Sunteți pe pagina 1din 18

Hemoragia digestiva superioara

Elev: Flavia Stoica

Rolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta


persoana bolnav sau sntoas s-i menin sau s-i
rectige sntatea (sau s-l asiste n ultimele clipe), prinin
deplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur dac ar fi
avut voina saucunostintele necesare i s ndeplineasc
aceste funcii astfel nct acesta s-i recastige independenta
ct mai repede posibil".
(Virginia Henderson).

n aceast lucrare, doresc s scot n eviden rolul deosebit


de important ce le revine cadrelor medii n supravegherea
bolnavilor cu hemoragie digestiva superioara; iar ca asistent
medical s aprofundez cunotinele privind cauzele i
mecanismele de producere a hemoragie digestiva superioare si
gravitatea acestei boli cu implicaii majore asupra celor 3
dimensiuni: fizice, psihice si sociale; precum i msurile de
urgen care trebuie luate i tratamentul ce trebuie aplicat
bolnavilor ce prezint hemoragie digestiva superioara

Tubul digestiv care la rndul su este alctuit din urmtoarele


componente:
1. Cavitatea bucal
2. Faringele
3. Esofagul
4. Stomacul
5. Intestinul subire
6. Colonul i rectul

Glande anexe care sunt urmtoarele:


1. Ficatul
2. Pancreasul

Hemoragia digestiv superioar este sngerarea care are loc n


esofag, stomac , duoden i jejunul proximal , exteriorizndu-se ,
n special prin vrsturi
( hematemeza ) i/sau melena.
Sngele eliminat din stomac este rou , cu cheaguri sau brun
nchis asemntor zatului de cafea ( melanemeza ), eventual
amestecat cu resturi alimentare.
Hematemeza apare brusc , fiind adesea precedat de greutate
epigastrica , grea , ameeli , slabiciune , transpiratii ,
anxietate.
Sngele eliminat din intestin ( melena ) este negru i lucios ca
pacura , fiind digerat pe parcurs de sucurile digestive. Melena
apare cand n intestinul superior patrund cel putin 50-80 ml de
sange.

Clasificarea HDS
HDS mic dac se pierd 250 ml sange;
HDS moderat dac se pierd 250 1000 ml;
HDS mare dac pierderea depaete 1000 ml snge, cu oc i
hemoglobin 8 g%;
Tabloul clinic cuprinde elemente caracteristice:
paloare
nelinite
anxietate
sete persistent
transpiraii reci, extremiti reci
hipotensiune arterial , tahicardie.

Diagnosticul pozitiv. Diagnosticul hemoragiei digestive


superioare comport n primul rnd corelarea datelor obinute
prin anamnez cu examenul clinic.
Diagnosticul clinic se bazeaza pe forma hemoragiei, care pot fi:
- hemoragi insidioase cronice, (mici si repetate, nu sunt
evidentiate prin melena si hematemeza)
- hemoragi masive, exteriorizate prin hematemeza si melena
Diagnosticul diferential se face cu rectoragia. Se va aprecia
aspectul lichidului esteriorizat prin sonda de aspiratie
nazogastrica, lichidul cu aspect de zac de cafea indica o
hemoragie mai mica. Se exclude existenta unor epistaxisuri,
sangerari la nivelul cavitati bucale, faringiene, consumul unor
medicamente

Investigatii de laborator
hemoglobina, hematocrit, scor hematic- scad prin hemodiluie
dupa abia doua ore.
grup de singe, Rh, timp Qick, timp Howell
cersterea ureei sanguine, care apare la 48 de ore dupa melena
teste de coagulare: timp de protrombina si tromboplastina
functia hepatica: poate sugera boli de baza hepatice
nivelul de Ca poate sugera hiperparatiroidism
nivelul de gastrina in gastrinim si ulcere
uree, creatinina, glicemie.

Studii imagistice
Fibroendoscopia eso-gastro-duodenala este primul examen
efectuat care determina cauza HDS in peste 90% din cazuri.
Evidentiaza leziunile acute superficiale care nu pot fi vizualizate
radiologic si precizeaza, in cazul leziunilor asociate, adevarata
cauza a hemoragiilor.
Radiografia toracica este importanta pentru a exclude aspiratia
pulmonara, efuziunile si perforatia esofagiana, cea abdominala
pentru a exclude ileusul si perforatia intestinala.
Computer tomograful si echografia pot fi utile pentru a exclude
bolile hepatice cu ciroza, colecistita cu hemoragie, pancreatita
cu pseudochist si hemoragie, fistula aortoenterica.

Angiografia poate fi folositoare n singerarile persistente i dac


endoscopia nu determina locul sngerarii. Ca terapie de
salvare se poate emboliza artera sediu.
EKG este important pentru a exclude aritmiile si un posibil
infarct miocardic cu hipotensiune.
Lavajul naso-gastric este o procedur care poate confirma
sngerarea recenta (snge n za de cafea), sngerarea activ
(singe rou n aspiraie) sau snge acumulat n stomac.
Caracteristicile fluidului de aspiraie i a scaunului (rou, negru,
maro), poate indica severitatea hemoragiei. Sngele rou i
scaunul rou sunt asociate cu o rata crescuta a mortalitaii
comparate cu aspirat negativ i scaun maro.

Terapia medicala este de reechilibrare hemodinamica i


hemostaz.
Pacientul este internat n terapie intensiva, se instaleaza
oxigenoterapia, sonda de aspiraie gastrica, sonda urinar. Se
administreaz perfuzii i transfuzii pentru echilibrare
hidroelectrolitica.
n cazul in care Ht <25% se transfuzeaza snge izogrup, izoRh.

Hemostaza este cea de-a doua masura a terapiei medicale. Se


realizeaza prin administrarea de hemostatice:
vitamina K, venostat, etamsilat, Ca
antifibrinolitice, administrare de lichide reci intragastrice
intreruperea alimentatiei orale
hemostaza prin compresiune cu balon

Factori care influenteaza prognosticul sunt:


Resangerarea
Stadiul de evolutie al varicelor si al bolii hepatice de fond;
Consumul de alcool (in cazul pacientilor cu hepatopatie cronica
indusa de alcool);
Aparitia complicatiilor (sindromul hepatorenal, encefalopatia
portosistemica);
Localizarea si numarul varicelor, precum si procentul implicat in
hemoragie.

Complicaii:
cea mai important complicaie a varicelor este reprezentat de
hemoragie.
dupa debutul hemoragiei, chiar daca aceasta este rezolvata
corect din punct de vedere medical, riscul de aparitie a altor
sangerari este foarte ridicat.
aproximativ 70% din pacienti au un episod hemoragic recurent
(majoritatea chiar in primul an de la sangerarea initala).
Alte complicaii sunt asociate hemoragiei n sine sau pot fi
determinate de tratament:
Colaps vascular, cardiomiopatie, aritmii

The end