Fabricarea colorantilor

A elaborat:
Varanita Mihaela
Specialitatea Tehnologia produselor cosmetice si medicinale

Introducere
Locul de nastere a oricarui colorant este laboratorul

chimistului. Aici, cercetatorul, cunoscind legile transformarii

chimice, imbina in cele mai curioase moduri produsi
intermediari, realizind o noua structura, o noua culoare.
Ideea- la inceput numai probabilitate-devine cu incetul
realitate. Prin munca ea capata viata in eprubeta, in pahar,
in balon
Un precipitat, o pulbere, citeva cristale marunte pot insemna
mult sau nimic. Stuctura presupusa trebuie confirmata
prin analiza. Daca rezultatul lor este cel asteptat, colorantul
obtine certificatul de nastere. In multe cazuri acest
certificate este chiar brevetul de inventie, menit, intre altele,
sa protejeze o eventuala fabricatie industriala.

Coloranti. Definitie
Coloranii sunt substane organice naturale sau

sintetice colorate, care absorb lumina in domeniul

vizibil al spectrului.
Coloranii sunt cei mai importani aditivi de aspect
Colorantii sunt orice substante care redau sau
intensifica culoarea produselor alimentare
Culoarea este o nsuire a calitii senzoriale a

unui produs alimentar, perceput vizual.

Prin culoare se intelege interactiunea colorantsubstrat de colorat, in urma careia substratului i
se confera culoare. Prin aceasta interactiune
colorantul se fixeaza de substrat.

Clasificarea colorantilor
Colorantii se clasifica :
dupa natura lor:

dup structura lor chimica

1. colorani azoici-conin in

1. naturali
2. Sintetici
.dupa proprietatile

tinctoriale:
1. galbeni
2. oranj
3. rosii
4. albastri
5. verzi
6. bruni
7. negrii, cu nuante diverse

2.
3.
4.
5.
6.

molecula lor drept grupe

cromofore una sau mai multe
grupe azo, -N=N- si sunt
coloranii cei mai raspanditi si
cei mai uor de preparat
colorani antrachinonici- care
deriva de la antrachinona
colorani trifenilmetanici- din
clasa trifenil-metanului
colorani indantrenici
colorani de indigo
colorani de sulf

Coloranti organici
naturali
Sunt substane colorate, prezente n mod natural n

produse comestibile, din care se obin prin extracie.

Proprietile tehnologic-funcionale ale coloranilor
naturali:
SOLUBILITATEA , mai precis dac sunt solubili n ap, soluii
alcoolice sau solveni nepolari, pentru alegerea corect n
funcie de destinaie.
STABILITATEA LA pH: pH-ul influeneaz solubilitatea, tenta
culorii i stabilitatea.
STABILITATEA TERMIC: unii colorani naturali necesit utilizarea
unor antioxidani, aa cum este cazul carotenilor, deoarece
creterea temperaturii accelereaz procesele de oxidare

Clasificarea colorantilor naturali

antociani
betaciani
carotenoide
colorani porfirinici(clorofila i pigmenii

sangelui)
colorani chalconici (curcumina)
colorani antrachinonici (rou de coenil)
colorani flavinici (riboflavin-5-fosfat
monosodic)
ali colorani (caramel)

Materii prime de obtinere a

colorantilor naturali
Prin extractie:
din pielita strugurilor si tescovina, sfecla rosie si

varza rosie, afine, coacze negre, viine, ciree,

mure, zmeura (antociani)
din ardei rosu(capsantina)
din tomate (licopina)
prin macinarea corpului uscat al insectei femel
Dactylopius coccus/
Primii coloranti organici utilizati au fost cei de origine
vegetala si in mica parte cei de origine animala

Coloranti alimentari
Coloranii utilizai n industria alimentar

reprezint o clas important deaditivi

alimentari. Acetia sunt compui chimici
responsabili de aspectul produselor
alimentare. Utilizarea lor pe scar larg este
determinat de creterea exigenii
cumprtorilor fa de calitile estetice ale
produsului alimentar aflat n comer.

Conditiile care trebuie sa le

indeplineasca un colorant
sa nu fie toxic si sa nu fie cancerigen la diferite niveluri de utilizare;
sa nu contina impuritati toxice;
sa aiba solubilitate adaptata la incorporarea sa in faza apoasa si/sau in faza

lipidica din produsul alimentar;

sa nu imprime gust si miros particular produsului alimentar in care se
introduce;
sa fie stabil la lumina atunci cand este introdus in produs;
sa nu fie afectat de temperaturile la care se face tratamentul termic
(pasteurizare, fierbere, sterilizare);
sa fie stabil in timpul depozitarii produsului alimentar in care s-a introdus;
sa nu reactioneze cu urmele de metale si nici cu agentii oxidanti sau
reducatori;
sa poata fi pus in evidenta in produsul alimentar prin tehnici analitice
adecvate;
sa fie disponibil si relativ economic sub aspectul pretului; sa fie aprobat prin
legislatia sanitara in vigoare

Antocianii
Sunt flavonoide prezente n flori, fructe, frunze, avnd culoare roie, violet,

albastr.
Exemple:
pelargonidina (rou-orange)
cianidina (rou-intens)
delfinidina (albastru-violet)
petunidina (rou-violet)
malvidina (rou)
Sursele industriale:
pielia strugurilor i tescovina
sfecla roie i varza roie
afinele, coaczele negre, viinile, cireele, murele, zmeura
Utilizare:
depinde de pH-ul produsului alimentar. La pH=2,5 3, antocianele au culoare
purpurie iar la pH=4,0 4,5, au culoare violet.
colorarea buturilor nealcoolice i alcoolice, precum i a sucurilor de fructe.
Sunt sensibile la cldur dar prezena sulfitului de sodiu le stabilizeaz.
Extractele antocianice se pstrez n stare concentrat, la rece.

Structura generala a antocianilor

Caratenoidele

-Carotina (-carotenul)
- insolubil n ap i n alcool etilic dar uor solubil n uleiuri vegetale
- este sensibil n mediu acid sau alcalin
- uor oxidabil sub aciunea oxigenului i a cldurii
- se poate extrage din materii prime vegetale dar frecvent se obine prin
sintez, sub forma unor cristale de culoare roie.
Utilizri n industria alimentar: colorarea margarinei, untului, brnzeturilor,
ngheatei, macaroanelor, chipsurilor, uleiurilor vegetale, dressingurilor, oulor
praf, nlbitorilor pentru cafea, checurilor, cremelor, deserturilor pe baz de
gelatin, puddingurilor, bomboanelor, sucurilor de fructe.
Pentru utilizarea n sisteme apoase, se folosete sub form de granule
dispersabile n ap, cu un coninut de 2,4 10% -caroten.
Cantaxantina (Orange 8)
cristale de culoare violet
preparatele comerciale sunt soluii uleioase sau pulberi/granule dispersabile n
ap, de culoare oranj-roie.

Tehnica de fabricare a colorantilor

naturali
1. Extragerea

Filtrare

2. Filtrarea
Uscare

3. Uscarea
4. Macinarea si amestecarea

Macinare si
amestecare

Coloranti sintetici
Sunt numii i coloranti artificiali
Nu exist ca atare n natur sau sunt prezeni n produse
necomestibile, se obin prin sintez chimic.
Solubilitatea n ap se datoreaz prezenei:
unei grupri acide: coloranii anionici
unei grupri aminate: coloranii cationici

Clasificarea colorantilor
sintetici
Colorantii sinteici sunt clasificati in :
azoici ( N=N ): (rosu congo, galben de metil,

sunset yellow; tartrazina)

grupa triarilmetanului: (albastru briliant, verde
briliant)
xantenici: (eritrozina)
quinoleinici: (galben de quinolina)
grupa indigoului :(indigotina, indigoul)

Materii prime-carbune si
titei
In ultimele doua decenii, o noua materie prima naturala s-a

alaturat, in acelasi scop, carbunelui: este vorba de titei. Din

carbune si titei se fabrica coloranti.
Intre materiile prime si produsele finite exista o dinstanta
apreciabila; ea este marcata de o serie de etape distincte,
fiecare constituind un punct de transformare, din ce in ce mai
valaroasa, a meriei prime.
Pornind de la carbune, numarul si tipul substantelor chimice cu
structura bine definite creste vertiginous, fiecare dintre ele va fi
obtinuta pe cai specifice, cu metode convenabile alese.
Din gudronul de carbune sunt prezente peste 300 de compusi
chimici. Dintre acestia insa, industria de coloranti utilizeaza
decit vre-o 20, dintre care : benzen, toluene, xilen, naftalina,
antracenul, carbazonul, fenolul, cresolii, piridina, chinoleina, etc

Sinteza Rodaminei C

1. Colorantii azoici
Azocolorantii sunt acei coloranti care contin in

molecula lor cel putin una sau mai multe grupe azo
(-N=N-) legate de atomi de carbon hibridizati sp2,
atomi care fac parte ambii sau cel putin unul, din
sisteme aromatice sau heteroatomice.
Azocolorantii reprezinta cea mai numeroasa clasa
de coloranti organici,le revine peste 50% din
productia mondiala de coloranti organici desii pana
in prezent nu sa gasit nici un azoderivat in natura.
Azocolorantii acopera intreg spectrul de culori din
vizibil si satisfac necesitatiile de colorare practic al
oricarui substrat, avand reprezentanti in toate
clasele aplicatorii.

Azocoloranti
Azocoloranti se obtin prin

azocuplare care implica de fapt

doua procese
- diazotarea
- azocuplarea
1. Diazotarea:

2.Azocuplarea

R sunt grupe puternic

elecronodonoare si anume grupe
amino sau hidroxil.

Caile de
transforma
re chimica
a materiilor
prime in
coloranti

Sinteza colorantului azioc:

crisoidina
O cantitate de 5 g de aniline se dizolva in 18 g de acid
clorhidric concentrate si 350 g de apa. Se raceste la 0 grade
cu 150 g de gheata introdusa direct. Se picura agitind
continuu, o solutie de 4,1 g azotit de sodiu in 25 g de apa.
Solutia de sare de diazoniu formata se toarna intr-o alta
solutie de 6,3 g de meta-fenilendiamina in 84 g de acid
clorhidric 10%, racita si ea la 0 grade. Lichidul se coloreaza
portocaliu. Se continua agitarea si dupa doua ore se
introduce 70 g de sare fin pulverizata. Se incalzeste apoi la
fierbere pentru a cristaliza colorantul. Se filtreaza in pilnie si
se usuca la 50-60 grade. Se obtina 8,5 g de colorant.
In cartile de specialitate, principiul acestei sinteze este
rezumat la o simpla fraza: diazotarea anilinei si cuplarea ei
cu meta-fenilendiamina

Reactia de formare a unui colorant, utilizind o

cuplare aminica, poate fi formulata astfel :

Schema industriala

Concluzii
S-a studiat clasificarea colorantilor si tehnica

de fabricare a fiecarei clase in parte.

S-a studiat material prima din care ce obtin
colorantii sintetici.
S-a descris modul de obtinere a colorantului
sintetic crisoidina si s-a analizat schema
industrila de obtinere a crisoidinei.

Bibliografie
www.slideshare.net
www.scribd.com
Volfkovici S., Tehnologia chimica generala. V.

III, Bucuresti: editura tehnica, 1955.

Mazgareanu M., Tarabasanu-Mihaila, C. N.,
Coloranti organici: de interes alimentar,
cosmetic si farmaceutic, Bucuresti, 1997.

Multumesc pentru
atentie