BAZELE

MERCEOLOGIEI

Lector univ. Dr.

FORGACIU
FLAVIA
 1. Noţiuni generale despre mărfuri
Merceologia ⇔ disciplina care studiază proprietăţile
fizice / chimice ale mărfurilor în vederea stabilirii calităţii
şi a păstrării ⇔ studiul mărfurilor
Marfa ⇔ produs al muncii omeneşti care satisface o nevoie
socială şi care este destinat schimbului prin procesul de
vânzare-cumpărare, fiind rezultatul unei activităţi economice
destinată satisfacerii trebuinţelor altor persoane decât
producătorii

Ipostazele mărfii:
 proiect
 produs
 serviciu
 Domenii conexe merceologiei

Ştiinţe generale fundamentale

Ştiinţe de drept
Ştiinţe economice
Alte domenii
Metode de cercetare utilizate în merceologie

Generale
Specifice
Moderne
 1.1. Metode generale de cercetare
Metoda inductivă: particular → general
Metoda deductivă: general → particular
Metoda analizei şi sintezei
Metode matematice şi informatice ⇔ calimetria
Metode statistice: generalizare eşantion → lot de mărfuri
1.2. Metode specifice de cercetare
Metode psihosenzoriale (organoleptice): utilizarea simţurilor
Metode experimentale: analize, testări, simulări
Metoda analizei structurii: analiza compoziţiei
Metoda analizei funcţionale: pentru produse complexe
Metoda analizei comparative
 1.3. Metode moderne de cercetare
parametrilor
Metoda analizei valorii tehnico-economice: realizarea
funcţionali cu costuri minime
⇒Metoda Brainstorming: stimularea creativităţii
tehnica Little
⇒ tehnica “ochiului proaspăt”
⇒ tehnica cercetării organizate a problemei
 Metoda morfologică realizarea proiectelor în premieră
 Metoda Benchmarking: compararea produselor proprii cu ale
liderilor
⇒ benchmarking intern
⇒ benchmarking general
⇒ benchmarking comparativ
 Proprietăţi generale ale produselor
Proprietăţile mărfurilor ⇔ însuşiri care dau mărfurilor
valoarea de întrebuinţare
Clasificarea proprietăţilor mărfurilor
 După ponderea în stabilirea calităţii
• proprietăţi critice: 10%
• proprietăţi importante: 40%
• proprietăţi minore: 50%
 După modalitatea de determinare a proprietăţilor
• proprietăţi măsurabile direct: dimensiuni,
compoziţie
• proprietăţi apreciate indirect: duritate Brinell,
siguranţa în funcţionare
• proprietăţi apreciate organoleptic: culoare, gust,
miros
 Proprietăţi generale ale produselor
Clasificarea proprietăţilor mărfurilor
 După aportul în realizarea scopului pentru care a fost
creată marfa
• proprietăţi tehnico-funcţionale: rezistenţă, fiabilitate
• proprietăţi economice: consum de energie
• proprietăţi ecologice: grad de poluare
• proprietăţi ergonomice: confort în utilizare
realizate
După natura şi structura materialelor din care sunt
mărfurile
realizate mărfurile
• proprietăţi fizice: optice, termice etc.
• proprietăţi chimice: rezistenţă la coroziune
• proprietăţi microbiologice: conţinut în microorganisme
• proprietăţi igienico-sanitare: proprietăţi antiseptice
• proprietăţi tehnologice: sudabilitate
 Proprietăţi generale ale produselor

Clasificarea proprietăţilor mărfurilor

În funcţie de modul de exprimare

• proprietăţi exprimate cifric:
⇒ în valori absolute: 25m
⇒ în valori relative: 25%
⇒ în valori limitative: min. 20m, max. 25m
⇒ în valori de interval: ± 25m
• proprietăţi exprimate noţional: dulce-acrişor, clar-
opalescent
 Proprietăţi fizice ale produselor

Masa ⇔ cantitatea de substanţă dintr-un anumit produs [kg]

• Masa / unitatea de lungime: produse textile [kg/m]
• Masa / unitatea de suprafaţă: covoare, piei [kg/m2]
• Masa / unitatea de volum: produse din lemn [kg/m3]
• Masa comercială: produse higroscopice
• Masa brută: include şi tara
• Masa specifică ⇔ densitatea:
densitatea cantitatea de materie din
unitatea de volum a produsului [kg/dm3]
d = m / V ⇒ densitatea reală, d:
d materiale neporoase
⇒ densitatea aparentă, da : materiale poroase
⇒ densitatea în grămadă, dg: nisip, pietriş
⇒ densitatea în stivă, ds: cherestea
 Proprietăţi fizice ale produselor
 Compactitatea ⇔ desimea C= (da / d)•100 [%]
 Porozitatea ⇔ proprietatea corpurilor de a include pori
P= 100-C [%]
Clasificarea porilor :
după dimensiune:
⇒ fini (diametru < 20µ m)
⇒ mari (diametru > 20µ m)
după poziţionare:
⇒ deschişi
⇒ închişi
 Vâscozitatea ⇔ consistenţa
 Higroscopicitatea ⇔ absorbirea vaporilor de apă din mediu
 Umiditatea ⇔ cantitatea de apă reţinută de un produs care
se pierde prin uscarea la 1050C (repriza)
 Permeabilitatea ⇔ proprietatea produselor de a lăsa să
treacă prin ele aerul, vaporii, gazele, praful
 Impermeabilitatea
 Proprietăţi fizice ale produselor
 Proprietăţi termice (calorice) ale produselor
⇔ comportarea mărfurilor sub acţiunea căldurii
 Conductibilitatea termică ⇔ proprietatea corpurilor de a conduce
căldura
Q = -c (dT/dx)•dS•dt [kcal/m.h.grd]
1 Cal20 0C = 4,1816 J
⇒ Materiale izolante: lemn, aer
⇒ Materiale de construcţii : sticla
⇒ Metale: Ag, Cu
 Stabilitatea termică ⇔ menţinerea proprietăţilor la variaţii
ale temperaturii
⇒ Produse termostabile ⇒ Produse termorezistente
⇒ Produse termolabile ⇒ Produse refractare
 Dilatarea ⇔ mărirea dimensiunilor corpurilor sub acţiunea
căldurii
⇒Dilatare liniară: creştere în lungime (2%)
⇒ Dilatare volumică: creştere în volum (6-7%)
 Proprietăţi fizice ale produselor
 Proprietăţi electrice ale produselor ⇔ comportarea mărfurilor
sub acţiunea câmpului electric
 Conductibilitatea electrică ⇔ proprietatea mărfurilor de a conduce
curentul electric
Legea lui Ohm: I = U/R [Ω ]
Clasificarea materialelor în funcţie de comportarea lor electrică
 Conductori electrici, conduc bine curentul electric datorită purtătorilor de
sarcină liberi
⇒ Metale (conductori electrici de clasa I: e- ): Ag, Cu, Al
⇒ Electroliţi (conductori electrici de clasa a II-a: ioni): NaCl, sticla
⇒ gaze ionizante (ioni /electroni liberi)
 Semiconductori, conduc curentul electric în anumite condiţii
(puritate/temperatură): siliciu, germaniu, grafit
 Izolatori, nu conduc curentul electric: porţelanul, lemnul, cauciucul,
bachelita
 Semiconductori si izolatori

Diode, tranzistori,
circuite integrate

Dulii din ceramica si

bachelita
 Proprietăţi fizice ale produselor
 Proprietăţi mecanice ale produselor ⇔ comportarea mărfurilor sub
acţiunea unor forţe exterioare
care le modifică forma/structura
 Rezistenţa ⇔ proprietatea mărfurilor de a nu ceda la sarcini/solicitări din
exterior
∗ rezistenţa la tracţiune întindere ⇒ alungirea la rupere
∗ rezistenţa la compresiune ⇒ flambajul: curbarea pieselor metalice
∗ rezistenţa la încovoiere ⇒ rezistenţa la îndoire
∗ rezistenţa la torsiune
∗ rezistenţa la forfecare
∗ fluajul ⇔ curgerea lentă
∗ ecruisarea: capacitatea produselor metalice de a-şi mări rezistenţa prin
prelucrări mecanice
∗ rezistenţa la oboseală ⇒ rezistenţa la uzură prin frecare
∗ rezilienţa: rezistenţa la rupere prin izbire sau şocuri
 Rezistenţa
Flambajul ⇔caracteristic
elementelor verticale
(stalpi)
Incovoierea
⇔ caracteristic a
elementelor orizontale
(grinzi).

Masina de ecruisat

http://images.google.ro/imgres?
imgurl=http://iskraemeco-
lab.si/files/IMG_2553_resizedlarge_.jpg&img
refurl=http://iskraemeco-
lab.si/cob/show/natezni-preskus-
kovin&usg=__KEmBk7akPRfwr_keiow4-
eRmUVs=&h=533&w=800&sz=48&hl=ro&sta
rt=59&tbnid=quDi3VJmhGmfMM:&tbnh=95
&tbnw=143&prev=/images%3Fq%3Depruveta
%26gbv%3D2%26ndsp%3D21%26hl%3Dro
%26sa%3DN%26start%3D42
 Proprietăţi fizice ale produselor

 Duritatea ⇔ comportarea produselor sub acţiunea forţelor

exterioare de pătrundere
Metode de determinare
⇒ prin zgâriere (Mohs, Martens): minerale
⇒ prin apăsare (Brinell, Rockwell, Wickers): metale, aliaje
⇒ dinamice (Poldy, Shore, Baumann): cauciuc, plastic
 Tenacitatea / fragilitatea: rezistenţa la rupere
 Plasticitatea / elasticitatea: rezistenţa la deformare
 Durabilitatea: menţinerea caracteristicilor timp îndelungat
Metode de măsurare a durităţii

Metoda Brinell
 Metode de măsurare a durităţii

Metoda dinamică Poldy de

măsurare a durităţii
 Proprietăţi fizice ale produselor
 Proprietăţi optice determinate de structura materiei
 Culoarea ⇔ proprietatea corpurilor de a absorbi integral
diferitele componente monocromatice ale luminii,
modificându-i compoziţia
Caracteristici psihosenzoriale ale culorii:
⇒ Luminozitatea ⇔ intensitatea culorii
⇒ Tonalitatea ⇔ identificarea culorii
⇒ Saturaţia ⇔ raportarea la culoarea albă
Clasificarea culorilor:
primare: roşu,
roşu verde,
verde albastru
După obţinere
pigmentare: roşu, galben,
galben albastru
calde: galben, oranj, roşu
Psihologic
reci : verde, albastru, violet
 Proprietăţi optice ale produselor

ROGVAIV
 Proprietăţi fizice ale produselor

 Transparenţa/ opacitatea ⇔ penetrarea radiaţiilor luminoase

 Luciul ⇔ proprietatea suprafeţei produselor de a reflecta
radiaţiile luminoase
Tipuri de luciu:
⇒ Adamantin: minerale transparente cu indice de refracţie n mare (diamant)
⇒ Gras: suprafeţe cu incluziuni (parafina)
⇒ Mătăsos: suprafeţe formate din fire paralele (azbest)
⇒ Metalic: suprafeţe netede şi curate
⇒ Sticlos: produse transparente cu indice de refracţie n mic (sticla)

 Reflexia / refracţia: întoarcerea/abaterea radiaţiilor

luminoase pe o suprafaţă de separaţie
sin i = n sin r , n = indicele de refracţie a mediului
 Refracţia / Reflexia

Refracţia

Reflexia
 Proprietăţi chimice ale produselor

 Compoziţia chimică ⇔ tipul / cantitatea substanţelor

chimice dintr-un produs
Clasificarea substanţelor chimice:
⇒ de bază ⇒ secundare ⇒ impurităţi ⇒ corpuri străine
 Stabilitatea la acţiunea agenţilor chimici / atmosferici
⇒ Oxidarea ⇔ combinarea cu O2
⇒ Coroziunea ⇔ degradarea chimică, electrochimică sau biochimică de
la suprafaţa produselor
 Proprietăţi tehnologice ale produselor
Aspectul exterior
 Ţesături Draparea
Tuşeul; ondulaţiile; uniformitatea; torsiunea

Maleabilitatea ⇔ tragerea în foi (Au, Sn, Pb, Al)

 Metale/aliaje Ductilitatea ⇔ tragerea în fire (Au, Ag, Cu, Al)
Forjabilitatea ⇔ deformarea plastică prin
lovire/presare
Sudabilitatea ⇔ îmbinarea nedemontabilă
a două piese
 Proprietăţi microbiologice ale produselor

 Respiraţia ⇔ totalitatea proceselor de schimbare de gaze (O2 , CO2)

între organismele vii şi mediu
 Fermentaţia ⇔ descompunerea substanţelor organice sub acţiunea
enzimelor/microorganismelor cu producere de CO2
⇒ Fermentaţia alcoolică: C6H12O6 2 C2H5OH + 2 CO2↑
⇒ Fermentaţia lactică: C6H12O6 2 CH3-CHOH + 18 Kcal
⇒ Fermentaţia acetică: C2H5OH CH3COOH + H2O

 Putrefacţia ⇔ descompunerea microbiană a substanţelor proteice sub

acţiunea bacteriilor
 Mucegăirea ⇔ degradarea produselor (vegetale) organice sub acţiunea
mucegaiurilor
 Proprietăţi psihosenzoriale ale produselor
 Proprietăţi gustative ⇔ caracteristici ale produselor percepute
prin gust
Clasificarea gustului:

Sărat (NaCl 0,05%)

 
Dulce Acru (acizi organici
0,0025%)
    (glucide 0,1%)
Amar (chinina 0,0001%)
 
Tetraedrul gustativ al lui Henning
Proprietăţi psihosenzoriale ale
produselor

Perceperea gustului

Prisma olfactivă a lui

Henning
 Proprietăţi psihosenzoriale ale produselor

 Proprietăţi olfactive ⇔ caracteristici ale produselor percepute

prin miros

Putred

Floral Fructe
(parfumat) (eteric)

Ars

Aromatic Răşinos
(condimentat)

Prisma olfactivă a lui Henning

 Aroma ⇔ caracteristica gustativ-olfactivă a alimentelor

 Proprietăţi structural-mecanice ⇔ caracteristici ale produselor
percepute cu ajutorul simţului tactil
 Proprietăţi psihosenzoriale ale produselor

 Proprietăţi estetice ⇔ caracteristici ale produselor percepute

cu ajutorul văzului
Categorii estetice:
⇒ Linia ⇔ determină forma obiectelor
⇒ Forma ⇔ conturul unui corp
⇒ Desenul ⇔ reprezentarea grafică a unui obiect sau a unei idei
⇒ Culoarea
⇒ Ornamentul ⇔ element decorativ zoomorf, antropomorf, geometric
⇒ Stilul ⇔ totalitatea particularităţilor caracteristice unei structuri,
civilizaţii, epoci, activităţi
⇒ Simetria ⇔ raportul mărime/formă, ordine/dispunere
⇒ Armonia ⇔ unitatea conţinutului şi a formei
 Calitatea produselor

Elemente de teorie a calităţii

• Cerinţele pentru calitate

• Caracteristicile calităţii
Tehnice
Psihosenzoriale
Funcţionale
Sociale
Economice
• Funcţiile calităţii
Funcţia tehnică
Funcţia economică
Funcţia socială
Indicatorii calităţii
 Calitatea produselor
Elemente de teorie a calităţii

satisface
Calitatea proiectată ⇔ măsura în care proiectul produsului
cerinţele beneficiarului

Calitatea fabricaţiei ⇔ calitatea produselor în momentul livrării

Calitatea produsului ⇔ totalitatea caracteristicilor produsului
Calitatea omologată ⇔ obţinută prin avizare
Calitatea contractată ⇔ stipulată între părţile
contractante
Calitatea reală ⇔ nivelul calitativ la un moment dat
Calitatea tehnică / industrială ⇔ conformitatea proprietăţilor
tehnico-funcţionale

Calitatea comercială
 Calitatea produselor

Factorii care determină calitatea

produselor
• Spirala progresului în domeniul calităţii

• Regula celor 6 M ⇔
Diagrama Ishikawa

• Triunghiul calităţii C

F U
 Calitatea produselor
Factorii care determină calitatea produselor
În sfera producţiei
Cercetarea şi proiectarea
Materii prime şi materiale
Procesul tehnologic
•
Calitatea utilajelor
•
Organizarea fluxului de fabricaţie
•
Calificarea personalului muncitor
Controlul de calitate
În sfera comercială
Ambalarea
Transportul şi manipularea produselor
Depozitarea
Unitatea de service
 Noncalitatea produselor
Noncalitatea ⇔ suma tuturor
anomaliilor dintr-o organizaţie
Costurile noncalităţii:
•Cheltuielie cu remedieri, reparaţii
•controlului
Aprofundări / reluări ale
calităţii, modificări
tehnologice, întârzieri în livrare etc.
Domenii de manifestare ale
noncalităţii:

•fiabilitatea
Serviciul făcut clientului /

• Personalul unităţii economice

• Tehnica
• Latura economică
• Managementul organizaţiei
 Asigurarea calităţii produselor
 Asigurarea calităţii (AQ) ⇔ ansamblul acţiunilor
sistematice implementate în cadrul sistemului calităţii
şi demonstrate, atât cât este necesar, pentru furnizarea
încrederii că o entitate va satisface condiţiile referitoare
la calitate
⇒ Asigurarea calităţii produsului
⇒ Asigurarea calităţii producătorului
Modalităţi de asigurare a calităţii produsului:
• Asigurarea calităţii produsului prin control
• Asigurarea calităţii produsului prin metode statistice
• Asigurarea calităţii produsului prin motivarea personalului
• Asigurarea sistemică a calităţii produsului

 Controlul calităţii (CQ) ⇔ tehnicile şi activităţile cu

caracter operaţional care urmăreşte satisfacerea
cerinţelor referitoare la calitate
 Asigurarea calităţii produselor
organizatorice,
Sistemul calităţii (SQ) ⇔ ansamblul de structuri
responsabilităţi , proceduri, procese şi resurse care
au ca scop realizarea efectivă a conducerii calităţii
Obiective:
• Realizarea şi menţinerea calităţii efective
• Crearea încrederii la nivelul organizaţiei că va fi atinsă calitatea propusă
• Crearea încrederii beneficiarului că va fi atinsă calitatea contractată

 Standardele de asigurare a calităţii

• ISO 9000- 9004
• ISO 10001 – 10020
• ISO 8402
Cadrul legislativ privind calitatea produselor

 Standardizarea produselor ⇔ activitatea

tehnico-economică de elaborare a documentelor care
reglementează realizarea produselor, controlul calităţii
şi circulaţia tehnică a acestora
Etape:
⇒ Specificarea
⇒ Tipizarea
⇒ Generalizarea

Standard ⇔ document stabilit prin consens şi aprobat de un

organism recunoscut, care furnizează, pentru utilizări
comune şi repetate, reguli, linii directoare sau
caracteristici referitoare la activităţi sau rezultatele
acestora, garantând un nivel optim de ordine, într-un
context dat
 Cadrul legislativ privind calitatea produselor

Standardizarea produselor
Obiectivele standardizării:
tipizarea produselor
Raţionalizarea economică unificarea tipodimensională
modularea
 Asigurarea şi îmbunătăţirea continuă a calităţii
tehnico-ştiinţifice
Facilitarea schimbului de mărfuri şi informaţii
tehnico-ştiinţifice
 Cadrul legislativ privind calitatea produselor
Clasificarea standardelor:

regionale,
După nivelul de standardizare : de firmă, profesionale, naţionale,
internaţionale (ISO, CEI, FAO, CEN, CENELEC, ETSI)

După natura standardului : de metode, de rezultate

(complete,
După conţinutul standardului : generale, de terminologie, de produse
parţiale, cu caracter general), de încercări, de procedee, de servicii
Standardizarea naţională → ASRO
⇒ Standarde naţionale: SR - xxyy
⇒ Standarde profesionale
⇒ Standarde de firmă
 Cadrul legislativ privind calitatea produselor

Certificarea calităţii produselor

Certificarea conformităţii ⇔ acţiunea unei terţe părţi care
dovedeşte existenţa încrederii adecvate că un produs, proces sau
serviciu, corespunzător identificat, este în conformitate cu un
anumit standard sau alt document normativ
Avantajele certificării:
 Îmbunătăţirea imaginii organizaţiei şi a calităţii produselor
 Facilitarea promovării produselor pe piaţă
 Eliminarea recepţiei calitative şi a barierelor tehnice în comerţ
 Reducerea cheltuielilor de pătrundere pe piaţă
 Cadrul legislativ privind calitatea produselor

Certificarea calităţii produselor

Certificatul de conformitate
 Certificatul de capabilitate
 Marca de conformitate:

CE

Marca SR ⇔ destinată produselor Marca SR-S ⇔ destinată produselor

conforme cu cerinţele din standardele conforme cu cerinţele standardelor
române de produs române de securitate
 Cadrul legislativ privind calitatea produselor

Garantarea calităţii produselor

 Certificatul de garanţie
 Termenul de garanţie
 Termenul de valabilitate
 Durata medie de utilizare
 Clasificarea şi codificarea produselor
 Clasificarea ⇔ operaţie conceptuală reprezentând o modalitate de a
distinge simultan elementele unei mulţimi, discrete sau continue,
compusă din obiecte sau din fapte, din proprietăţi sau din idei
Cerinţe:
⇒ Flexibilitate
⇒ Rigurozitate
⇒ Corespondenţă cu clasificarea naţională / internaţională
⇒ Să permită codificarea
Clasificarea ierarhică a lui Grundke : diviziune, grupă, clasă, ordin, gen,
specie, subspecie, sort, clasă de calitate
Criterii de clasificare a produselor
⇒ Materiale
⇒ Tehnologice
⇒ Valorice
⇒ Merceologice
 Clasificarea şi codificarea produselor
 Criterii materiale:
⇒ Originea produsului
⇒ Destinaţia produsului
⇒ Ramura de producţie
 Criterii tehnologice : grad de prelucrare

 Criterii valorice
Din punct de vedere merceologic: clasificare arborescentă

 Criterii genetico-materiale: provenienţă şi proces tehnologic

 Criterii funcţional-utilitare : funcţionare şi utilitate
Clasificarea produselor la nivel de întreprindere:
⇒ Clasificări sistematice
⇒ Clasificări nesistematice
⇒ Clasificări combinate
 Clasificarea şi codificarea produselor
 Clasificarea unitară a produselor şi serviciilor CUPS
grupă
subgrupă
Clasificare generală clasă
(4 trepte de detaliere) subclasă
materii prime
Clasificare detaliată tehnologie
(6 trepte de detaliere) destinaţie
caracteristici specifice
 Sisteme de clasificare a produselor utilizate internaţional
⇒ Clasificări flexibile: numerice (UPC, EAN etc.)
⇒ Clasificări neflexibile: nomenclaturi
Nomenclatura Consiliului de Cooperare Vamală (NCCV)
Clasificarea tip pentru comerţul internaţional (CTCI)
Nomenclatura sistemului armonizat al descrierii şi codificării mărfurilor
(NSADCM)
 Clasificarea şi codificarea produselor

 Codificarea produselor ⇔ operaţia de transpunere în cod a

elementelor definitorii ale unor obiecte, servicii, fenomene etc.
 Cod cifre
⇔ combinaţia de elemente simbolice (litere ⇒ cod alfabetic,
⇒ cod numeric, litere/cifre ⇒ cod alfanumeric)
prin care se reprezintă o informaţie
Codul cu bare ⇔ reprezentarea grafică a caracterelor numerice sau
alfanumerice, prin alternarea unor bare de culoare
închisă cu spaţii albe de dimensiuni diferite
Tipuri
⇒ Coduri cu bare liniare
⇒ Coduri cu bare bidimensionale
 Coduri de bare exclusiv numerice
EAN-13: Coduri de bare internaţionale pentru produse retail tip
"European Article Numbering"
EAN-8: Versiune comprimată pentru coduri de bare "EAN"
specifice produselor de talie mica
UPC-A: Cod de bare universal întâlnit pe majoritatea produselor
retail în SUA şi Canada
UPC-E: Versiune comprimată pentru coduri de bare "UPC"
specifice produselor de talie mică
Code 11: Folosit cu precădere la etichetarea echipamentelor de
telecomunicaţie
Interleaved 2 of 5: Coduri de bare numerice compacte, folosite în
special în industrie, transport aerian, alte aplicaţii
Industrial 2 of 5: Coduri de bare mai vechi, rar folosite
Codabar: Coduri de bare mai vechi, folosite în special în librării şi
băncile de sange
Plessey: Coduri de bare mai vechi, folosite pe scara largă la
imprimarea de etichete de raft
MSI: Versiune pentru tipul de cod de bare "Plessey" folosit frecvent
în SUA
PostNet: Coduri de bare folosite de Serviciile Poştale Americane la
sortarea automată a corespondenţei
 Coduri de bare exclusiv numerice

PostNet: Coduri de bare folosite de Serviciile Poştale Americane la sortarea automată a

corespondenţei
 Coduri de bare alfanumerice

Code 39 (3 OF 9) : Coduri de
bare cu destinaţie generală
folosite în întreaga lume
Code 93: Tip de coduri de
bare compacte similar lui
"Code 39"
Code 128: Coduri de bare
eficiente, cu o densitate
excelentă, foarte fiabil, folosit
în întreaga lume
 Coduri de bare bidimensionale

PDF417: Coduri de bare excelente pentru

codificarea unor cantităţi mari de date (poate
codifica până la 1800 de caractere printabile
ASCII)
DataMatrix: Coduri de bare ce pot susţine
cantităţi mari de date concentrate în spaţii
restrânse
Maxicode: Coduri de bare cu lungime fixă,
folosit de United Parcel Service pentru
sortarea automată a coletelor
QR Code: Coduri de bare folosite pentru
gestiunea materialelor şi confirmarea de
comenzi
 Coduri de bare bidimensionale

DataMatrix este un cod de bare bidimensional

care poate stoca intre 1 si 2000 de caractere.
DataMatrix este folosit la codificarea produselor si a
seriilor de produse electrice, la marcarea
instrumentelor chirurgicale (Japonia), la
identificarea lentilelor, pe placile cu circuite
electronice.
Codurile de bare DataMatrix cer pentru a fi citite
cititoare de coduri de bare 2-D; nu pot fi citite de
cititoarele de coduri de bare obisnuite. Anumite
modele de cititoare de coduri de bare de pe piata
folosesc ambele tehnologii de citire (Laser si CCD).
 Raţionalizări, inovaţii, invenţii şi mărci
 Raţionalizarea ⇔ eficientizarea obţinerii unui produs, cu
ajutorul unor metode avansate de lucru, prin
folosirea raţională a timpului şi a utilajelor
 Inovaţia ⇔ rezolvarea unei probleme tehnice legată de realizarea
unui produs sau proces tehnologic cunoscut, prin
adoptarea de soluţii moderne sau de perfecţionări
tehnice, care prezintă caracter de noutate şi progres
în comparaţie cu o anumită tehnică deja cunoscută
 Invenţia ⇔ rezolvarea unei probleme tehnice legată de realizarea
unui produs sau proces tehnologic din orice domeniu al
ştiinţei, ramură a economiei etc., cu caracter de noutate şi
progres faţă de stadiul cunoscut pe plan mondial
 Mărcile ⇔ semne distinctive utilizate pentru a deosebi produsele unei
organizaţii de cele similare ale altei organizaţii
 Marcarea produselor
 Marca ⇔ un nume, un cuvânt, un simbol, un desen sau orice
trăsătură care identifică şi distinge produsele unei organizaţii
Semne utilizate în marcare :
⇒ Numele: patronimic, pseudonim, prenume, nume comercial
⇒ Denumirile: fanteziste (Puma, Lotus)
⇒ Litere / cifre: BMW, FIAT
⇒ Reprezentări grafice: peisaje, embleme, portrete, blazoane
⇒ Forma, culoarea
⇒ Sloganul: fraza – vocaţie
Etape în percepţia mărcilor :
• Recunoaşterea şi conştientizarea
• Acceptarea
• Preferinţa pentru marcă
• Loialitatea
 Marcarea produselor
Caracteristicile mărcilor :

• Claritate şi expresivitate ● Posibilitatea declinării

• Eufonie şi memorabilitate ● Originalitate

• Compatibilitate cu alte mărci ale organizaţiei

• Nu e deceptivă

• Disponibilitate pentru Institutul Naţional al Proprietăţii Industriale

Funcţiile mărcii :

• Funcţia de indicare a provenienţei produsului

• Funcţia de garantare a calităţii produsului

• Funcţia de valorificare a produsului

• Funcţia distinctivă

• Funcţia de uşurare a procesului decizional

• Funcţia ludică

• Funcţia de specificitate
 Marcarea produselor
Clasificarea mărcilor:
mărci de fabrică
• După destinaţie
mărci de comerţ
individuale
mărci de produse
• După obiectul lor “umbrelă” (pentru o
gamă, linie sau pentru toate produsele)
mărci de servicii
mărci individuale

• În funcţie de titularul dreptului la marcă

mărci colective

• După compoziţie : simple / compuse

• În funcţie de natura lor: verbale, figurative, sonore
• Nestle,
Mărci notorii: Coca-Cola, Sony, Mercedes-Benz, Kodak,
Toyota, IBM, Pepsi-Cola, McDonalds
 Ambalarea produselor
Ambalarea ⇔ ansamblul de măsuri prin care se asigură, cu ajutorul
ambalajului, protecţia temporară a produsului, în timpul
manipulării, transportului, vânzării
Ambalajul ⇔ material specific, destinat să învelească sau să conţină
temporar un produs sau un ansamblu de produse, în
vederea asigurării protecţiei şi utilizat pentru manipularea,
transportul, depozitarea sau desfacerea acestora
Cerinţe privind ambalajele:

 Masă şi volum redus

 Caracteristici tehnice specifice manipulărilor
 Compatibilitate cu produsul
 Lipsa toxicităţii, a gustului şi a mirosului
 Impermeabilitate
 Atractivitate şi sugestibilitate
 Ambalarea produselor
Funcţiile ambalajelor :
 Funcţii tehnice:
⇒ Funcţia de conservare şi protecţie împotriva factorilor fizici, chimici,
biologici
⇒ Funcţia de raţionalizare / distribuţie
 Funcţii de marketing:
⇒ Servicii la consumator
⇒ Informarea clientului
⇒ Alertarea clientului
⇒ Poziţionarea produsului prin identificarea uşoară
Factorii care determină alegerea ambalajului :
⇒ proprietăţile produsului
⇒ condiţiile de transport, manipulare, depozitare
⇒ metoda de ambalare şi caracteristicile materialelor folosite
⇒ valoarea economică
 Ambalarea produselor
Clasificarea ambalajelor:
⇒ După natura produsului conţinut : ambalaje pentru produse
industriale/ alimentare
⇒ După posibilităţile de refolosire: consumabile / recuperabile
⇒ După domeniul de utilizare: pentru transport / desfacere
⇒ După tipul materialului constituent: lemn, sticlă, celuloză, plastic etc.
⇒ După modalitatea de prezentare:
• Lăzi, cutii, pungi, saci
• Butelii, borcane, flacoane
• Bidoane, canistre
• Folii
⇒ După sistemul de confecţionare: fixe, demontabile, pliante
 Ambalarea produselor

Alegerea materialelor de ambalare se face în funcţie de:

 Caracteristicile produsului
 Modalităţile de transport / depozitare
 Tehnica de ambalare
 Destinaţia produsului
 Nivelul economic
Materiale folosite la ambalare : lemn, materiale plastice,
materiale celulozice, materiale metalice, sticla, materiale
complexe şi materiale auxiliare

 Lemnul : 15% din totalul materialelor de ambalare

⇒ scânduri, şipci, placaje
⇒ furniruri, plăci din fibre de lemn PFL, plăci presate din aşchii
de lemn PAL
 Ambalarea produselor

 Materialele plastice ⇔ substanţe organice macromoleculare pe bază de răşini fenolice,

polivinilice, polistirenice sau pe bază de celuloză (15% din totalul materialelor de ambalare)

⇒ PE (polietilena; LDPE polietilena de densitate scăzută): cel mai ieftin material plastic
⇒ PP (polipropilena ): cel mai uşor material plastic (ECOTERM)
⇒ PVC (policlorura de vinil): folii contractibile
⇒ PS (polistiren): ECOFORM
⇒ PET (poliester): ECOPET, ECOSTAR
⇒ Materiale plastice celulozice (celofan)
Se utilizează sub formă de:
⇒ Folii flexibile : saci, pungi
⇒ Folii rigide : pahare, tăvi, navete
⇒ Materiale complexe
 Ambalarea produselor
⇒ Hârtia
Materiale celulozice : 40% din totalul materialelor de ambalare
: netedă, tratată, specială
⇒ Cartonul şi mucavaua : duplex, triplex, ondulat

⇒ Table
Materiale metalice : 10% din totalul materialelor de ambalare
: cositorită sau din oţel-carbon
⇒ Aluminiul în benzi sau folii : 20 µ m, stratificare cu PET, PP, PE, hârtie
⇒ Staniul : ambalaje complexe

 Sticla : 20% din totalul materialelor de ambalare

 Materiale
plastice
complexe: asocierea materialelor celulozice cu folii metalice sau materiale

 Materiale auxiliare : coloranţi, benzi de balotare şi adezivi, materiale pentru

calare şi împotriva şocurilor, lacuri şi vopsele, sfori / frânghii
 Metode de ambalare a produselor

1. Ambalarea colectivă (carton,

hârtie, foliile contractibile)
Avantajele foliei Cryovac:
- luciu, claritate, transparenţă
elasticitate, rezistenţă la şocuri şi la
rupere
- rezistenţă după lipire
- adaptabilitatea la diverse forme şi
dimensiuni
- proprietăţi “anticeaţă”, evitând
condensarea vaporilor în interiorul
ambalajului, folia rămânând tot timpul
clară.

2. Ambalarea porţionată
 Metode de ambalare a produselor
3. Ambalarea cu filme rigide
-filmele
ECOTERM: din PP, considerat ca fiind unul dintre
laminate cele mai versatile datorită barierei
proprii împotriva umidităţii, cât şi prin greutate specifică
mică.
- ECOFORM: din PS. Filmele întrunesc cele mai mari
cerinţe în termoformare şi sunt disponibile atât în stare
transparentă, naturală, cât şi colorată.
- ECOPET: filme laminate bazate pe PET, foarte
transparente, prezintă o foarte bună rigiditate şi bune
caracteristici de termoformare. Temperaturile optime
pentru utilizare sunt cuprinse între 40C – 6 0C; nu sunt
destinate produselor ce urmează a fi congelate,
pasteurizate sau umplute la cald.
- ECOSTAR: vedetele filmelor rigide; pot fi argintiu sau
auriu metalizate; din polistiren sau polyester.
 Metode de ambalare a produselor

4. Ambalare sub vid cu filme

flexibile termoformabile: prin
procedeul de coextrudare de tip “cast” a
diferiti polimeri de tip PA/PE, PP/PA/PE
-proprietăţi de barieră la oxidare şi
umezeală.
-Aplicaţii: congelare, pasteurizare,
sterilizare, cu posibilitate de printare

Ambalarea cu gaze inerte: (He,

Ar, Ne, Kr, Xe)
 Metode de ambalare a produselor

5. Ambalarea tip aerosol (spray-uri)

- Realizarea de produse, cu orice dimensiune
(diametru/înălţime) şi capacitate tub (de la 75
la 1.000 ml), în conformitate cu reglementările
Federaţiei Europene a Aerosolilor (FEA)
- Se pot îmbutelia produse tehnice (vopsele de
retuş, de marcare, cleanere, produse destinate
atelierelor mecanice, auto, ş.a.), casnice
(polishuri, cleanere, insecticide, odorizante,
ş.a.), cosmetice, farmaceutice şi para
farmaceutice, alimentare etc.

-Ca şi gaze propulsoare : N2 , CO2 ,

butanul, propanul
 Metode de ambalare a produselor
6. Ambalarea în atmosferă modificată:
sistemul MODIPACK
-fructe şi legume, produse de patiserie, lactate,
carne, cârnaţi şi salamuri, produse de brutărie,
peşte, vin, cafea şi ceai;
- alimente semipreparate, brânzeturi, lapte praf,
sucuri de fructe, nuci şi fructe uscate etc.
- produse cosmetice (săpunuri, şamponuri,
parfumuri, creme, produse pentru machiaj) şi
medicamente
Ambalarea în atmosferă controlată:
N2 - reduce oxidarea grăsimilor
CO2 – agent bacteriostatic şi fungistatic
O2 - menţine culoarea cărnii

Variante:
 Skin pack / Suedpack
 Filme tubulare
 Metode de ambalare a produselor

7. Ambalarea aseptică ⇔ absenţa

microorganismelor
Operaţii de sterilizare:
HTST ⇔ high temperature (90-1200C)
short time (secunde)
UHT ⇔ ultrahigh temperature
(135-1500C), răcire bruscă
LTLT ⇔ low temperature, low time

Tetra Rex, Tetra Pak

 Metode de ambalare a produselor
8. Ambalarea în pungi verticale cu dop
(“stand-up bag”)
Avantaje ale utilizării acestora :
 Sunt uşoare;
Sunt rezistente la eforturi mecanice
suportând sarcini de peste 2 tone;
,

 Necesită cheltuieli de transport de peste 20

de ori mai mici
 Implică cheltuieli de depozitare foarte mici;
 După consumarea produsului
util, ambalajul (devenit deşeu) ocupă un
volum de 200 ori mai mic decat unul
convenţional (devenind practic cât o coala de
hârtie);
 Au un potenţial de marketing extrem de
ridicat.
 Transportul produselor
Transportul produselor ⇔ totalitatea proceselor de muncă
efectuate pentru deplasarea produsului de la producător la
destinatar
Criterii de alegere a mijloacelor de transport:
● cost ● viteză ● siguranţă ● securitate
● capacitate ● disponibilitate ● ubicuitate
● fracţionabilitate ● instantaneitate
Categorii de mijloace de transport:

 Mijloace de transport feroviare

 Mijloace de transport auto (rutiere)
maritime)
Mijloace de transport navale (fluviale şi

 Mijloace de transport aeriene

 Conducte magistrale
 Transportul produselor

Tehnici moderne de transport al

produselor:
⇒ Pachetizarea
⇒ Paletizarea
⇒ Containerizarea şi transcontainerizarea
Criterii în asigurarea integrităţii produsului în
mijloacele de transport:
⇒ Criteriul merceologic privind
vecinătatea produselor
⇒ Alegerea zonelor adecvate de amplasare
⇒ Natura şi tipul ambalajului
⇒ Solicitări mecanice şi alţi factori
specifici transportului
 Depozitarea şi păstrarea produselor
Depozitele ⇔ verigi structurale ale unei organizaţii care dispun de utilaje şi instalaţii
specifice, destinate efectuării operaţiilor de păstrare şi eliberare a produselor potrivit
destinaţiei
Principalele operaţii din depozite:
⇒ Primirea şi recepţionarea mărfurilor
⇒ Transportul în incinta depozitului
⇒ Aranjarea produselor în vederea păstrării
⇒ Livrarea către unităţile beneficiare
Funcţii ale depozitelor:

 Funcţia de acumulare şi concentrare a produselor

 Funcţia de alcătuire a sortimentului comercial
 Funcţia de depozitare a produselor
 Funcţia de recepţionare a produselor
 Funcţii productive
 Depozitarea şi păstrarea produselor
Clasificarea depozitelor
• După caracteristicile operaţiilor care au loc în incinta lor
⇒ Depozite de achiziţionare
⇒ Depozite de repartizare
⇒ Depozite de transbordare: fixe / mobile
⇒ Depozite de păstrare: sezoniere/ de lungă durată, obişnuite / speciale
• După felul produselor depozitate
⇒ Depozite specializate
⇒ Depozite combinate
⇒ Depozite universale

• După natura construcţiei

⇒ Depozite deschise: platforme neacoperite (pentru mat. de construcţii)
⇒ Depozite semideschise: platforme acoperite (şoproane)
⇒ Depozite închise
 Depozitarea şi păstrarea produselor

Factorii care influenţează calitatea produselor în depozite:

 Temperatura aerului
 Umiditatea atmosferică : 55-95%
 Circulaţia aerului (ventilarea): coeficient optim de 7-8 ori/zi
 Compoziţia chimică a aerului
⇒ componente fixe: O2, H2, Ar, He, Kr, Xe
⇒ componente variabile: CO, CO2, vapori H2O
⇒ componente întâmplătoare: SO2, NO, NH3, praf
 Radiaţiile (lumina)
 Factorii biologici: mucegaiuri, carii, rozătoare
 Igiena
 Existenţa mirosurilor străine
 Vecinătatea produselor
 Catastrofe naturale: incendii, inundaţii, cutremure
Vă mulţumesc pentru
atenţie!