Sunteți pe pagina 1din 30

SDRA

FORME PARTICULARE DE INSUFICIENTA


RESPIRATORIE

SINDROMUL DE DETRESA RESPIRATORIE ACUTA LA


ADULT (SDRA)
Forma de IR acuta caracterizata:
-clinic : dispnee severa , tahipnee, cianoza si
hipoxemie refractare la O2
-radiologic : infiltrate alveolare difuze,bilateral
-fiziopatologic :brusca a compliantei pulmonare
sdr. restr. sever
sunt intrapulmonar dr-stg
HTAP (faze tardive)ICDr.
SDRA este o forma speciala de EPAN asociat cu
multiple suferinte viscerale date de un proces
inflamator difuz ce afecteaza celulele endoteliale din
toate organele.

SINDROMUL DE DETRESA RESP. ACUTA


LA ADULT (SDRA)
CONDITII ASOCIATE CU SDRA

Soc (septic, hemoragic,cardiogen,etc)


Infectii (pneumonie virala,pneumonie bacteriana, pneumonii
cu gram negativi,legioneloza,etc.)
Aspiratie de lichid gastric (pH<2.5)
Traumatisme (arsuri, contuzie pulmonara, traumatisme
cerebrale)
Inhalare de gaze toxice (oxigen, NH2,NO2, fosgen, smoke)
Ingestia de medicamente (heroina, barbiturice,thiazide,
salicilati, colchicina, Dextran 40)
Conditii metabolice (acidocetoza diabetica, uremie)
Cauze diverse : Pancreatita acuta , embolii grasoase, lichid
amniotic, transfuzii multiple, CID, eclampsie,
postcardioversie, post by pass cardio-pulmonar.

SINDROMUL DE DETRESA RESP. ACUTA


LA ADULT (SDRA)
PATOGENIE SI MODIFICARI STRUCTURALE

Afectarea pulmonara face parte dintr-un proces inflamator difuz in


care sunt implicate celulele endoteliale capilare din toate organele.
IR acuta progresiva si insuficiente viscerale multiple .

Suferinta endoteliului cap. si epiteliului alveolar :


-congestie si permeab cap.
-trecerea apei si prot. in interst pulm (edem interstitial )
-rupturi capilare
-extravazare masiva de lichid, fibrina, hematii si leuc in interst
-depasirea capac de drenaj limfatic
-umplerea alveolelor cu lichid bogat in proteine
-revarsarea lichidului in jurul spatiilor aeriene membrana hialina.

SINDROMUL DE DETRESA RESP. ACUTA


LA ADULT (SDRA)
PATOGENIE SI MODIFICARI STRUCTURALE

Afectarea difuza a alveolelor pulm. in trei faze :


-faza exudativa (24-96 ore) : edem alv. si insterst.,congestie
cap.,distrugerea cel alv I,.
formarea membranelor hialine.
-faza proliferativa precoce (3-5 zile ) : nr.cel alv II , impiedica
producerea de surfactant.
infiltrare celulara a septurilor alveolare
organizarea membranelor hialine
producerea microatelectaziilor
- faza proliferativa tardiva (7-10 zile ): fibroza membranelor
hialine a septurilor alveolare si ductelor alveolare.

SINDROMUL DE DETRESA RESP. ACUTA


LA ADULT (SDRA)
FIZIOPATOLOGIE

Sindrom restrictiv cu reducerea compliantei pulmonare.


scaderea CPT si CRF
Alveole inundate de edem si colabate
tulburare severa a raportului VA/Q
sunt intrapulmonar dr-stg
Hipoxemie severa refractara caracteristica a SDRA
Hipocapnie la debut datorita reflexelor mecanice si
hipoxemiei ce stimuleaza hiperventilatia
Hipercapnie ulterior prin pierderea funct. si anat. de capilare
pulm. si scaderea cap de difuziune a CO2
HTAP fixa prin alterarea parenc. pul. si oblit. vasc. pulm .-

ICdr.
Cantitatea de colagen creste paralel cu inflamatia
ducand la fibroza interstitiala pulmonara .

SINDROMUL DE DETRESA RESP. ACUTA


LA ADULT (SDRA)
CRITERII DE DIAGNOSTIC
Tablou clinic :
-istoric sugestiv pentru cauzele enumerate la etiologie
-debut brusc si progresie rapida
-dispnee intensa cu tahipnee>20 respiratii/minut, respiratie
laborioasa
-cianoza refractara la oxigenoterapie
-excluderea: EPA cardiogen, afectarea predominanta a cordului
stang, boli pulmonare cronice
-examenul fizic : raluri crepitante difuz.
Modificari radiologice (confirma diagnosticul):
-infiltrate difuze pulmonare interstitiale (initial) apoi si alveolare

SINDROMUL DE DETRESA RESP.


ACUTA
LA ADULT (SDRA)
CRITERII DE DIAGNOSTIC

Explorare respiratorie (confirma diagnosticul )


-PaO2<50mmHg, refractara la oxigenoterapie
-complianta pulmonara <50ml/cm H2O
-hipoxemie refractara la cresterea FiO2 (fraction of inspired
oxygen):
-presiune arteriala pulmonara blocata <18-19 mmHg
Date anatomice:
-plamani grei, umezi (>1000g)
-atelaczie
-membrane hialine
-fibroza
Complicatiile SDRA sunt complicatiile sdr. IRA
Mortalitatea : 10-90%.

Recuperarea Respiratorie.

Recuperarea respiratorie

Recuperarea respiratorie este un


program multidisciplinar de ingrijire
a pacientilor cu afectiuni
respiratorii cronice ce are ca drept
scop cresterea calitatii vietii
pacientului prin cresterea activitatii
fizice , reintegrarea in societate si
recastigarea autonomiei.

Scopurile Recuperarii Respiratorii.

Diminuarea simptomatologiei
Incurajarea participarii la activitati
fizice si sociale
Renuntarea la fumatul activ si pasiv
Schimbarea stilului de viata cu efect
benefic pe termen lung
Prevenirea invaliditatii respiratorii
Cresterea calitatii vietii

Elementele recuperarii respiratorii

Educatia metode practice pentru


constientizarea afectiunii si cresterea
adaptabilitatii la viata cotidiana

Exercitiile fizice-antrenamentul ms.


mb. inf si sup pentru tonifiere si
cresterea rezistentei la efort.

Suportul psihosocial si comportamental


Suport nutritional

Recuperare respiratorie
Educatia pacientului teme abordate

Sistarea fumatului
Patogenia afectiunii de baza
Tipuri de respiratie
Metode de conservare a energiei si self management
Terapia medicamentoasa
Oxigenoterapia
Factorii iritanti si noxele profesionale
Managmentul simptomatologiei clinice
Managmentul exacerbarilor
Controlul factorilor psihosociali, anxietatea, depresia
si atacurile de panica
Nutritia.

Obligatoriu :
(pt integrarea pac in progr. de rec. resp.)
-intelegerea trairilor pac
-recunoasterea comorbiditatilor
-crearea unei zone de confort.

Repetarea programelor de recuperare asigura


beneficiul acestora.

Centrul pentru
controlul
dispneei.
Scaderea
hiperinflatiei

Scaderea
anxietatii si
depresiei.

Imbunatatirea
Ms.scheletici

Rezultatele recuperarii respiratorii

REDUCEREA
- simptomelor resp ( dispneea
-simptomatologiei psihologice
-vizitelor la medic
-zilelor de spitalizare
-adresabilitatii la UPU
-exacerbarilor
-dozelor medicamentoase

Rezultatele recuperarii
respiratorii

IMBUNATATIREA

afectiune

-activitatii fizice
-tolerantei la efort
- cunostiintelor despre
- independentei
- controlului simptomatologiei
- calitatii vietii
- supravietuirii.

BIBLIOGRAFIE
1.

2.
3.
4.

5.
6.

7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.

14.

Acute Respiratory Distress Syndrome Network. Ventilation with lower tidal volumes as compared with traditional tidal
volumes for acute lung injury and the acute respiratory distress syndrome. The Acute Respiratory Distress Syndrome
Network. N Engl J Med.
Med. May 4 2000;342(18):1301-8.
Ashbaugh DG, Bigelow DB, Petty TL, Levine BE. Acute respiratory distress in adults. Lancet.
Lancet. Aug 12 1967;2(7511):319-23.
Bernard GR, Artigas A, Brigham KL, et al. The American-European Consensus Conference on ARDS. Definitions, mechanisms,
relevant outcomes, and clinical trial coordination. Am J Respir Crit Care Med.
Med. Mar 1994;149(3 pt 1):818-24.
Best Evidence] Briel M, Meade M, Mercat A, Brower RG, Talmor D, Walter SD, et al. Higher vs lower positive end-expiratory
pressure in patients with acute lung injury and acute respiratory distress syndrome: systematic review and meta-analysis.
JAMA.
JAMA. Mar 3 2010;303(9):865-73.
Best Evidence] Girault C, Briel A, Benichou J, Hellot MF, Dachraoui F, Tamion F, et al. Interface strategy during noninvasive
positive pressure ventilation for hypercapnic acute respiratory failure. Crit Care Med.
Med. Jan 2009;37(1):124-31.
Best Evidence] Peek GJ, Elbourne D, Mugford M, Tiruvoipati R, Wilson A, Allen E, et al. Randomised controlled trial and
parallel economic evaluation of conventional ventilatory support versus extracorporeal membrane oxygenation for severe
adult respiratory failure (CESAR). Health Technol Assess.
Assess. Jul 2010;14(35):1-46.
Best Evidence] Peter JV, John P, Graham PL, Moran JL, George IA, Bersten A. Corticosteroids in the prevention and treatment
of acute respiratory distress syndrome (ARDS) in adults: meta-analysis. BMJ.
BMJ. May 3 2008;336(7651):1006-9.
Bernard GR, Artigas A, Brigham KL. The American-European Consensus Conference on ARDS. Definitions, mechanisms,
relevant outcomes, and clinical trial coordination. Am J Respir Crit Care Med.
Med. Mar 1994;149(3 Pt 1):818-24.
Broccard AF. Respiratory acidosis and acute respiratory distress syndrome: time to trade in a bull market?. Crit Care Med.
Med. Jan
2006;34(1):229-31.
Caironi P, Carlesso E, Gattinoni L. Radiological imaging in acute lung injury and acute respiratory distress syndrome. Semin
Respir Crit Care Med.
Med. Aug 2006;27(4):404-15.
Canet E, Osman D, Lambert J, et al. Acute respiratory failure in kidney transplant recipients: a multicenter study. Crit Care.
Care.
Mar 8 2011;15(2):R91.
Carson SS, Cox CE, Holmes GM, Howard A, Carey TS. The changing epidemiology of mechanical ventilation: a populationbased study. J Intensive Care Med 2006;21:173182.
Connors AF Jr, Dawson NV, Thomas C, et al. Outcomes following acute exacerbation of severe chronic obstructive lung
disease. The SUPPORT investigators (Study to Understand Prognoses and Preferences for Outcomes and Risks of Treatments).
Am J Respir Crit Care Med.
Med. Oct 1996;154(4 Pt 1):959-67.
DiRusso SM, Nelson LD, Safcsak K, Miller RS. Survival in patients with severe adult respiratory distress syndrome treated with
high-level positive

end-expiratory pressure. Crit Care Med.


Med. Sep 1995;23(9):1485-96.
Easley RB, Fuld MK, Fernandez-Bustamante A, Hoffman EA, Simon BA. Mechanism of hypoxemia in acute lung
injury evaluated by multidetector-row CT. Acad Radiol.
Radiol. Jul 2006;13(7):916-21.
Helm E, Talakoub O, Grasso F, Engelberts D, Alirezaie J, Kavanagh BP, et al. Use of dynamic CT in acute
respiratory distress syndrome (ARDS) with comparison of positive and negative pressure ventilation. Eur
Radiol.
Radiol. Jul 24 2008;
Johnson TH, Altman AR, McCaffree RD. Radiologic considerations in the adult respiratory distress syndrome
treated with positive end expiratory pressure (PEEP). Clin Chest Med.
Med. Jan 1982;3(1):89-100.
Johnson TH, Tytle TL, Cooke RE. Adult respiratory distress syndrome: radiologic manifestations and course.
South Med J.
J. Sep 1984;77(9):1136-8.
Keenan SP, Kernerman PD, Cook DJ, et al. Effect of noninvasive positive pressure ventilation on mortality in
patients admitted with acute respiratory failure: a meta-analysis. Crit Care Med.
Med. Oct 1997;25(10):1685-92.
Ketai L, Paul NS, Wong KT. Radiology of severe acute respiratory syndrome (SARS): the emerging pathologicradiologic correlates of an emerging disease. J Thorac Imaging.
Imaging. Nov 2006;21(4):276-83.
Ketai LH, Godwin JD. A new view of pulmonary edema and acute respiratory distress syndrome. J Thorac
Imaging.
Imaging. Jul 1998;13(3):147-71.
Koutsoukou A, Bekos B, Sotiropoulou C, Koulouris NG, Roussos C, Milic-Emili J. Effects of positive endexpiratory pressure on gas exchange and expiratory flow limitation in adult respiratory distress syndrome. Crit
Care Med.
Med. Sep 2002;30(9):1941-9.
Kregenow DA, Rubenfeld GD, Hudson LD, Swenson ER. Hypercapnic acidosis and mortality in acute lung
injury. Crit Care Med.
Med. Jan 2006;34(1):1-7.
Murer J, Kendzia A, Gerlach H, et al. Morphological changes in chest radiographs of patients with acute
respiratory distress syndrome (ARDS). Intensive Care Med.
Med. Nov 1998;24(11):1152-6.
McLoud TC, Barash PG, Ravin CE. PEEP: radiographic features and associated complications. AJR Am J
Roentgenol.
Roentgenol. Aug 1977;129(2):209-13.
Miron Alexandru Bogdan, Pneumologie, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti 2008, 410-440.
Moss M, Mannino DM. Race and gender differences in acute respiratory distress syndrome deaths in the
United States: an analysis of multiple-cause mortality data (1979- 1996). Crit Care Med.
Med. Aug
2002;30(8):1679-85.

28.
29.

30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.

Musch G, Venegas JG. Positron emission tomography imaging of regional lung function. Minerva Anestesiol.
Anestesiol.
Jun 2006;72(6):363-7.
Nbauer-Huhmann IM, Eibenberger K, Schaefer-Prokop C, et al. Changes in lung parenchyma after acute
respiratory distress syndrome (ARDS): assessment with high-resolution computed tomography. Eur Radiol.
Radiol.
2001;11(12):2436-43..
Oddo M, Feihl F, Schaller MD, Perret C. Management of mechanical ventilation in acute severe asthma:
practical aspects. Intensive Care Med.
Med. Apr 2006;32(4):501-10.
Perrin C, DAmbrosio C, White A, Hill NS. Sleep in restrictive and neuromuscular respiratory disorders. Semin
Respir Crit Care Med 2005;26:117130. \
Richard JC, Le Bars D, Costes N, et al. Alveolar recruitment assessed by positron emission tomography during
experimental acute lung injury. Intensive Care Med.
Med. Nov 2006;32(11):1889-94.
Santacruz JF, Diaz Guzman Zavala E, Arroliga AC. Update in ARDS management: recent randomized controlled
trials that changed our practice. Cleve Clin J Med.
Med. Mar 2006;73(3):217-9, 223-5, 229 passim.
shbaugh DG, Bigelow DB, Petty TL. Acute respiratory distress in adults. Lancet.
Lancet. Aug 12 1967;2(7511):319-23.
Slieker MG, van Gestel JP, Heijerman HG, Tramper-Stranders GA, van Berkhout FT, van der Ent CK. Outcome of
assisted ventilation for acute respiratory failure in cystic fibrosis. Intensive Care Med.
Med. May 2006;32(5):754-8.
Spearman CB, Egan DF, Egan J. Fundamentals of respiratory therapy.
therapy. 4th ed. St Louis, Mo: Mosby; 1982.
Tagliabue M, Casella TC, Zincone GE, Fumagalli R, Salvini E. CT and chest radiography in the evaluation of
adult respiratory distress syndrome. Acta Radiol.
Radiol. May 1994;35(3):230-4.
Terragni PP, Rosboch GL, Lisi A, et al. How respiratory system mechanics may help in minimising ventilatorinduced lung injury in ARDS patients. Eur Respir J Suppl.
Suppl. Aug 2003;42:15s-21s.
Tomiyama N, Mller NL, Johkoh T, et al. Acute respiratory distress syndrome and acute interstitial pneumonia:
comparison of thin-section CT findings. J Comput Assist Tomogr.
Tomogr. Jan-Feb 2001;25(1):28-33.
Wheeler AP, Carroll FE, Bernard GR. Radiographic issues in adult respiratory distress syndrome. New Horiz.
Horiz.
Nov 1993;1(4):471-7.

S-ar putea să vă placă și