Stresul la locul de muncă

Andruş Emanuel
Bothază Carmen
Rotar Daniela
 Cuprins
Definirea termenului
Agenţi inductori de stres la locul de
muncă.
Consecinţele stresului

 Definirea termenului

Conform Marelui Dicţionar al

Psihologiei Larouse, acest concept
foarte general a fost interpretat
diferit de la autor la autor. Termenul
evocă tensiunea, constrângerea
impuse unei structuri mecanice.
Tocmai în acest sens, J. Delay vorbea
despre o stare de tensiune acută a
organismului obligat să-şi mobilizeze
apărările pentru a face faţă unei
situaţii ameninţătoare. Există
obiceiul diferenţierii reacţiei de stres
de agentul stresant care o provoacă.
 Agenţi inductori de stres la locul de muncă

Agenţii fizici ai muncii




Munca repetativă şi monotonă
Volumul de muncă
Ritmul de muncă alert






Zile de muncă lungi
 Stresori legaţi de rolul în organizaţie

Ambiguitatea de rol


Confilctul de rol



Responsabilitatea pentru oameni

 Stresori ce rezultă din relaţiile la locul de muncă

Se consideră că lipsa unor bune relaţii interpersonale

la locul de muncă este unul dintre cei mai
importanţi factori de stres organizaţional
 Stresori legaţi de dezvoltarea carierei

Lipsa oportunităţilor de dezvoltare

Insecuritatea muncii
 Stresori legaţi de structura şi climatul organizaţional


Libertatea de decizie

 Stresori ce rezultă din conflictul muncă-familie

Conflictul dinte muncă şi familie







Sindromul timpului liber pierdut
 Consecinţele stresului

Efectele negative ale stresului se rasfrîng asupra

societăţii, organizaţiilor şi indivizilor. Ca urmare a
stresului, creşte deci numarul de îmbolnăviri,
handicapuri, iar pensionarea se produce mai
devreme decât normal


La nivel de organizaţie, stresul are ca efecte principale

creşterea absenteismului, a fluctuaţiei personalului
şi reducerea performaţelor salariaţilor
Simptome negative ale stresului organizaţional :
pasivitatea din partea angajaţilor, evitarea
responsabilităţilor şi a sarcinilor

Apariţia conflictelor
interindividuale şi a
problemelor de
comunicare, scăderea
motivaţiei şi a satisfacţiei
în muncă, prezentarea de
rezistenţă la schimbare,
scăderea productivităţii şi
a eficienţei în muncă,
Pornind de la ideea apărută încă din 1983 conform
căreia unele profesii sunt mai expuse la stres am
realizat un studiu.
Ipoteza: Presupunem că toate cadrele didactice
sunt mai predispuse la stres decât vânzătoarele

Variabila dependentă- stresul

Variabila independentă-locul de muncă
Subiecţii:
6 cadre didactice
6 vânzătoare

 Am aplicat testul SPS (scala de percepţie a stresului)




 Concluzii


Rezultatele obţinute:
Cadrele didactice au obţinut următoarele scoruri: 41,
53,59,61,65, 68
Vânzătoarele au obţinut următoarele scoruri: 39, 45,

48, 51, 57,68



Ipoteza se infirmă, se acceptă ipoteza nulă

Pragul de semnificaţie este nesemnificativ