Sunteți pe pagina 1din 29

Fac ultate a de  Finanţe , Asigurări, Bănc i şi 

Burse  de  Valo ri

Pieţe de capital

Curs 7. Evaluarea acţiunilor.


Analiza tehnică

Asist. univ. drd. Alina GRIGORE


Catedra de MONEDĂ
Cuprins
Ø Ipotezele care stau la baza analizei tehnice;
Ø Analiza tehnică versus analiza fundamentală:
Ø Reguli de tranzacţionare;
Ø Self-fulfiling prophecies;
Ø Teoria lui Dow:
Ø Tipuri de trenduri, dreaptă suport şi dreaptă rezistenţă;
Ø Tipuri de grafice: lumânări, O şi X;
Ø Indicatori tehnici:
Ø Indicatori de sentiment;
Ø Indicatori ce ţin de structura pieţei.
Bibliografie:

Ø Bodie, Z., A. Kane, and A. J. Marcus (2007): Essentials of


Investments, 6th edition, McGraw Hill International Edition
Ø Reilly, F., and K. Brown (2006): Investments Analysis and
Portfolio Management, 8th edition, South-Western, Div of
Thomson Learning; International Ed.

Analiza tehnică.
 Se bazează pe examinarea datelor din trecut referitoare la
evoluţia preţului şi volumului activelor financiare pentru a
determina comportamentul pieţei în viitor.

 În opinia lui Robert A. Levy: Conceptual Foundations of
Technical Analysis, Financial Analysists Journal 22, no. 4, (July-August
1966):83

 Ipotezele care stau la baza analizei tehnice sunt:


1. Valoarea de piaţă a oricărui bun este determinată prin confruntarea
cererii şi a ofertei;
2. Atât cererea cât şi oferta de acţiuni sunt guvernate de factori raţionali
(variabile economice) şi iraţionali (opinii, zvonuri, “fler”).
3. Preţurile activelor şi piaţa în ansamblul său au anumite evoluţii, de
aceea spunem că reflectă anumite trenduri.
4. Trendurile pieţelor se modifică în funcţie de cererea şi oferta de acţiuni,
iar aceste modificări pot fi detectate mai devreme sau mai târziu.
Unii autori menţionează că trecutul se repetă.
Analiza tehnică
 Concept cheie pentru analiza tehnică:
 Viteza cu care preţul se ajustează la noile informaţii
ce se reflectă în modificările cererii şi ofertei de
titluri.
 Analiştii ce promovează analiza tehnică presupun că o mişcarea
preţurilor acţiunilor în trenduri persistă pe perioade de timp
îndelungate.
 Noile informaţii ce apar pe piaţă sunt înglobate în preţ, gradual,
pe o anumită perioadă de timp şi nu doar la un anumit moment
de timp (cum presupune EMH).


 Analiza tehnică presupune ajustarea preţurilor graduală.
 Trendul persistă până când se atinge noul punct de
echilibru.
 Analiştii ce promovează analiza tehnică au drept obiectiv
“identificarea” punctului în care are loc schimbarea.
Analiza tehnică
Pre t



Pre t de  e c hilibru  Analiştii ide ntific ă 
 ve c hi no ul tre nd

 No i info rmaţii apar 
 pe  piaţă Pre t de  e c hilibru no u

Observaţii!

timp
 Analiştii nu urmăresc identificarea noului punct de echilibru, ci
începutul schimbării trendului.
 Un trend crescător indică un semnal de cumpărare.
 Un trend descrescător indică un semnal de vânzare.
 O ajustare rapidă a preţurilor la noile informaţii cum susţine EMH,
face imposibilă determinare noului trend al preţurilor.

Analiza tehnică vs. Analiza fundamentală
 Analiştii ce promovează analiza tehnică susţin despre
analiza fundamentală:
I.Rentabilităţi mari

Ø Analiza fundamentală este eficientă în evaluarea titlurilor, şi prin


intermediul ei pot fi obţinute rentabilităţi mari (abnormal
returns);
Ø Rentabilităţile mari pot fi obţinute doar dacă se obţin noi
informaţii înaintea altor investitori, care se folosesc corect
şi rapid în evaluare.
II. Situaţii financiare

Ø Informaţiile care se regăsesc în bilanţul firmelor, şi alte situaţii


financiare îngreunează uneori evaluarea,
Ø Tehnicile contabile diferite pot conduce la rezultate diferite în
evaluare.
Ø O serie de factori psihologici ce nu pot fi cuantificaţi nu apar în
situaţiile financiare.
Analiza tehnică vs. Analiza fundamentală
Analiştii ce promovează analiza tehnică susţin:
Ø Principalul avantaj al analizei tehnice este că nu ţine cont de
informaţiile din situaţiile financiare, ca şi principală sursă referitoare
la performanţa unei firme sau industrii.
Ø Majoritatea datelor utilizate în analiza tehnică se bazează pe preţul
acţiunilor, volumul tranzacţionat, alte informaţii care ţin de piaţă.
Dezavantaje reguli de tranzacţionare:

Ø O anumită regulă profitabilă poate să devină ineficientă la anumite


modificări ale pieţei;
Ø Self-fulfilling prophecies;
 Exemplificare:
 Preţul curent al acţiunii este 10 RON şi se aşteaptă creşterea lui
la 13 lei.
 Atunci când cursul devine 10,7 un număr ridicat de analişti
“tehnici” achiziţionează acţiunea plasând ordine limită la 10,7 lei astfel
încât cursul devine 13.
 Astfel, creşterea preţului poate fi artificială, iar cursul va reveni la
echilibru.
Ø O anumită regulă de tranzancţionare încurajează şi alţi investitori să o
adopte (nu mai este profitabilă regula de tranzacţionare).
Ø Examinarea regulilor de tranzacţionare este caracterizată de un
raţionament foarte subiectiv.
Ø
Analiza tehnică.
Evoluţia ciclică a unei acţiuni presupune:

 Perioade de scăderi (trend descrescător) până se atinge un punct de


minim (trough) urmate de un trend crescător;

 Semnal de cumpărare;
 Analistul va deţine acţiunea atata timp cât ea se află pe un interval
de trend crescător. Ideal ar fi să o vândă când se atinge punctul de
maxim (peak).
 Dacă perioadele de creşteri (trend crescător) sunt urmate de
perioade de stagnări (trend constant) atunci cei mai mulţi adepţi
ai analizei tehnice vor aştepta:
a) Fie o consolidare a creşterii acţiunii, dacă cursul acesteia
intersectează canalul în care se încadrează banda în partea
superioară;
b) Fie un trend descendent dacă cursul acesteia va intersecta canalul
trendului constant în partea inferioară, ceea ce reprezintă un
semnal de vânzare.

Evoluţia ciclică a unei acţiuni
Reguli de tranzacţionare
§ Există foarte multe reguli de tranzacţionare, de aceea pentru a lua
o decizie de cumpărare sau de vânzare este necesară
combinarea mai multor reguli pentru a ajunge la un anumit
consens.
§ În general, există:
1. Reguli bazate pe evoluţia preţului şi a volumului (Teoria lui
Dow).
2. Reguli prin care adepţii analizei tehnice tranzacţionează “împotriva
pieţei” după ce se determină starea pieţei (bullish şi bearish);
3. Reguli bazate pe o serie de indicatori ce arată un anumit
comportament (“follow the smart money”).
 Exemplu: În cazul tranzacţiilor în marjă se urmăreşte cum
se modifică datoria faţă de broker a clientului în contul deschis.
O creştere în datoria faţă de broker implică tranzacţii de
cumpărari şi este considerată un semnal bullish. O scadere a
datoriei faţă de broker implică vânzări şi deci este considerata un
semnal bearish.
3. Reguli bazate pe o serie de indicatori tehnici;
Teoria lui Dow
 Reguli bazate pe evoluţia preţului şi a volumului (Teoria lui
Dow).

Ø Analiza tehnică a fost fundamentată teoretic de către Charles Dow


(1902). Scopul teoriei lui Dow este de a identifica trendurile pe
termen lung în preţurile activelor financiare.
Ø Conform teoriei lui Dow, există trei tipuri de trend: primar, secundar
(intermediar) şi terţiar.
Ø Trendul primar este cel mai important şi poate avea o durată de până
la câţiva ani, trendul secundar poate avea o durată de maxim 1 an şi
cel terţiar poate avea o durată de la câteva zile la câteva luni.
Ø Trendul secundar şi terţiar apar doar ca reacţii în cadrul trendului
primar.
Ø O piaţă poate fi în scădere dacă investitorii vor să realizeze profituri,
respectiv să vândă acţiunile, după care ea îşi continuă creşterea.
Ø Schimbarea unui trend este stânsă legătură cu volumul acţiunilor.
Ø Revenirea la un trend crescător este însoţită de un volum ridicat
tranzacţionat.
Ø
Analiza tehnică. Teoria lui dow
Piaţă Bullish
Pre t

 Tre nd primar

 Re ve nire

Punct de  minim

Marcare  
profit

timp
Evoluţia cursului indicelui djia (dow jones industrial
average în 1988)
Teoria lui dow
 În graficul anterior, trendul primar crescător este evidenţiat de
faptul că:
 fiecare punct de maxim (peak) al cursului indicelui DJIA este
mai mare decât cel precedent, respectiv F > D > B.
 fiecare punct de minim (trough) este mai mare decât cel
anterior, respectiv E > C > A.
 Deşi trendul primar este crescător, trendul intermediar poate
fi caracterizat de perioade scurte de scădere a preţurilor:
între punctele B şi C sau D şi E.
 Elementele trendului sunt suportul şi rezistenţa.
 Suportul reprezintă acea valoare presupusă sub nivelul căreia este
improbabil să scadă cursul.
 Rezistenţa reprezintă acea valoare presupusă peste care este
improbabil să crească cursul. Preţul în punctul D reprezintă
rezistenţa întrucât trendul intermediar recent nu a putut trece
peste acesta (B < D).
 O succesiune de puncte suport/rezistenţă alcătuiesc dreapta
suport/rezistenţă.

Teoria lui Dow
o Tehnicienii presupun că nivelul suport şi rezistenţă sunt rezultatul
unor factori psihologici.
o Exemplu: să presupunem că o acţiune ABC a fost tranzacţionată
mai multe luni la un preţ “în jur” de 22 lei, apoi a scăzut la 15 lei.
Dacă va începe să crească preţul acţiunii ABC, 22 lei va fi un nivel
rezistenţă întrucât foarte mulţi investitori care au cumpărat iniţial
acţiunea la 22 lei vor dori să o vândă imediat ce rezultatul
investiţiei lor este zero.
o
o Preţurile din trecut influenţează perspectivele acţiunii în
prezent.
Importanta volumului

 Adepţii analizei tehnice caută acele creşteri de preţ însoţite de un


volum tranzacţionat ridicat. Deci → Piaţă bullish
 Piaţă bullish este acea piaţă în care creşterile de preţ sunt însoţite
de volume ridicate, iar scăderile de preţ sunt mici cu volume mici.
 Similar, o scădere de preţ însoţită de un volum tranzanzacţionat
ridicat deci → Piaţă bearish

Alte tipuri de grafice
 Grafice cu X şi O (points and figure chart):
Data Pretul Data Pretul Aceasta  reprezentare 
50         2 ianuarie 40 1 februarie 40*
48     X   3 ianuarie 40.5 2 februarie 41
arată mişcările în sus şi 
46     X O 4 ianuarie 41 5 februarie 40.5 în  jos  ale  cursului  unui 
44 X   X O 5 ianuarie 42* 6 februarie 42* activ  financiar  fără  a 
42 X O X O 7 ianuarie 41.5 7 februarie 45*
40   O X O 8 ianuarie 42.5 8 februarie 44.5 ţine  seama  de  orizontul 
9 ianuarie 43 9 februarie 46* de timp.
38   O X O
10 ianuarie 43.85 12 februarie 47
36   O X O 11 ianuarie 44* 13 februarie 48* Presupunem că preţul unei 
12 ianuarie 45 14 februarie 47.5  acţiuni  are  evoluţia  din 
15 ianuarie 44 15 februarie 46†
16 ianuarie 41.5† 16 februarie 47
tabelul alăturat. 
17 ianuarie 41 19 februarie 48 Dacă  preţul  va  creşte  cu 
18 ianuarie 40* 20 februarie 47.5 cel puţin 2 u.m. vom marca 
19 ianuarie 39 21 februarie 46*
22 ianuarie 39.5 22 februarie 45 cu un X.
23 ianuarie 39.75 23 februarie 44* Similar,  dacă  preţul  va 
24 ianuarie 38* 26 februarie 42* scădea  cu  cel  puţin  2  u.m. 
25 ianuarie 35* 27 februarie 41
26 ianuarie 36† 28 februarie 40* Vom  marca  acest 
29 ianuarie 37 1martie 38* eveniment cu O. 
30 ianuarie 39* 2 martie 36*
Grafice cu X şi O (points and figure chart):

Semnalul  de  vanzare 


apare  atunci  când  trece 
preţul  prezent  trece  de 
preţul minim anterior.
Semnalul  de  cumpărare 
apare  atunci  când  preţul 
maxim  anterior  este  depăşit 
de cel prezent.
Grafice cu lumânari (candlestick chart)

15 Pre ţul high 14

14
Pre ţul high, 13 Preţul desch .
13 . 5
13
Preţul înch .
12 . 75
12
Preţul înch .
Preţul desch.
11 . 5
11 11 . 9

Pre ţul low Preţul low . 11


10 11 . 5
Reguli bazate pe Indicatori tehnici
1.Indicatori de “sentiment”
 Cuantifică aşteptările unui grup de investitori, cum ar fi investitorii
in fondurile mutuale sau corporaţii (corporate insiders).
 Indicatori de sentiment:

TRIN statistic (Traders’ INdex), propus de Richard Arms, este utilizat

pentru a cuantifica cât de puternică /susţinută este creşterea sau


scăderea pieţei.
 TRIN statistic se determină:

 Nr. actiuni in crestere / Nr. actiuni in scadere


TRIN =
 Volumul in crestere / Volumul in scadere
 Dacă valoarea indicatorului este mai mare decât 1 se consideră o
piaţă în scădere (bear market).
 Dacă valoarea indicatorului este mai mică decât 1 atunci piaţa este
în creştere (bullish).

1.Indicatori de “sentiment”.
TRIN statistic
1.Indicatori de “sentiment”.
 Indicele de încredere
 Indicator construit de Barron, reprezintă raportul dintre
randamentul mediu al primelor 10 după rating bonduri
corporative şi randamentul mediu a 10 bonduri corporative cu
rating mai slab.
 Indicele este construit sub ipoteza că acţiunile traderilor de
bonduri se vor transmite şi pe piaţa acţiunilor.
 Indicele de încredere este mai mic de 1 întrucât bonduri cu rating
foarte bun au un randament la maturitate mai mic.
 Dacă aşteptările investitorilor sunt pozitive, atunci aceştia pot
pretinde prime de risc mici şi Indicele de încredere poate
lua valori apropiate de 1, ceea ce reprezintă un semnal
de cumpărare.
Raportul opţiuni put/opţiuni call

 O creştere a acestui raport reprezintă un semnal de


pesimism al investitorilor privind evoluţia pieţei şi deci apariţia
unui declin a pieţei.
2. Indicatori ce ţin de structura pieţei
Indicatorul Moving Average (media mobilă) pe 200 zile sau 53 
săptămâni

Dacă considerăm cursurile bursiere zilnice C1, C2,..., Ct, ar trebui să avem 
t observaţii ale cursului bursier. Cursul bursier este cursul de închidere 
al bursei pentru acţiunea analizată.

Se calculează media acestor cursuri: 
C 1 + C 2 + ..... + C t
m=
t

Se defineşte un proces al evoluţiei acestei medii a cursurilor bursiere în 
sensul că se renunţă la prima observaţie şi se trece la a doua:
C 2 + C 3 ..... + C t + C t +1
m1 =
t
C + C 4 ..... + C t +1 + C t + 2
m2 = 3
t
.................................................
C k +1..... + C t + k
mk =
t
2. Indicatori ce ţin de structura pieţei
Moving Average
 O piaţă este considerată “overbought” şi obiectul unei corecţii
negative dacă mai mult de 80% din acţiuni sunt
tranzacţionate peste media lor mobilă pe 200 de zile.

 O piaţă este considerată “oversold”, dacă mai puţin de 20% din


acţiuni sunt vândute peste media mobila pe 200 de zile. In
acest caz investitorii aşteaptă o corecţie pozitivă a cursului
acţiunii.


Moving Average pentru acţiunea microsoft
Analiza folosind MA pe 50/200 de zile
Analiza folosind MA pe 50/200 de zile
 Dacă preţul are un trend descendent atunci linia trasată
folosind MA-50 are acelaşi trend şi se situează deasupra
preţurilor curente.
 O schimbare în evoluţia preţurilor ce determină intersecţia
acestuia de jos a liniei MA-50, însoţită de o un volum de
tranzacţionare ridicat, va indica o modificare pozitivă.
 Dacă preţul are un trend ascendent atunci linia MA-50 şi ea are
un trend pozitiv şi se situează sub nivelul preţurilor curente.
 O schimbare în evoluţia preţurilor ce determină intersecţia
acestuia de sus a liniei MA-50, însoţită de o un volum de
tranzacţionare ridicat, va indica o modificare negativă.

 Comparaţii între MA 50 şi MA200
 Un trend ascendent dacă linia MA-50 este deasupra liniei
MA-200. Dacă există un gap pozitiv mare este semnal
ca acţiunea a fost “overbought”, şi ea ar trebui
vândută.
 Un trend descendent dacă linia MA-50 este sub linia MA-
200. Un gap pozitiv mare indică un semnal de
cumpărare.
2. Indicatori ce ţin de structura pieţei
Indicatorul  Breadth  market  presupune  că  evoluţia  indicilor  pieţei  este 
reflectată în întregime de evoluţia acţiunilor individuale.
  Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 Ziua 4 Ziua 5

Actiuni tranzactionate 3608 3641 3659 3651 3612

Actiuni pe crestere 2310 2350 1558 2261 2325

Actiuni pe scadere 909 912 1649 933 894

Actiuni constante 389 379 452 457 393

Cresteri nete (Actiuni pe crestere -scadere) 1401 1438 -91 1328 1431

Cresteri nete cumulate 1401 2839 2748 4076 5507

Modificari in DJIA  40 44 – 15.25  61 71

Diferenţa  între  titlurile  aflate  în  creştere  şi  cele  în  scădere  poate  fi  un 
indicator ce indică cauza unei modificări a trendului pieţei. 
Evoluţia multor acţiuni este influenţată de firmele mari întrucât indicii se 
calculează ca medii ponderate, respectiv un indice bursier poate să crească 
deşi nu toate acţiunile sunt pe creştere. 
Întrucât  indicatorul  creşteri  nete  cumulate  este  pozitiv  rezulta  piaţă  pe 
creştere.
Întrebări
Ide ntificaţi se mnalul de  c umpărare /vânzare  fo lo sind graficul de  mai 
jo s c u me die  mo bilă a ac ţiunii SNP:
intrebari
RRC