Sunteți pe pagina 1din 27
Fabricarea colorantilor A elaborat: Varanita Mihaela Specialitatea Tehnologia produselor cosmetice si medicinale

Fabricarea colorantilor

A elaborat:

Varanita Mihaela Specialitatea Tehnologia produselor cosmetice si medicinale

Introducere  Locul de nastere a oricarui colorant este laboratorul chimistului. Aici, cercetatorul, cunoscind legile transformarii
Introducere
 Locul de nastere a oricarui colorant este laboratorul
chimistului. Aici, cercetatorul, cunoscind legile transformarii
chimice, imbina in cele mai curioase moduri produsi
intermediari, realizind o noua structura, o noua culoare.
Ideea- la inceput numai probabilitate-devine cu incetul
realitate. Prin munca ea capata viata in eprubeta, in pahar,
in balon…
Un precipitat, o pulbere, citeva cristale marunte pot insemna
mult sau… nimic. Stuctura presupusa trebuie confirmata
prin analiza. Daca rezultatul lor este cel asteptat, colorantul
obtine “certificatul de nastere”. In multe cazuri acest
certificate este chiar brevetul de inventie, menit, intre altele,
sa protejeze o eventuala fabricatie industriala.
Coloranti. Definitie  Coloranţii sunt substanţe organice naturale sau sintetice colorate, care absorb lumina in domeniul
Coloranti. Definitie
 Coloranţii sunt substanţe organice naturale sau
sintetice colorate, care absorb lumina in domeniul
vizibil al spectrului.
 Coloranţii sunt cei mai importanţi aditivi de aspect
 Colorantii sunt orice substante care redau sau
intensifica culoarea produselor alimentare
 Culoarea este o însuşire a calităţii senzoriale a
unui produs alimentar, percepută vizual.
 Prin culoare se intelege interactiunea colorant-
substrat de colorat, in urma careia substratului i
se confera culoare. Prin aceasta interactiune
colorantul se fixeaza de substrat.
Clasificarea colorantilor  Colorantii se clasifica :  după structura lor chimica  dupa natura lor:
Clasificarea colorantilor
 Colorantii se clasifica :
 după structura lor chimica
 dupa natura lor:
1.
1.
naturali
2.
Sintetici
. dupa proprietatile
tinctoriale:
coloranţi azoici-conţin in
molecula lor drept grupe
cromofore una sau mai multe
grupe azo, -N=N- si sunt
coloranţii cei mai raspanditi si
cei mai uşor de preparat
1.
galbeni
2.
2.
oranj
coloranţi antrachinonici- care
deriva de la antrachinona
3.
rosii
3.
4.
albastri
coloranţi trifenilmetanici- din
clasa trifenil-metanului
5.
verzi
4.
coloranţi indantrenici
6.
bruni
5.
coloranţi de indigo
7.
negrii, cu nuante diverse
6.
coloranţi de sulf
Coloranti organici naturali  Sunt substanţe colorate, prezente în mod natural în produse comestibile, din care
Coloranti organici
naturali
 Sunt substanţe colorate, prezente în mod natural în
produse comestibile, din care se obţin prin extracţie.
Proprietăţile tehnologic-funcţionale ale coloranţilor
naturali:
 SOLUBILITATEA , mai precis dacă sunt solubili în apă, soluţii
alcoolice sau solvenţi nepolari, pentru alegerea corectă în
funcţie de destinaţie.
 STABILITATEA LA pH: pH-ul influenţează solubilitatea, tenta
culorii şi stabilitatea.
 STABILITATEA TERMICĂ: unii coloranţi naturali necesită utilizarea
unor antioxidanţi, aşa cum este cazul carotenilor, deoarece
creşterea temperaturii accelerează procesele de oxidare
Clasificarea colorantilor naturali  antociani  betaciani  carotenoide  coloranţi porfirinici(clorofila şi pigmenţii sangelui) 
Clasificarea colorantilor naturali
 antociani
 betaciani
 carotenoide
 coloranţi porfirinici(clorofila şi pigmenţii
sangelui)
 coloranţi chalconici (curcumina)
 coloranţi antrachinonici (roşu de coşenilă)
 coloranţi flavinici (riboflavin-5’-fosfat
monosodic)
 alţi coloranţi (caramel)
Materii prime de obtinere a colorantilor naturali  Prin extractie:  din pielita strugurilor si tescovina,
Materii prime de obtinere a
colorantilor naturali
 Prin extractie:
 din pielita strugurilor si tescovina, sfecla rosie si
varza rosie, afine, coacăze negre, vişine, cireşe,
mure, zmeura (antociani)
 din ardei rosu(capsantina)
 din tomate (licopina)
 prin macinarea corpului uscat al insectei femelă
Dactylopius coccus/
Primii coloranti organici utilizati au fost cei de origine
vegetala si in mica parte cei de origine animala
Coloranti alimentari  Coloranții utilizați în industria alimentară reprezintă o clasă importantă de aditivi alimentari. Aceștia
Coloranti alimentari
 Coloranții utilizați în industria alimentară
reprezintă o clasă importantă de aditivi
alimentari. Aceștia sunt compuși chimici
responsabili de aspectul produselor
alimentare. Utilizarea lor pe scară largă este
determinată de creșterea exigenții
cumpărătorilor față de calitățile estetice ale
produsului alimentar aflat în comerț.
Conditiile care trebuie sa le indeplineasca un colorant  sa nu fie toxic si sa nu
Conditiile care trebuie sa le
indeplineasca un colorant
 sa nu fie toxic si sa nu fie cancerigen la diferite niveluri de utilizare;
 sa nu contina impuritati toxice;
 sa aiba solubilitate adaptata la incorporarea sa in faza apoasa si/sau in faza
lipidica din produsul alimentar;
 sa nu imprime gust si miros particular produsului alimentar in care se
introduce;
 sa fie stabil la lumina atunci cand este introdus in produs;
 sa nu fie afectat de temperaturile la care se face tratamentul termic
(pasteurizare, fierbere, sterilizare);
 sa fie stabil in timpul depozitarii produsului alimentar in care s-a introdus;
 sa nu reactioneze cu urmele de metale si nici cu agentii oxidanti sau
reducatori;
 sa poata fi pus in evidenta in produsul alimentar prin tehnici analitice
adecvate;
 sa fie disponibil si relativ economic sub aspectul pretului; sa fie aprobat prin
legislatia sanitara in vigoare
Antocianii  Sunt flavonoide prezente în flori, fructe, frunze, având culoare roşie, violetă, albastră. Exemple: 
Antocianii
 Sunt flavonoide prezente în flori, fructe, frunze, având culoare roşie, violetă,
albastră.
Exemple:
 pelargonidina (roşu-orange)
 cianidina (roşu-intens)
 delfinidina (albastru-violet)
 petunidina (roşu-violet)
 malvidina (roşu)
Sursele industriale:
 pieliţa strugurilor şi tescovina
 sfecla roşie şi varza roşie
 afinele, coacăzele negre, vişinile, cireşele, murele, zmeura
Utilizare:
 depinde de pH-ul produsului alimentar. La pH=2,5 – 3, antocianele au culoare
purpurie iar la pH=4,0 – 4,5, au culoare violet.
 colorarea băuturilor nealcoolice şi alcoolice, precum şi a sucurilor de fructe.
 Sunt sensibile la căldură dar prezenţa sulfitului de sodiu le stabilizează.
 Extractele antocianice se păstreză în stare concentrată, la rece.
Structura generala a antocianilor
Structura generala a antocianilor
Caratenoidele ß-Carotina (ß-carotenul)  - insolubilă în apă şi în alcool etilic dar uşor solubilă în
Caratenoidele
ß-Carotina (ß-carotenul)
 - insolubilă în apă şi în alcool etilic dar uşor solubilă în uleiuri vegetale
 - este sensibilă în mediu acid sau alcalin
 - uşor oxidabilă sub acţiunea oxigenului şi a căldurii
 - se poate extrage din materii prime vegetale dar frecvent se obţine prin
sinteză, sub forma unor cristale de culoare roşie.
 Utilizări în industria alimentară: colorarea margarinei, untului, brânzeturilor,
îngheţatei, macaroanelor, chipsurilor, uleiurilor vegetale, dressingurilor, ouălor
praf, înălbitorilor pentru cafea, checurilor, cremelor, deserturilor pe bază de
gelatină, puddingurilor, bomboanelor, sucurilor de fructe.
 Pentru utilizarea în sisteme apoase, se foloseşte sub formă de granule
dispersabile în apă, cu un conţinut de 2,4 – 10% ß-caroten.
Cantaxantina (Orange 8)
 cristale de culoare violet
 preparatele comerciale sunt soluţii uleioase sau pulberi/granule dispersabile în
apă, de culoare oranj-roşie.
Tehnica de fabricare a colorantilor naturali 1. Extragerea Filtrare 2. Filtrarea Uscare 3. Uscarea 4. Macinarea
Tehnica de fabricare a colorantilor
naturali
1.
Extragerea
Filtrare
2.
Filtrarea
Uscare
3.
Uscarea
4.
Macinarea si amestecarea
Macinare si
amestecare
Coloranti sintetici Sunt numiţi şi coloranti artificiali Nu există ca atare în natură sau sunt prezenţi
Coloranti sintetici
Sunt numiţi şi coloranti artificiali
Nu există ca atare în natură sau sunt prezenţi în produse
necomestibile, se obţin prin sinteză chimică.
 Solubilitatea în apă se datorează prezenţei:
 unei grupări acide: coloranţii anionici
 unei grupări aminate: coloranţii cationici
Clasificarea colorantilor sintetici Colorantii sinteici sunt clasificati in :  azoici ( –N=N– ): (rosu congo,
Clasificarea colorantilor
sintetici
Colorantii sinteici sunt clasificati in :
 azoici ( –N=N– ): (rosu congo, galben de metil,
sunset yellow; tartrazina)
 grupa triarilmetanului: (albastru briliant, verde
briliant)
 xantenici: (eritrozina)
 quinoleinici: (galben de quinolina)
 grupa indigoului :(indigotina, indigoul)
Materii prime-carbune si titei  In ultimele doua decenii, o noua materie prima naturala s-a alaturat,
Materii prime-carbune si
titei
 In ultimele doua decenii, o noua materie prima naturala s-a
alaturat, in acelasi scop, carbunelui: este vorba de titei. Din
carbune si titei se fabrica coloranti.
Intre materiile prime si produsele finite exista o dinstanta
apreciabila; ea este marcata de o serie de etape distincte,
fiecare constituind un punct de transformare, din ce in ce mai
valaroasa, a meriei prime.
 Pornind de la carbune, numarul si tipul substantelor chimice cu
structura bine definite creste vertiginous, fiecare dintre ele va fi
obtinuta pe cai specifice, cu metode convenabile alese.
 Din gudronul de carbune sunt prezente peste 300 de compusi
chimici. Dintre acestia insa, industria de coloranti utilizeaza
decit vre-o 20, dintre care : benzen, toluene, xilen, naftalina,
antracenul, carbazonul, fenolul, cresolii, piridina, chinoleina, etc
Sinteza Rodaminei C
Sinteza Rodaminei C
1. Colorantii azoici  Azocolorantii sunt acei coloranti care contin in molecula lor cel putin una
1. Colorantii azoici
 Azocolorantii sunt acei coloranti care contin in
molecula lor cel putin una sau mai multe grupe azo
(-N=N-) legate de atomi de carbon hibridizati sp2,
atomi care fac parte ambii sau cel putin unul, din
sisteme aromatice sau heteroatomice.
 Azocolorantii reprezinta cea mai numeroasa clasa
de coloranti organici,le revine peste 50% din
productia mondiala de coloranti organici desii pana
in prezent nu s–a gasit nici un azoderivat in natura.
 Azocolorantii acopera intreg spectrul de culori din
vizibil si satisfac necesitatiile de colorare practic al
oricarui substrat, avand reprezentanti in toate
clasele aplicatorii.
Azocoloranti  Azocoloranti se obtin prin azocuplare care implica de fapt doua procese - diazotarea -
Azocoloranti
 Azocoloranti se obtin prin
azocuplare care implica de fapt
doua procese
-
diazotarea
-
azocuplarea
1. Diazotarea:
2.Azocuplarea R sunt grupe puternic elecronodonoare si anume grupe amino sau hidroxil.
2.Azocuplarea
R sunt grupe puternic
elecronodonoare si anume grupe
amino sau hidroxil.
Caile de transforma re chimica a materiilor prime in coloranti
Caile de
transforma
re chimica
a materiilor
prime in
coloranti
Sinteza colorantului azioc: crisoidina O cantitate de 5 g de aniline se dizolva in 18 g
Sinteza colorantului azioc:
crisoidina
O cantitate de 5 g de aniline se dizolva in 18 g de acid
clorhidric concentrate si 350 g de apa. Se raceste la 0 grade
cu 150 g de gheata introdusa direct. Se picura agitind
continuu, o solutie de 4,1 g azotit de sodiu in 25 g de apa.
Solutia de “ sare de diazoniu” formata se toarna intr-o alta
solutie de 6,3 g de meta-fenilendiamina in 84 g de acid
clorhidric 10%, racita si ea la 0 grade. Lichidul se coloreaza
portocaliu. Se continua agitarea si dupa doua ore se
introduce 70 g de sare fin pulverizata. Se incalzeste apoi la
fierbere pentru a cristaliza colorantul. Se filtreaza in pilnie si
se usuca la 50-60 grade. Se obtina 8,5 g de colorant.
In cartile de specialitate, principiul acestei sinteze este
rezumat la o simpla fraza: diazotarea anilinei si cuplarea ei
cu meta-fenilendiamina
Reactia de formare a unui colorant, utilizind o cuplare aminica, poate fi formulata astfel :
Reactia de formare a unui colorant, utilizind o
cuplare aminica, poate fi formulata astfel :
Schema industriala
Schema industriala
Concluzii  S-a studiat clasificarea colorantilor si tehnica de fabricare a fiecarei clase in parte. 
Concluzii
 S-a studiat clasificarea colorantilor si tehnica
de fabricare a fiecarei clase in parte.
 S-a studiat material prima din care ce obtin
colorantii sintetici.
 S-a descris modul de obtinere a colorantului
sintetic crisoidina si s-a analizat schema
industrila de obtinere a crisoidinei.
Bibliografie  www.slideshare.net  www.scribd.com  Volfkovici S., Tehnologia chimica generala. V. III, Bucuresti: editura tehnica,
Bibliografie
 www.slideshare.net
 www.scribd.com
 Volfkovici S., Tehnologia chimica generala. V.
III, Bucuresti: editura tehnica, 1955.
 Mazgareanu M., Tarabasanu-Mihaila, C. N.,
Coloranti organici: de interes alimentar,
cosmetic si farmaceutic, Bucuresti, 1997.
Multumesc pentru atentie
Multumesc pentru
atentie