ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Departamentul de Contabilitate si Audit

CONTABILITATE FINANCIAR
- SUPORT DE CURS -

Lect. univ. dr. Dumitrescu Adriana Sofia

2015

Bibliografie
CECCAR, Institutul National de dezvoltare continua , Ghid
practic de aplicare a reglementarilor contabile conforme cu
directivele europene aprobate prin O.M.F.P. nr. 3055/2009,
CECCAR, Bucuresti, 2010, Romnia
Ristea, M. (coord.) , Contabilitatea financiara a ntreprinderii,
Universitara, Bucuresti, 2005, Romnia
Ristea, M., Dumitru, C., Ioanas, C., Irimescu, A, Contabilitatea
societatilor comerciale, Universitara, Bucuresti, 2009, Romnia

Tema 1. Natura siobiectul contabilitatii financiare: definitia contabilitatii

financiare; cadrul contabil conceptual; prezentarea situatiilor (rapoartelor)
financiare, principii siconventii de baza.
Tema 2. Politici contabile specifice privind:
1. activele imobilizate;
2. activele si datoriile curente:
stocuri;
creante si datorii comerciale;
creante si datorii salariale, sociale si fiscale;
alte datorii si creante;
trezorerie si investitii pe termen scurt;
cheltuieli si venituri nregistrate n avans;
3. datoriile pe termen lung;
4. provizioanele;
5 cheltuielile siveniturile;
6 capitalul propriu.
Tema 3. Contabilitatea de nchidere: lucrarile contabile specifice nchiderii
exercitiului financiar; ntocmirea siprezentarea situatiilor (rapoartelor)
financiare; analiza financiara siinterpretarea situatiilor financiare.

TEMA 1: SISTEMUL INFORMAIONAL FINANCIAR CONTABIL

Definirea contabilitatii financiare
Contabilitatea se organizeaza n toate entitatile economice: ntreprinderi, banci si
alte institutii financiare, institutii publice si organizatii nonprofit.
Contabilitatea financiara, ca principala sectiune a contabilitatii unei entitati, are
ca obiect urmarirea, controlul si prezentarea fidela a circuitului economic al
entitatii luat n totalitatea si structuralitatea sa, n scopul de a furniza celor care
iau decizii economice informatii utile cu privire la activele, datoriile, pozitia
financiara, profitul sau pierderea entitatii.
Legea contabilitatii nr. 82/1991, modificata si republicata defineste
contabilitatea ca fiind o activitate specializata n masurarea, evaluarea,
cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii
precum si a rezultatelor obtinute de persoanele juridice si fizice

Se remarca doua concepte cu privire la organizarea

contabilitatii: monist si dualist.
Conceptul monist presupune existenta unui singur
circuit contabil, adica o singura contabilitate att
pentru latura interna ct si pentru cea externa a
activitatii entitaii.
Conceptul dualist are n vedere organizarea
distincta dar corelata a celor doua laturi; contabilitatea
fiind organizata n cadrul a doua circuite (sectiuni):
contabilitatea financiara (generala) si contabilitatea de
gestiune (manageriala).

Entitatea economica ca sfera de actiune a

contabilitatii i functiunea contabila a acesteia
ntreprinderea, la care ne referim n continuare, este
un organism complex ce poate fi studiat din diferite
puncte de vedere: juridic, economic, social.
Ca entitate juridica, ntreprinderea poate lua forme
diferite de personalitate juridica. n aceasta calitate,
ntreprinderea are drepturi si si asuma obligatii.
Ca entitate economica, ntreprinderea este un agent
economic care angajeaza un capital ntr-un proces de
transformare n vederea furnizarii pe piata de bunuri
si/sau servicii.
Ca entitate umana i sociala, ntreprinderea
reprezinta cadrul de utilizare a resurselor umane n scopul
desfaurarii activitaii economice.

ntreprinderile pot fi clasificate dupa diferite

criterii:
a) dupa natura obiectului activitatii
b) dupa forma de proprietate
c) dupa natura juridica

Dupa natura juridica, ntreprinderile pot lua una dintre

urmatoarele forme:
- regii autonome, societati nationale, companii nationale;
- societati comerciale, care la rndul lor pot fi clasificate n:
societati de persoane: SNC si SCS;
societati de capitaluri: SCA si SA;
SRL, care mbina elemente ale primelor doua
categorii: partile sociale nu sunt transmisibile,
raspunderea asociatilor este limitata la aportul
adus.
- societati cooperatiste, constituite pe principiul activitatilor
comune ale membrilor lor.

Ce presupune contabilitatea unei ntreprinderi?

a) activitatea de evidenta atributii: nregistrarea cronologica si sistematica a
tranzaciilor; calculatia analitica a costurilor; ntocmirea lucrarilor de nchidere a
exercitiului financiar.
b) activitatea de control vizeaza asigurarea integritatii materiale si gestionarii n
conditii de eficienta a patrimoniului; atributii : CFP asupra operatiilor economice
si financiare; controlul operativ al costurilor prin folosirea unor metode adecvate
acestui scop; inventarierea periodica a elementelor patrimoniale; controlul de
gestiune; auditul financiar.
c) activitatea de analiza, informare i comunicare atributii: asigurarea
informatiilor necesare managementului ntreprinderii; prezentarea n cadrul AGA a
situatiilor financiare anuale (bilant, cont de profit si pierdere etc.) nsotite de
raportul de gestiune al consiliului de administratie si de raportul de audit financiar;
depunerea situatiilor financiare anuale si a altor documente de raportare contabila
la organele Ministerului Finantelor; publicarea situatiilor financiare anuale, a
raportului administratorilor si a raportului auditorilor pentru informarea tertilor.

Daca unitatea nu are propriul sau compartiment de

contabilitate, contabilitatea poate fi organizata si
condusa pe baza de contracte de prestari de servicii
n domeniul contabilitatii ncheiate cu persoane
fizice sau juridice autorizate potrivit legii, membre
ale Corpului Expertilor Contabili i Contabililor
Autorizati din Romnia.

1.1.3. Normalizarea i reglementarea contabilitatii referenialul contabil din Romnia i referenialul contabil
internaional
1990 - Romnia a adoptat un model contabil destul de
asemanator cu cel al Frantei (modelul continental-european)
1991 - Ministerul Finantelor a elaborat Legea contabilitatii nr.
82/1991.
au fost elaborate: planul de conturi general si normele
metodologice de utilizare a conturilor, modelele registrelor
contabile si ale situatiilor financiare
dupa 1997 normalizatorii romni au cautat sa creeze un sistem
contabil compatibil noilor necesitati: aderarea la Uniunea
Europeana si deschiderea ntreprinderilor romnesti catre pietele
internationale de capital.

Romnia a parcurs procesul de armonizare cu directivele europene,

dar a ncercat i o convergena cu IFRS-urile elaborate de IASB.
n prezent, reglementarile referitoare la ntocmirea si prezentarea
situatiilor financiare pentru ntreprinderile din Romnia sunt
prezentate prin OMFP nr. 1804/2014 pentru aprobarea
Reglementarilor contabile privind situaiile financiare anuale
individuale i situaiile financiare anuale consolidate PUBLICAT
N: MONITORUL OFICIAL NR. 963 din 30 decembrie 2014.
Normalizarea contabila se axeaza pe situatiile financiare anuale,
dar poate viza si procesele care preced aceste situatii, caz n care
impune un plan contabil care fixeaza titlurile, clasificarea,
codificarea conturilor utilizate (prezentate sub forma planului de
conturi general), precum si regulile lor de functionare.

Principiile i conventiile contabile

Principiile contabile
Realizarea obiectivului contabilitatii de a oferi o imagine fidela a pozitiei
financiare si performantei ntreprinderii este conditionata de respectarea cu
buna credinta a principiilor sau conventiilor contabile.
Normalizatorii romni au stabilit prin Reglementarile contabile aprobate prin
OMFP nr. 1802/2014 urmatoarele principii:
1. principiul continuitii activitii;
2. principiul permanenei metodelor;
3. principiul prudenei;
4. principiul independenei exerciiului;
5. principiul evalurii separate a elementelor de activ i de datorii;
6. principiul intangibilitii;
7. principiul necompensrii;
8. principiul prevalenei economicului asupra juridicului;
9. principiul pragului de semnificaie.

 Conventiile contabile (conceptele de baza) sau ipotezele

prealabile
Pentru a-si atinge obiectivele, situatiile financiare trebuie elaborate
avnd la baza urmatoarele ipoteze prealabile (concepte de baza):
aplicarea unei contabilitati de angajamente;
afirmarea starii de continuitate a activitatilor ntreprinderii,
ntr-un viitor previzibil.

1. Firma de imbracaminte SOPHIE COUTURE SA plateste n

anul 2014 chirii n valoare de 100.000 lei, din care 20.000 lei
anticipat pentru anul 2015. Care este cheltuiala care trebuie
recunoscuta n anul 2014 si de ce?
2. La nceputul anului 2013 S.C. ALLY S.R.L. achizitioneaza
actiuni de la bursa n valoare de 20.000 lei. ntre timp cursul
actiunilor a scazut si acestea valoreaza la sfrsitul anului doar
15.000 lei. Ce nregistrari trebuie efectuate n contabilitate si de
ce? Dar daca ar fi crescut cursul actiunilor la 30.000 lei?
3. La data de 20 decembrie 2013 SOPHIE COUTURE SA
vinde rochii n valoare de 1.000 lei. Clientul va plati marfurile
achizitionate astfel: 600 de lei la data livrarii si 400 de lei la data
de 15 ianuare 2014. n cadrul carui exercitiu financiar se va
nregistra venitul din vnzarea marfurilor si de ce?

4. S.C. MIRANDA S.A. a achizitionat n februarie 2014 20

de computere iMac pe care le amortizeaza n 5 ani. n martie
achizitioneaza nca 5 computere identice. n ct timp vor fi
amortizate noile calculatoare si de ce?
5. S.C. DUFFY S.R.L. detine un stoc de marfuri achizitionat
la 1.300 lei de la furnizori. Marfurile pot fi vndute cu 1.600 lei.
La ce valoare trebuie sa fie reflectate marfurile n contabilitate si
de ce? Dar daca stocul de marfuri s-ar fi deteriorat si nu ar mai fi
putut fi vndut dect cu 700 de lei?
6. Un agricultor detine un mar care produce mere. Marul
valoreaza 400 de lei. Daca marul ar fi scos din pamnt si ar fi
folosit ca lemne de foc ar valora 50 lei. La ce valoare ar trebui sa
fie reflectat marul n contabilitatea agricultorului si de ce?

Cadrul general conceptual pentru

raportarea financiara
Situaiile financiare sunt ntocmite i prezentate de diverse
entitai din ntreaga lume pentru utilizatorii externi. De i astfel de
situaii financiare pot parea similare de la o ara la alta, exista
diferene care probabil au fost cauzate de o varietate de factori
sociali, economici i juridici, precum i de faptul ca diferite ari, n
momentul stabilirii dispoziiilor naionale, au avut n vedere
necesitaile unor utilizatori diferii ai situaiilor financiare.
Consiliul pentru Standarde Internaionale de Contabilitate s-a
angajat sa reduca aceste diferene, urmarind s armonizeze
reglementrile, standardele contabile i procedurile referitoare la
ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare. n acest scop s-au
elaborat: Cadrul general conceptual pentru raportarea financiara
i Standardele Internaionale de raportare Financiara.

Categorii de utilizatori ai informaiilor

componente ale situaiilor financiare
Informatia contabila produsa n cadrul unei entitai se poate
clasifica n doua mari categorii: informatie contabila de gestiune
si informatie contabila financiara.
Informatia contabila de gestiune este destinata utilizatorilor
interni, respectiv conducerii entitaii. Aceasta informatie este
nestandardizata, adesea nemonetara si cuprinde informatii cu
privire la costul unitar al produselor, comportamentul costurilor
relativ la volumul activitatii sau profitabilitatea pe produs etc.
Informatia contabila financiara este destinata utilizatorilor
externi (investitori, creditori, salariati, guvern i public) si este
cuprinsa n situatiile financiare care se ntocmesc anual.

Utilizatorii externi ai informaiei prezentate n

situaiile financiare sunt:
Investitorii
Creditorii financiari
Salariaii
Furnizorii i ali creditori comerciali
Clienii
Guvernul i instituiile sale
Publicul
Fiecare dintre categoriile de utilizatori externi prezinta
nevoi proprii de informare.

Caracteristicile calitative ale informaiilor

financiare utile
Pentru ca informatiile financiare sa fie utile, ele trebuie sa fie
relevante si sa reprezinte exact ceea ce si propun sa reprezinte.
Utilitatea informatiilor financiare este amplificata daca acestea sunt
comparabile, verificabile, oportune si inteligibile.

1. Caracteristici calitative fundamentale

Relevanta
Prag de semnificatie
Reprezentare exacta
2. Caracteristici calitative amplificatoare
Comparabilitate
Verificabilitate
Oportunitate
Inteligibilitate

Prezentarea, evaluarea i recunoaterea structurilor

componente ale situatiilor financiare
Structuri care determina poziia financiara
(a) un activ este o resursa controlata de entitate ca rezultat al
unor evenimente trecute si din care se preconizeaza ca vor
decurge beneficii economice viitoare pentru entitate;
(b) o datorie este o obligatie actuala a entitatii, rezultata din
evenimente trecute, a carei decontare se asteapta sa determine o
iesire de resurse ncorpornd beneficii economice din entitate;
(c) capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual n activele
unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor sale.

Structuri care determina performanta entitatii

(a) veniturile sunt majorari ale beneficiilor economice n
cursul perioadei contabile sub forma intrarilor de active sau a
maririi valorii activelor sau a diminuarii datoriilor, care au drept
rezultat cresteri ale capitalurilor proprii, altele dect cele legate
de contributii ale participantilor la capitalurile proprii;
(b) cheltuielile sunt diminuari ale beneficiilor economice n
cursul perioadei contabile sub forma unor iesiri sau epuizari ale
activelor sau a suportarii unor datorii, care au drept rezultat
reduceri ale capitalului propriu, altele dect cele legate de
distribuirea catre participantii la capitalul propriu.

Evaluarea elementelor componente ale structurilor

situatiilor financiare
Evaluarea este procesul prin care se determina valorile monetare
la care elementele situatiilor financiare vor fi recunoscute si
nregistrate n bilant si n contul de profit si pierdere.
Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.
Bazele de evaluare sunt:
(a) costul istoric Activele sunt nregistrate la suma n numerar
sau echivalente de numerar platita sau la valoarea justa a
contraprestatiei oferite pentru a le dobndi, n momentul
achizitionarii. Datoriile sunt nregistrate la valoarea ncasarilor
obtinute n schimbul obligatiei sau, n anumite mprejurari (de
exemplu, n cazul impozitului pe profit), la valoarea care se asteapta
sa fie platita n numerar sau echivalente de numerar pentru a stinge
datoriile n cursul normal al activitatii.

(b) costul curent Activele sunt contabilizate la suma n numerar sau

echivalente de numerar care ar trebui platita daca acelasi activ sau unul
asemanator ar fi dobndit n prezent. Datoriile sunt contabilizate la suma
neactualizata n numerar sau echivalente de numerar necesara pentru a
deconta n prezent obligatia.
(c) valoarea realizabil (de decontare) Activele sunt nregistrate la
suma n numerar sau echivalente de numerar care poate fi obtinuta n
prezent prin vnzarea normala a activelor. Datoriile sunt nregistrate la
valoarea lor de decontare; aceasta reprezinta sumele neactualizate n
numerar sau echivalente de numerar care se asteapta sa fie platite pentru a
deconta datoriile n cursul normal al activitatii.
(d) valoarea actualizat Activele sunt nregistrate la valoarea
actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar care urmeaza a fi generate
n cursul normal al activitatii. Datoriile sunt nregistrate la valoarea
actualizata a viitoarelor iesiri nete de numerar care urmeaza a fi necesare
pentru decontarea datoriilor n cursul normal al activitatii.

Prezentarea situatiilor financiare

OMFP nr. 1802/2014 precizeaza ca entitaile care la data
bilanului depaesc limitele a doua dintre urmatoarele trei criterii:
total active: 4.000.000 euro,
cifra de afaceri neta: 8.000.000 euro,
numar mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50
trebuie sa ntocmeasca situaii financiare anuale care sa
cuprinda:
bilan,
cont de profit i pierdere,
situaia modificarilor capitalului propriu,
situaia fluxurilor de numerar,
notele explicative la situaiile financiare anuale.
Situaiile financiare prezentate de catre aceste societa i
trebuie, potrivit prevederilor legale, sa fie auditate.

CONTABILITATEA
ACTIVELOR
IMOBILIZATE

Activele imobilizate sunt evidentiate in planul de conturi in clasa

2 Conturi de imobilizri, cuprinznd grupe si conturi sintetice
de gradul I si II, corespunzatoare diferitelor categorii si feluri de
active imobilizate.
n debitul acestori conturi se nregistreaza imobilizarile produse
din resurse proprii, achiziionate separat sau n cadrul unor
combinari de ntreprinderi, aduse prin aport la capital, sau cele
obinute n urma unei tranzacii de schimb. n creditul conturilor
se reflecta ieirile de imobilizari prin scoaterea din eviden a, sau
prin cedare. Soldul debitor evideniaza imobilizarile aflate n
inventarul societaii la un moment dat.
De asemenea, aceasta clasa de conturi cuprinde si grupele de
conturi 28 i 29 destinate evidentierii amortizarilor i respectiv,
ajustarilor pentru deprecierea sau pierderea de valoare a activelor
imobilizate.

Contabilitatea imobilizarilor necorporale

Potrivit IAS 38 Imobilizari necorporale si
reglementarilor contabile adoptate n Romnia, un activ
necorporal este un activ identificabil nemonetar, fara
suport material i detinut pentru utilizare n procesul
de productie sau furnizare de bunuri sau servicii,
pentru a fi nchiriate tertilor, sau pentru scopuri
administrative.
Un activ necorporal trebuie recunoscut n bilant daca si
numai daca se estimeaza ca va genera beneficii economie
pentru ntreprindere si costul activului poate fi evaluat n
mod credibil.

n structura imobilizarilor necorporale

sunt incluse:
1. Cheltuielile de constituire
2. Cheltuielile de dezvoltare
3. Concesiunile, brevetele, licentele,
marcile, drepturile i valorile similare
4. Fondul comercial
5. Alte imobilizari necorporale
6. Avansurile acordate furnizorilor de
imobilizari necorporale
7. Imobilizarile necorporale n curs

Exemplu : nregistrarea cheltuielilor de constituire

1. Cu prilejul constituirii S.C. CHERRY S.A. se achita cu
numerar de catre ntreprinzatori suma de 3.000 lei
reprezentnd taxe de notariat, taxa pentru nmatriculare n
Registrul comertului, taxa de timbru la judecatorie, tariful
de publicare a sentintei de nfiintare a societatii n M O.
2. Considerndu-se ca durata de amortizare este 5 ani
(sistem liniar), sa se inregistreze amortizarea pentru
prima luna.
3. Dupa cei 5 ani, imobilizarea fiind complet amortizata,
se scoate din evidenta.

Contabilitatea imobilizarilor corporale

Imobilizarile corporale a) sunt detinute de ntreprindere
fie pentru a fi utilizate n productia de bunuri sau
prestarea de servicii, fie pentru a fi nchiriate tertilor
(investitii imobiliare), sau pentru a fi folosite n scopuri
administrative; b) sunt utilizate pe parcursul unei
perioade mai mare de un an. Imobilizarile corporale au o
durata de viata limitata, perioada n care se amortizeaza.
Un activ corporal se recunoaste n bilant daca se
estimeaza ca va genera beneficii economice viitoare
pentru ntreprindere si costul activului respectiv poate fi
evaluat n mod credibil.

n structura imobilizarilor corporale se includ :

1. Terenuri i constructii.
2. Instalatiile tehnice, mijloacele de transport,
animalele i plantatiile
3. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de
protectie a valorilor umane i materiale i alte
active corporale
4. Imobilizarile n curs i avansurile pentru
imobilizari

Evaluarea imobilizarilor corporale

a) Evaluarea initiala - valoarea de intrare (costul istoric).
- costul de achiziie
- costul de producie
- valoarea just
-valoarea de aport
b) Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale
costul reparatiilor =cheltuieli n perioada n care au fost efectuate
Modernizari = maresc valoarea contabila de intrare a activului.
c) Evaluarea ulterioara recunoaterii initiale
la inventar
evaluarea la ncheierea exercitiului
reevaluarea activelor imobilizate

Potrivit IAS 16 Imobilizari corporale, costul de achiziie

al unei imobilizari corporale cuprinde:
pretul de cumparare, inclusiv taxele nerecuperabile,
dupa deducerea reducerilor comerciale;
costuri de amenajare a amplasamentului;
costuri initiale de livrare si manipulare;
costuri de instalare si asamblare;
costurile de testare a functionarii corecte a activului
minus incasari nete provenite din vanzarea esantioanelor;
onorariile profesionale;
costurile estimate initiale de demontare si de mutare a
elementului si restaurarea amplasamentului unde va fi
mutat;
costurile indatorarii direct atribuibile achizitiei
activului.

Costul de producie al unei imobilizari corporale

cuprinde:
costurile cu materiile prime si materialele necesare
productiei;
costurile cu salariile personalului direct productiv;
cota-parte din costurile indirecte repartizate
rational asupra costului de productie;
estimarea initiala a costurilor de demontare si de
mutare a elementului si restaurarea
amplasamentului;
costurile indatorarii care sunt direct atribuibile
constructiei sau productiei activului.

Amortizarea imobilizarilor corporale

IAS 16 Imobilizari corporale: amortizarea reprezinta
alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe
ntreaga sa durata de viata utila.
Valoarea amortizabila sau baza de calcul a amortizarii
reprezinta valoarea contabila a activului diminuata cu
valoarea reziduala estimata.
Valoarea reziduala este valoarea neta pe care o
ntreprindere estimeaza ca o va obtine pentru un activ, la
sfrsitul duratei de viata utila, dupa deducerea prealabila a
costurilor de cesiune previzionate. De mentionat ca de cele
mai multe ori, n practica, aceasta valoare reziduala este
nesemnificativa.

Metode de amortizare
A) Amortizarea linear
Exemplu: Pentru un mijloc fix cu VI = 80.000 lei, cu
durata normala de utilizare de 5 ani, deci cu o cota medie
anuala de amortizare (CA) de 20 %, adica 100/5,
anuitatea amortizarii este de 16.000 lei, determinata
astfel:
A = 80.000 x 20 /100 = 16.000 lei
Exemplu 2: Pe data de 15 mai 2013 a intrat un mijloc fix
cu VI = 80.000 lei si cu durata normala de utilizare
(DVU) de 5 ani.

B) Amortizarea degresiv pp accelerarea procesului de

amortizare n primii ani de la punerea n functiune a
mijlocului fix prin multiplicarea cotei de amortizare lineara
cu unul din urmatorii coeficienti:
1,5 daca DVU este ntre 2 si 5 (inclusiv) ani;
2,0 pentru durata ntre 5 si 10 (inclusiv) ani si
2,5 pentru durata mai mare de 10 ani
dupa care se trece la amortizarea lineara.
AD1 & AD2
Exemplu: Pe data de 1 ianuarie 2013 s-a achiziionat un
mijloc fix la o valoare de 30.000 lei, TVA 24% , avnd o
durata normala de utilizare de 10 ani.

C) Amortizarea accelerat consta n includerea, n

primul an de functionare, n cheltuielile de exploatare a
unei amortizari anuale de pna la 50 % din valoarea de
intrare a mijlocului fix respectiv. Amortizarile anuale
pentru exercitiile urmatoare sunt calculate la valoarea
ramasa de amortizat, dupa regimul linear, prin raportarea
la numarul de ani de utilizare ramasi.
Exemplu: Pe data de 1 ianuarie 200N a intrat un mijloc
fix cu VI = 80.000 lei si cu durata normala de utilizare
(DVU) de 5 ani.

nregistrarea amortizrii
Contabilizarea amortizarii imobilizarilor este precedata
de calculul amortizarii lunare. Mai inti se determina
amortizarea anuala (liniara, degresiva, accelerata, dupa
caz) dupa care aceasta se mparte la numarul de luni de
folosina a imobilizarii n anul respectiv i se
nregistreaza astfel:
6811Ch de
= 281 Amortizari privind Amortiz
exploatare privind
imob corporale
lunara
amortizarea
imobilizarilor