Sunteți pe pagina 1din 12

Degradrile si metodele de reabilitare

n cazul unor poduri rutiere din beton

V prezentm, n cele ce
urmeaz, problematica
degradrilor structurale ale
unor poduri din beton armat
de pe sectoarele unor
drumuri nationale aflate n
programe sectoriale de
reabilitare, precum si
aspecte specifice de
urmrire special.

POD MONOLIT DIN BETON ARMAT CU O SINGUR


DESCHIDERE
Descrierea structurii
Structura de rezistent, realizat din beton armat, turnat monolit
n anul 1951, este de tip mixt,cu noduri rigide. Podul a fost
dimensionat pentru clasa a I-a de ncrcare, convoi de
autocamioane A13 si vehicule speciale,pe senile, S60.
Caracteristicile constructive sunt:lungime total de 61,58 m, o
singur deschidere, pleostire (f/l) de 1/5, ltime 9 m, din care
7,00 m parte carosabil si nltime liber la etiaj de 10,00 m .
Podul are o structur static nedeterminat alctuit din dou arce
elastice de beton armat dublu ncastrate cale sus, care
conlucreaz cu tablierul elastic de beton armat pe cadre continue
(stlpi si dou grinzi longitudinale solidarizate transversal cu
antretoaze la fiecare 5,00 m si plac de beton armat la partea
superioar).

Arcele din beton armat au lungimea de 40,00 m (msurat pe


linia nasterilor) si sectiunea dreptunghiular, de ltime
constant de 0,60 m si nltime variabil de 1,40 m la nastere
pn la 1,00 m la cheie. n sectiune transversal, arcele sunt
amplasate la 5,00 m interax, simetric n raport cu axul
longitudinal al podului. Arcele sunt solidarizate ntre ele cu
diafragme din beton armat, cu sectiune dreptunghiular de
0,60 mx 0,30 m n cmp si de 1,00 m x 0,30 m n ncastrare,
la fata arcelor. Legtura dintre arce este realizat prin
intermediul a patru diafragme amplasate la 5,00 m una fat
de alta, n lungul podului. n zona cheii, pe o lungime de
15,00 m, arcele fac corp comun cu grinzile monolite ale
tablierului, solidarizarea ntre arce fiind asigurat de
antretoazele tablierului si placa superioar a tablierului.

Structura de rezistent a tablierului elastic din beton armat este alctuit din cadre continue de
beton armat cu stlpi de sectiune dreptunghiular de 0,50 m x 0,60 m si grinzi longitudinale de
sectiune dreptunghiular de 0,35 m x 0,75 m, cu placa de beton armat de nltime variabil la
partea superioar.
Conlucrarea dintre grinzile principale este asigurat de antretoaze cu sectiune dreptunghiular,
avnd dimensiunile de 0,35 m x 0,75 m si fiind amplasate n lungul podului la 5,00 m distanta
interax.
La partea superioar, reteaua de grinzi este solidarizat cu o plac din beton armat, ncastrat pe
contur n reteaua de grinzi
Culeele sunt de tip cadru din beton armat (cadre cu deschideri de 5,00 m cu stlpii ncastrati n
fundatia arcelor fundatie comun, ngropat n terasamente). Culeele asigur racordarea cu
terasamentele cu taluz avnd panta 2:3, pe o lungime de 10,50 m.
Fundatiile sunt de tip fundatii directe. Dimensiunile blocului de fundare sunt de 8,82 m x 6,50
m x 9,20 m.
Racordarea podului cu terasamentele este realizat prin intermediul unor sferturi de con pereate.

Degradri ale elementelor constructive


Degradrile constatate sunt urmtoarele:
a.la nivelul suprastructurii exist degradri vizibile pe zone restrnse, fr
afectarea sectiunii transversale (coroziunea armturii, pete de rugin)
b. la nivelul infrastructurii si a echipamentelor se constat:
- defecte de suprafat ale fetei vzute: culoare neuniform, pete negre, impuritti,
pete de rugin, aspect prfuit, imperfectiuni geometrice, eflorescente;
-suprafete microfisurate; defecte de turnare ale betonului (agregate mari la
suprafat); zone n care armturile nu mai sunt acoperite cu beton si sunt corodate
-infiltraii masive pe toat ltimea culeelor;
- cadrul amonte al culeei prezint pe intradosul grinzii o cavern cu o lungime de
1,50 m si 0,15 m n adncime pe toat ltimea grinzii, n care sectiunea de
armatur este redus cu circa 30%
-antretoazele prezint defecte de executie, reparate prin tencuire si zone de
suprafat unde armtura nu are strat de acoperire din beton;
- lipsa treptelor de acces, a casiurilor, a santurilor pereate de la baza taluzurilor,
racordare defectuoas, infiltratii, eflorescente.

c. degradri ale albiei, aprrilor de maluri, rampelor de acces si instalatiilor


pozate sau suspendate de pod:
- aprarea de mal, aval mal drept si fundatia sfertului de con sunt complet
distruse;
- pereul de protectie din zona culeelor ngropate si fundatiilor aferente este
distrus de viituri;
- dispozitivele de acoperire ale rosturilor de dilatatie sunt distruse, fiind
constatate infiltratii masive ale apelor pluviale.
Deoarece podul este amplasat pe un drum national principal, cu dou benzi de
circulatie, ncadrat n clasa tehnic III, nu mai corespunde, sub aspectul
evolutiei traficului greu din zon, care se apropie clasei E de ncrcare
(vehicul special pe roti V80 si convoi de autocamioane A30), iar durata de
viat depseste durata normat cu 15 ani.
Podul a fost inclus n programul sectorial de reabilitare/consolidare.

Lucrrile de reabilitare propuse au fost:


a.refacerea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie;
b.reabilitarea plcii din beton armat a tablierului si aducerea
geometriei tablierului n parametrii
ceruti de normele n vigoare;
c.repararea si completarea sectiunilor de armtur a elementelor
structurale degradate cu mortare
speciale;
d. cmsuirea grinzilor principale si a arcelor (executare prin sporirea
dimensiunilor sectiunii transversale a elementelor si adugarea unor
bare de armtur de rezistent suplimentare);

e.repararea zonelor din beton degradat din infrastructur;


efectuarea unor lucrri de reparatii locale (fr sporirea
dimensiunilor sectiunii transversale a elementelor cadrelor din
beton armat care alctuiesc culeele acolo unde se constat c
exfolierea sau detasrile de beton nu depsesc 10% din
suprafata sau din lungimea elementului consolidat);
f. refacerea casiurilor, a scrilor si a pereurilor;
g.racordarea rampelor de acces pe o lungime de min. 25 m de
fiecare parte a podului;
h.realizarea unor aprri de maluri.

"Oamenii sunt singuri


deoarece construiesc
ziduri n loc de poduri."
Isaac Newton

Cum a fi putut s se mpiedice prbuirea acelui pod?


Era ridicol s se sugereze c nu se alocaser fonduri
suficiente pentru ntreinerea podurilor.

ntotdeauna am rmas uimit de devierile absurde pe


care le fac fluviile pentru a trece pe sub toate podurile.

Sfarsit
Intocmit de :
Mariscas Radu Alexandru