volumul lichidului de ascita.

Factori implicati in patogenia


ascitei

Cresterea presiunii hidrostatice in circulatia capilara


subperitoneala
Cresterea permeabilitatii capilarelor subperitoneale
Insuficienta drenajului limfatic
Scaderea presiunii coloid osmotice intravasculare
(albumina este raspunzatoare de 80% din presiunea
coloid osmotica)
Retentia renala de sodiu si apa
Secretia unor celule anormale

Clasificarea ascitei in functie de


mecanismul de aparitie
Prin hipertensiune portala:
-ciroza hepatica
-sindrom Budd-Chiari
-insuficienta cardiaca dreapta
-tromboza de vena cava superioara
Prin obstacol limfatic:
-traumatisme
-limfoame
-metastaze ganglionare

Prin hipoalbuminemie:
-sindrom nefrotic
-sindrom de malabsorbtie
Prin permeabilitate anormala a capilarului
subperitoneal:
-carcinomatoza
-peritonita TBC

blou clinic
ablou

Senzatie de plenitudine;
Greutate intraabdominala;
Dispnee;
Febra (ascita inflamatorie);
Durere intensa in
hipocondrul drept urmata
de aparitia ascitei
(tromboza de vena porta);
Scadere rapida in greutate
(etiologie neoplazica);
Antecedente de TBC
(peritonita TBC);

Abdomen marit de volum;


Pielea poate fi intinsa, lucioasa,
neteda, cu vergeturi;
Ombilicul poate aparea in deget de
manusa, deplisat;

Poate aparea circulatia venoasa vizibila la nivelul


peretelui abdominal tip cavo-cav in regiunea
subombilicala, a flancurilor si in hipogastru;
La palpare apare o rezistenta elastica;
La percutie apare matitate.

Indicatii

La pacientii cu ascita de etiologie necunoscuta;


La pacienti cu suspiciune de peritonita
bacteriana;
La pacientii stabili hemodinamic cu un volum
mare de lichid de ascita pentru a inlatura
discomfortul sau insuficienta respiratorie;
La pacientii cu ascita care nu raspund la
diuretice.

Contraindicatii

La pacientii necooperanti;
La pacientii cu coagulare intravasculara
diseminata (CID);
Infectie cutanata la nivelul punctiei;
Vase de sange vizibile la nivelul punctiei;
Cicatrici postoperatorii la nivelul punctiei;
Hematom al peretelui abdominal la nivelul
punctiei.

Contraindicatii relative

Sarcina;
Organomegalie;
Obstructia intestinului subtire;
Adeziuni intraabdominale;
Vezica urinara destinsa.

Tehnici ajutatoare

Radiografie abdominala;
CT;
Punctie ghidata ecografic;
Sondaj nazo-gastric;
Sondaj ureteral.

Manusi sterile
Marker pentru piele
Solutii antiseptice
Agenti anestezici locali
(5-10 ml.)
Seringa si ace (de 10 ml
si 60 ml)
Tampoane
Camp steril

Fir de matase pentru


suturi (2/0 sau 3/0)
Bisturiu
Trocar si canula sau
cateter peritoneal
Tuburi adecvate pentru
drenaj
Vase de colectare a
lichidului
Vacutainere
Leucoplast steril

Pregatirea
Puneti pacientul sa urineze inaintea
inceperii procedurii sau folositi o
sonda Foley pentru a goli vezica
urinara.

Pregatirea

Explicarea procedurii (riscuri, beneficii si


alternative) si obtinearea acordului
pacientului (apartinatorului)

Riscuri:
-sangerare
-infectie
-leziuni de organe intraabdominale
-hipotensiune

Pozitia bolnavului
Puneti pacientul in pozitie antitrendelenburg
(45-60 grade) pentru a permite acumularea
lichidului in abdomenul inferior.

Locurile pentru efectuarea


paracentezei

Pe linia mediana la 2
cm. subombilical
La unirea 1/3 externe
cu 2/3 medii a liniei ce
uneste ombilicul de
spina iliaca anterosuperioara in fosa
iliaca stanga

Percutie abdominala;
Pregatirea tegumentului cu solutie antiseptica;
Se aseaza campul steril;

Infiltrarea cu cativa ml de
anestezic local
in zona
aleasa;

Se efectueaza o mica crestatura in piele prin


care se introduce trocarul si canula sau
cateterul de dializa peritoneala (cateter de
cauciuc siliconic Tenokhoff);

Atunci cand se patrunde in cavitatea


peritoneala apare o senzatie specifica de
scadere brusca a rezistentei la inaintare;
Extrageti trocarul sau piesa de introducere a
cateterului peritoneal si conectati canula sau
cateterul la sistemul de colectare;

Ancorati o sutura in tegument si inodati firul


in jurul cateterului de drenaj;
Aplicati o compresa sau o fasa in jurul
acestuia;

Scoaterea brusca urmata de masare pentru


a strica paralelismul planurilor;
Pansament steril, bandaj compresiv.

Extragerea lichidului

Atunci cand abdomenul pacientului este foarte


destins, extrageti lichidul intr-un ritm de 2 l./zi
(decompresia rapida poate produce stare de
soc la fel ca si in cazul punctiei pleurale)
folosind o clema pentru a controla fluxul prin
cateter;
Cereti pacientului sa-si modifice pozitia cand
fluxul lichidian scade, intorcandu-se pe partea
respectiva pentru a fovoriza scurgerea
gravitationala a lichidului;
Daca tubul se obstrueaza, el poate fi spalat cu
ser fiziologic sau manipulat pentru a fi
repozitionat in interiorul cavitatii peritoneale.

Examinarea lichidului

Probele de lichid trebuie trimise la laborator


pentru analize biochimice sau examen
histologic, bacteriologic sau citologic.

Analize de laborator

Amilaze
Lipaze
Proteine totale
LDH
Glucoza
Fosfataza alcalina

Trigliceride
Bilirubina
pH
Albumine
Citologie
Cultura
microbacteriana


1.
2.
3.
4.

1.
2.
3.

Transudat:
Rivalta negativa
Proteine < 3.5 g%
Densitate < 1015
Celule < 250/mmc
Apare in:
Hipoalbuminemie
Insuficienta cardiaca
dreapta
Sindrom de
hipertensiune portala
(ciroza)

1.
2.
3.

1.
2.
3.
4.

Exudat:
Rivalta pozitiv
Proteine > 2.5 g%
Densitatea > 1016
Apare in:
Peritonita TBC
Blocaj in drenajul limfatic
Neoplasme
Sindrom Budd-Chiari

Albumina plasmatica /albumina din ascita


(serum-ascites albumin gradient = SAAG)

SAAG 1.1 g/dl


ascita cirotica
necomplicata
(hipertensiune portala)

SAAG < 1.1 g/dl


ascita exudativa
(cancer, infectie,
pancreatita)

Riscuri
Leziuni viscerale:
Cadranul inferior stang se prefera celui
drept, deoarece sigmoidul in mod normal,
este un segment colic mobil, pe cand cecul
este in mod obisnuit fix;
Interesarea unui segment de tub digestiv
fixat la peretele abdominal prin procesul
aderential postoperator locul de punctie
trebuie sa fie ales la distanta de cicatricea
postoperatorie si de locurile de exteriorizare
a tuburilor de dren;

Leziunile vasculare:
sunt in general minore
in cazul punctiei
transparietale
(hematoame
subcutanate)
Punctia arterei
epigastrice inferioare

Alte riscuri

Infectie locala
Scurgere de lichid la nivelul punctiei
Hipotensiune
Hiponatremie
Insuficienta renala

Fisa de observatie a
pacientului

Consimtamantul pacientului;
Indicatiile procedurii;
Analize ale sangelui relevante (INR, APTT, nr.
Trombocitelor);
Tehnica, anestezic, cantitatea de lichid extrasa,
caracterul fluidului, cantitatea de sange pieduta;
Eventuale complicatii;
Teste de laborator comandate.

V mulumesc!