Sunteți pe pagina 1din 15

DESPRE

IASI

Municipiul Iai este reedina judeului Iai i


principalul centru urban din nord-estul Romniei.
Iai a fost capitala Moldovei n perioada 1564
1859, una dintre cele dou capitale ale
Principatelor Unite ntre 1859 i 1862 i capitala
Romniei ntre 1916-1918.
Prin extinderea lui, Iaul este legendara urbe a celor
7 coline Cetuia, Galata, Copou, Bucium-Pun,
orogari, Repedea i Breazu, cu altitudini variind
ntre 40 m n Lunca Bahluiului i 400 m pe Dealul
Pun i Dealul Repedea. Principalele coline sunt
Copou, Cetuia, Ttrai i Galata. Oraul mai
este traversat de rul Nicolina i de prul
orogari (numit n evul mediu Cacaina, deoarece
aici se aruncau gunoaiele); la rsrit de ora, curge
prul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri
cu scop de agrement.

Atestare documentara
Oraul
Iai
a
fost
menionat pentru prima oar
ntr-un privilegiu comercial
emis n 1408 de domnul
Moldovei Alexandru cel Bun.
Totui, deoarece existau cldiri
mai vechi de aceast dat (spre
exemplu presupusa Biseric
armean costruit n 1395), se
crede c oraul este mult mai
vechi, cel puin cu cteva
decenii, de aceast dat.

Pe teritoriul Romaniei, vecinii


sunt judetele Botosani, Suceava,
Neamt si Vaslui. La est, judetul Iasi
este delimitat de frontiera cu
Republica Moldova.

Suprafa -Municipiu 119,49 km


-Metropolitan 787,8 km
Altitudine 200 metri n.d.m
Populaie -Municipiu 320,888 loc.
-Metropolitan 402,786

Moldova se mandreste cu o bogatie de


traditii in arta populara, in special cu
confectii originale si colorate, produse
de olari, timplari, tesatori, cioplitori de
lemne , mesteri in prelucrarea pietrei.
Una dintre cele mai vechi meserii este
olaritul. in trecut oalele, ulcioarele,
farfuriile, si cratitele din ceramica au
fost folosite in viata de toate zilele.
Arta ceramicii este de o inalta calitate,
se deosebeste prin diversitatea formelor,
marimilor si prin varietatea ampla a
desenelor si culorilor.

Mestesugul tesutului s-a raspindit


datorita unei vechi traditii conform careia
mireasa trebuia sa ofere drept zestre covoare
tesute cu mina ei. Covorul moldovenesc este, de
obicei, neted, executat din lina pura sau
amestecata cu bumbac, canepa, in, matase, cu
ornamente multicolore

Viaa de fiecare zi a ranului romn a fost


nsoit de numeroase obiceiuri care sub
aspect monografic nsoesc istoria unei
aezri.
Dochiile. La 1 martie, ncep Dochiile n
numr de 9 sau 12 zile n care se poate
prevedea cum i va merge n tot timpul
anului. Se alege o zi i dup cum va fi vremea
n acea zi, aa va fi i viaa celui ce i-a ales
ziua respectiv. n mod simbolic, unele
persoane i aleg Dochia dup stilul vechi.
Smbta din ajunul Rusaliilor, se pun
ramuri nfrunzite de tei sau de mesteacn la
pori, la zvoare, la uile de la intrare, la
grajd, avnd rolul de ocrotire contra bolilor,
precum i contra zloatelor din cursul verii.
Aceste ramuri se pstreaz "la icoan",
mpreun cu fire de busuioc pentru a putea fi
folosite
n
caz
de
nevoie.

Focurile. Un alt obicei practicat


att primvara ct i toamna l constituie
focurile, care nu se fceau la dat fix, ele
fiind integrate ciclului muncii, avnd
funcie de purificare i fertilizare. Copiii
erau pui s sar peste foc ca s fie
sntoi i s nu aib pureci. Focurile se
fceau primvara cnd se greblau
grdinile, livezile i curile sau toamna,
cnd se strngeau resturile vegetale uscate
de
pe
arturi.
Joile oprite. Exist obiceiul ca n
joile de dup Pati i pn la Duminica
Mare s nu se lucreze la pmnt, pentru a
pzi semnturile de grindin, de trsnet,
de secet, de foc, precum i contra
insectelor duntoare i a psrilor de
prad.
Snzienele. n aceast srbtoare,
bieii fceau coronie de flori pe care le
ofereau fetelor, care dup ce umblau cu
ele un timp, le aruncau pe acoperiul
casei. Dac aceasta rmnea pe acoperi,
nsemna c fata respectiv va tri mult, iar
dac va cdea, viaa ei va fi mai scurt.

Facultatea de Medicina si
Farmacie

Teatrul National Vasile


Alecsandri

Gradina Botanica

Bojdeuca lui Ion Creang este prima cas memorial din


Romnia. Primul muzeograf care a prezentat Bojdeuca celor ce
veneau s o viziteze a avut dreptul s locuiasc n mica buctrioar
din stanga intrrii, mpreun cu soia, trei copii i bunica. Pragul
acestei case a fost trecut i de Mihai Eminescu, bun prieten al lui
Creang. Csua, avnd dou camere dispuse de o parte i de alta a
unui antreu, a devenit muzeu memorial la 15 aprilie 1918, restaurri
avnd loc n anii 1942 i 1985.

n plimbrile prin Copou, Mihai


Eminescu s-a ndrgostit de tei,
venind deseori s-i adune gndurile
sau s discute cu bunul su prieten,
Ion Creang, pe o banc aflat la
umbra protectoare a teiului.

Hala Centrala Iasi

Piata Unirii

Piata Independentei

Motivul interesului turistic


-Iasi
Cine vrea sa descopere
Iasul va intra aici ca pe o
imensa poarta a istoriei
noastre.
La Iasi "fiecare piatra
vorbeste de trecut", prin
numarul mare de manastiri,
muzee, case memoriale. De
aceea, putem spune ca orasul
Iasi este un veritabil muzeu
national, prin comorile de
istorie si de arta pe care le are.

Multe din evenimentele importante din


istoria romanilor s-au petrecut la Iasi,
capitala a Moldovei, timp de trei secole
(1564-1862).
Pe aici au pasit Alexandru cel Bun, Stefan
cel Mare, Mihai Viteazul, Alexandru
Lapusneanu, Vasile Lupu si alti straluciti
voievozi
ai
Moldovei.
Desi a cunoscut multe momente de
cumpana, Iasul a renascut de fiecare data,
devenind
astazi
un
oras
modern.
Iasul este si orasul marilor idei, al marii
uniri, al celei mai vechi universitati, al
primului spectacol de teatru in limba
romana, al primului muzeu literar memorial
(Bojdeuca
din
Ticau).

Aici se afla biserica Trei


Ierarhi, ca marturie a gusturilor
estetice ale unor domnitori de-ai
nostri, Catedrala Mitropolitana, Casa
Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor
cu "Masa Umbrelor", aleile Copoului
cu mireasma de tei si cu ecouri de vers
eminescian (Teiul lui Eminescu si
Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele
memoriale
"Mihail
Sadoveanu",
"George
Toparceanu",
"Mihail
Codreanu",
"Otilia
Cazimir",
Biblioteca
Universitara
"Mihai
Eminescu", fondata ca biblioteca a
Academiei
Mihailene.