ROLUL VITAMINELOR

Prihor Cristina

Vitaminele
Vitaminele sunt substane chimice organice
necesare n cantiti mici pentru ca organismul s fie
sntos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate
de ctre organism, deci ele trebuie obinute din
alimentaie.
Suplimentarea cu vitamine este larg rspndit
n ziua de azi. Multor alimente li se adaug vitamine
n plus fa de ce conin iniial n timpul procesului de
fabricaie. Una din problemele suplimentrii cu
vitamine este faptul c multe dintre ele cresc n mod
semnificativ apetitul. n ziua de astzi, obezitatea
este o problem serioas, iar suplimentarea cu
vitamine o poate crea sau accentua. Exist oameni
care au devenit obezi datorit suplimentrii cu
vitamine n copilrie sau adolescen

Surse alimentare de vitamine

a)Vitamine liposolubile:
Vitamina A: oua, carne, lapte, branza, smantana, viscere (ficat,
rinichi), peste (cod), ulei de peste, morcovi, ardei kapia, ardei
gras, sfecl roie, spanac, varza roie, tomate, salat verde, unt,
urzic .
Vitamina D: branza, unt, margarina, lapte fortificat, peste, stridii,
cereale.
Vitamina E: grau, cereale (seminte), porumb, nuci, masline
spanac si alte legume frunze, uleiuri vegetale (din germeni de
porumb, floarea soarelui, soia), paine neagra, fasolea uscata,
mazarea.
Vitamina K: legume verzi (salata verde, spanac, ceapa verde,
ierburi-marar, patrunjel, leustean), cereale, galbenus de ou.

b)Vitamine hidrosolubile:
Folat: legume frunze verzi, alimente suplimentate,
viscere (ficat), carne, paine neagra.
Niacina: produse lactate, carne de pasare, peste si
preparate din peste, oua, legume, nuci, cereale imbogatite
cu B3.
Acidul pantotenic si biotina: oua, peste, lactate, cereale
integrale, legume, drojdie, broccoli si alte legume din
aceasta familie: varza, salata.
Tiamina: cereale, paste, paine neagra si intermediara,
preparate din carne de porc, fasole uscata, mazare, peste,
soia, produse lactate, fructe (mai ales banane), drojdie de
bere.
Vitamina B2: cereale pentru micul dejun, paste, branzeturi,
lactate fortificate, sucuri de fructe, bauturi energizante.
Vitamina B12: carne, in special viscere (ficat), produse de
origine animala (oua, lapte, carne de pasare si peste).
Vitamina B6: vegetale, in special avocado, nuci, drojdie,
fasole verde, produse animale- carne de pui, peste si ficat.
Vitamina C: citrice (in stare bruta, dar si in sucuri, desi mai
putin), capsuni, rosii, broccoli, napi, ceapa verde, cartofi.
Principala sursa este reprezentata de fructe si legume,
continutul vitaminic al acestora depinzand in functie de
specie si de partea consumata (frunze, radacina, tubercul).

Vitaminele hidrosolubile- Lipsa de aport prin alimentaie,

provoac stri de policaren i nu de hipovitaminoz anume.
Sunt absorbite la nivelul intestinului subire, trecnd n
circulaia portal. Se stocheaz n cantiti foarte mici i sunt
eliminate urinar.De aceea trebuie continuu furnizate prin
alimentaie . Excesul este, n general bine tolerat, surplusul
eliminndu-se urinar, far afectarea organismului. Excepie
face supradozarea unora cum sunt acidul nicotinic i vitamina
B6.
Un organism poate supravieui pentru un timp fr
vitamine, dei deficitul prelungit de vitamine poate duce la
boli, de obicei dureroase i potenial fatale. Rezervele
organismului de vitamine pot varia foarte mult; un adult poate
avea un deficit de vitamina A sau B12 de un an sau mai mult
nainte s se apar vreo boal, n timp ce vitamina B1 din
rezerve nu rezist mai mult de dou sptmni.
Vitaminele solubile n grsimi pot fi pstrate ca rezerv n
organism i sunt toxice cnd sunt luate n exces. Vitaminele
solubile n ap nu sunt pstrate n organism, cu excepia
vitaminei B12, rezerva ei aflndu-se n ficat.

Vitamina A
Efecte:
ntreine vederea, n special cea nocturn
ajut la formarea oaselor i dinilor
ntreine sntatea pielii, gingiilor, mucoaselor
protejeaz contra infeciilor
regleaz multiplicarea celular i troficitatea
mucoaselor i a esuturilor
necesar n funcia de reproducere
protejeaz celulele de aciunea radicalilor liberi

Vitamina B1(Tiamina )
Efecte:
ajut la transformarea glucidelor i grsimilor n energie
are valoare n transmiterea influxului nervos
are rol important n combaterea unor afeciuni ca:
polinevrite de diferite origini
pareze, paralizii medulare i ale nervilor periferici i boli
infecioase ale sistemului nervos
accidente vasculare i afeciuni cardiovasculare
afeciuni hepatice i ale cilor biliare
stri de dezechilibru acido-bazic
Surse:legume uscate, fulgi de cereale, orez integral, pine
integral, drojdie de bere, tre de gru, lapte

Vitamina B2(Riboflavina )
Efecte:
este esenial n producerea de energie
particip la degradarea proteinelor, glucidelor i grsimilor
indicat la alptare
este indicat n:
conjunctivit, keratit
catar de primvar, afeciuni alergice
hemoragii retiniene, blefarospasm, fotofobie, hemeralopie
enterocolite, porfinurie, insuficien hepatic
anemii, tulburri de absorbie a fierului
este o vitamina hidrosolubila ce se inactiveaza rapid la lumina.
Este parte constitutiva a unor enzime cu rol in eliberarea energiei
necesare fiecarei celule. Acest lucru o face indispensabila
organismului.

Surse:cereale integrale, drojdie de bere,ou, lactate

Vitamina D

Efecte:
favorizeaz absorbia calciului i fosforului
indirect stimuleaz depunerea srurilor minerale n oase
indicaii:
rahitism, osteomalacie, facturi
carii repetate
decalcifiere n timpul sarcinii
psoriazis, leziuni cutanate, lupus tuberculos
contraindicaii:
nefrite, litiaz renal
procese degenerative cardiovasculare
arterioscleroz
nu se administreaz doze mari n timpul sarcinii
Surse:glbenu de ou, unt, lapte de vac
Expertii sunt de parere ca expunerea de 3 ori/saptamana la soare timp de
10-15 minute, este suficienta pentru a stimula sinteza acestei
vitamine, cu asigurarea cantitatii necesare organismului. Vitamina D
faciliteaza absorbtia calciului si depunerea sa in oase si dinti
(asigurand astfel o rezistenta crescuta acestor structuri) si intervine in
homeostazia fosforului.

Vitamina E
Efecte:
protejeaz organismul fa de aciunea radicalilor liberi
particip la formarea i protejarea globulelor roii i ale
esuturilor
indicaii:
sterilitate (la ambele sexe),avort habitual, iminen de
avort,vrsturi,tulburri neuromusculare survenite n
cursul sarcinii
prurit vulvar, hepatit epidemic i cronic,distrofii
musculare, reumatism muscular, insuficien cardiac,
infarct miocardic,Psoriazis,acnee
sclerodermie
hepatoprotector (prin sinteza unor produsi), rol de a stimula
proliferarea celulara si de a forma hematiile, si faciliteaza
utilizarea vitaminei K in organism.
mentinerea structurii si functiei normale a organelor de
reproducere, in asigurarea troficitatii sistemului muscular.
Surse:ulei de germeni de porumb, ulei de germeni de floarea
soarelui, semine de floarea soarelui, alune, spanac, pine
neagr, unt, cartofi prjii, fin de gru, varz, ou

Vitamina K
Efecte:
particip la formarea de protrombin (un
coagulant natural al sngelui)
particip la formarea oaselor
indicat n prevenirea hemoragiilor cu diverse
localizri
Surse: spanac, salat verde, urzici, roii, mazre,
cereale, uleiuri vegetale, ou, lactate
Desi nu este o vitamina esentiala, rolurile sale in
procesul coagularii (efecte procoagulante) o fac
indispensabila organismului. Studii recente
demonstreaza ca vitamina K este implicata si in
mentinerea rezistentei si integritatii structurilor
osoase la persoanele in varsta

Vitamina B6 si B12
Vitamina B6 - se prezinta sub 3 forme: piridoxina, piridoxal,
piridoxamina, insa specialistii au integrat toate formele sub
denumirea de piridoxina. Vitamina B6 face parte din complexe
enzimatice implicate in metabolismul proteinelor si
aminoacizilor (deci, cu cat consumul de proteine va fi mai
ridicat, cu atat necesarul va fi mai mare). Alte roluri asociate
vitaminei B6 sunt stimularea cresterii si dezvoltarii, cresterea
capacitatii de aparare impotriva infectiilor, favorizarea
activitatii cerebrale.
Vitamina B12 - se mai numeste ciancobalamina si, ca si restul
vitaminelor din grupul B, indeplineste roluri in complexele
enzimatice asociate diverselor metabolisme. De asemenea,
promoveaza reepitelizarea mucoasei digestive (rol important in
ulcer), stimuleaza dezvoltarea si intretine activitatea maduvei
hematoformatoare.

Vitamina B7 si B3
Biotina - sau vitamina B7, face parte din grupul
vitaminelor B si are rol esential in metabolismul proteinelor
si carbohidratilor, in procesul de gluconeogeneza, precum si
in producerea unor hormoni si sinteza de colesterol si acizi
grasi. Alte functii importante ale biotinei sunt: mentinerea
in limite normale a glicemiei si promovarea sanatatii
fanerelor (par si unghii).
Niacina - sau vitamina PP (B3) apartine complexului B.
Apartenenta la familia vitaminelor B explica functiile ei in
procesele metabolice, avand rol esential in eliberarea
energiei din moleculele de glucide, lipide si proteine. Printre
alte functii se numara: scaderea nivelului colesterolului din
sange, mentinerea sanatatii pielii si promovarea
functionalitatii la randament maxim a structurilor nervoase.

Vitamina B12 si B5
Acidul folic - folatul functioneaza in organism in stransa
legatura cu vitamina B12, fiind implicat in formarea
hematiilor. Prezenta lui este necesara si sintezei de AND (iar
prin aceasta, acidul folic este implicat in procesul de
crestere si dezvoltare tisulara, pe care il controleaza strict).
Acidul folic are roluri protectoare pentru fat, pe care il
protejeaza impotriva aparitiei diverselor anomalii
congenitale, de aceea femeile insarcinate ar trebui sa fie
foarte atente la nivelul acestei vitamine. Printre cele mai
frecvente malformatiii legate de insuficienta acidului folic se
numara si spina bifida.
Acidul pantotenic - sau vitamina B5, este o vitamina
hidrosolubila esentiala, implicata in metabolismul si sinteza
carbohidratilor, proteinelor, lipidelor, in special
colesterolului (prin intermediul unei coenzime la a carei
formare contribuie, coenzima A). Prezenta lui este
importanta in sarcina, acesta promovand evolutia normala
a gestatiei.

Deficitul vs.supradozajul de vitamine

Deficitul unei singure vitamine poate provoca tulburri sau
chiar afeciuni medicale. Carenele de vitamine apar nu numai
din cauza unei alimentaii incorecte, ci i din cauze cum ar fi:
preparea termic care distruge vitaminele, anorexia,
dezechilibrele de la nivelul florei intestinale (flora sintetizeaz
vitamine), dereglarea absorbiei vitaminelor pe tractul gastrointestinal, parazitozele (invadarea organismului cu parazii
patogeni) sau stri fiziologice precum perioada alptrii,
sarcina, creterea.
Majoritatea oamenilor cred c aceste pastile sunt naturale i
sigure i au o ncredere oarb n ele, din moment ce se pot
elibera fr prescripie medical. Totui, problema nu este
chiar att de simpl.
Supradozajul cu vitamina E, de exemplu, poate crete riscul
apariiei hemoragiilor, mai ales dac pacientul ia anumite
medicamente pentru inim, de genul anticoagulantelor, scade

fertilitatea, provoac anemie, tulburri ale sistemului

nervos central, tulburri neuromusculare, alterarea
retinei. Pe de alt parte, prea mult vitamina A crete riscul
apariiei cancerului la ficat i la plmni, putnd cauza i
malformaii congenitale sau reducerea densitii oaselor.
Consumate in doze mari (prin abuzul de suplimente nutritive
farmaceutice), vitaminele pot cauza diverse intoxicatii.