Sunteți pe pagina 1din 47

ELECTROCARDIOGRAMA

Electrocardiograma = inregistrarea grafica a variatiilor de


potential electric care iau nastere in timpul activitatii cardiace
Electrocardiograma
normala
Einthoven a descris :
- undele : P, T, U
- un complex de unde qRs
- doua segmente: Pq, ST
- doua intervale: Pq, qT
R

Interv RR
= un ciclu caridiac

Segm Pq

P
q

q
s

SegmST

Interv Pq

P
q

Interv QT

!!! DERIVATIILE ECG


Derivaia ECG= raportul spaial ntre cele dou puncte n care se
plaseaz electrozii,n cmpul electric al inimii.
n plan frontal se utilizeaz cel mai frecvent 6 derivaii
- 3 derivaii bipolare standard : DI, DII, DIII
- 3 derivaii unipolare ale membrelor : aVR, aVL, aVF
n planul orizontal se utilizeaz cel mai frecvent tot 6 derivaii
- derivaii unipolare precordiale: V1, V2, V3, V4, V5, V6.

Derivaiile bipolare
Exploreaz activitatea electric a cordului n plan frontal din dou
puncte situate la egal distan fa de cord, un electrod legndu-se la
polul negativ, cellalt la polul pozitiv al galvanometrului:
Derivaia I: BD (-) BS (+);
Derivaia II: BD (-) PS (+);
Derivaia III: BS (-) PS (+);
D II

DI

D III

Ele formeaz un triunghi


echilateral (triunghiul Einthoven)
in centrul caruia se gaseste inima

Derivaiile unipolare ale membrelor


aVR (derivatia amplificata cu borna centrala a bratului drept)
aVL (derivatia amplificata cu borna centrala a bratului stang)
aVF (derivatia amplificata cu borna centrala a piciorului stang)
Axul sau linia derivaiei unipolare este o linie imaginar care unete electrodul
explorator cu centrul electric cardiac, reprezentnd bisectoarele unghiurilor
triunghiului echilateral Einthoven.

Executnd o micare de translaie i aducnd liniile derivaiilor


bipolare i unipolare ale membrelor n centrul unui cerc obinem un
cerc tiat de 6 axe, din 30 n 30 de grade - sistemul hexaxial

Derivaiile unipolare precordiale


V1 n spaiul IV intercostal parasternal dreapta
V2 - n spaiul IV intercostal parasternal stnga
V3 la mijlocul liniei ce unete V2 cu V4
V4 - n spaiul V intercostal pe linia medioclavicular stnga
V5 pe o linie orizontal care trece prin V4 i intersecteaz linia axilar ant.
V6 pe aceeai orizontal care trece prin V4 i intersecteaz linia axilar medie

UNDA P
semnificatie: depolizarea atriala
(ADAS)
morfologie:
- rotunjita, simetrica
- pozitiva in majoritatea derivatiilor
- negativa in aVR
- uneori bifazica in V1, V2
durata: 0,08-0,11 sec
amplitudine: 0,05-0,25 mV
ax electric=+300, +750

SEGMENTUL Pq
semnificatie: conducerea atrio-ventriculara
morfologie: asezat pe linia izoelectrica de la sfarsitul lui P la
durata: 0.04-0.10sec
inceputul lui q
amplitudine: linie dreapta

P
q
Segm Pq

COMPLEXUL qRs
semnificatie: depolarizarea ventriculara
a. In plan frontal:
q- depolarizare sept
R- depolarizare varf
s- depolarizare margini laterale+baza ventric.
R

q
s

q
s

b. In plan orizontal:
V1,V2-complex epicardic drept rS
V3,V4-complex echidifazic RS
V5,V6-complex epicardic stg qR;
qRs

morfologie:
- prima unda pozitiva este R
- prima unda negativa ce precede R este unda q
- a doua unda negativa in complex este unda S
durata: 0,06-0,10 sec
amplitudinea: - in plan frontal: 10-20 mm
INDICELE WHITE-BOCK = - 14, +18 mm
[(+)DI + (-)DIII]-[(-)DI + (+)DIII]
>+18mm=HVS; -14m
- in plan orizontal: pana la 30 mm
INDICELE LYON-SOKOLOW
= pana la 35mm la persoanele>20 ani
pana la 45 mm la cele<20 ani
S(V1, V2) + R(V5, V6)

sensul major al qRS pozitiv n majoritatea derivaiilor,


negativ n aVR
axul electric = +300, +600 (-300, +1100)
Calculul qRS (unghiul format de proiectia vetorului mediu rezultant cu D1)
1. Se

face suma algebric a undelor complexului qRS n DI i DIII sau


n aVL i aVF, apoi aceste mrimi se proiecteaz pe partea pozitiv sau
negativ a celor 2 derivaii sub form de vectori. Din vrful acestora se
duc perpendiculare. Intersecia acestor perpendiculare, unit cu centrul
cercului constituie axul electric (unghiul format cu orizontala DI).

Ex: qRS in DI q= -1mm


R=5,5 mm
DIII R=6mm
S=-2mm

4,5 mm

4 mm

4,5

Metode rapide
2. Analiznd ECG n derivaiile planului frontal, cutm acea derivaie
unde gsim qRS echidifazic. n aceast situaie, qRS este
perpendicular pe aceast derivaie.

3. Unda pozitiv sau negativ cea mai ampl din plan frontal;
axul electric al qRS va fi paralel cu aceast derivaie

4. Analiznd sistemul hexaxial observm ca cercul este mprit de ctre DI i aVF n 4


cadrane:
- cadranul inferior stnga - ntre 0 i + 90 , corespunde qRS normal;
- cadranul superior stnga - ntre 0 i - 90 , arat devieri ale qRS la stnga;
-cadranul superior dreapta - ntre 90 i 180 arat devieri ale qRS extreme la dreapta;
- cadranul inferior dreapta - ntre + 90 i +180 arat devieri ale qRS la dreapta.

UNDA q
semnificatie: depolarizare septala
amplitudine: 25% din ampl qRs
durata: 0.03 sec
Segmentul ST
semnificatie: inceputul repolarizarii ventric.-faza de repol.pasiva, lenta
Unda T
Semnificatie: repolarizarea finala ventric.-faza de repolarizare activa, rapida
Amplitudine: 1/6-1/8 din ampl qRS
Durata: 0,15-0,30 sec
Unda U (inconstanta pe EKG normala)
seminificatie: postpotentiale ventriculare sau repolarizarea retelei Purkinje
durata: 0,15- 0,25 sec
amplitudine: 2mm/ 20% din ampl T
Segmentul TP diastola generala

Interval Pq (ATRIOGRAMA)
semnificatie: depolarizarea atriala+conducerea atrio-ventriculara
morfologie: cuprinde unda q+ segmentul Pq
durata: 0,12-0,21 sec
Interval qT (VENTRICULOGRAMA)
semnificatie: depolarizarea + repolarizarea ventriculara
morfologie: cuprinde qRS+segm ST+unda T
durata: 0,24-0,42 sec
Interval RR un ciclu cardiac
R

Interv RR
= un ciclu caridiac

P
q

q
s

Interv Pq

P
q

Interv QT

RITMUL SINUSAL NORMAL

prezenta undei P; trebuie sa preceada complexul qRs, sa


fie pozitiva in cel putin doua din derivatiile standard ale planului
frontal
distantele PP=RR
intervalul Pq=0,12-0,21 sec
frecventa cardiaca : 60-100 batai/min
FC>100 batai/min tahicardie sinusala
FC<60 batai/min bradicardie sinusala

Calcul frecventa cardiaca


1.Se masoara distana n milimetri parcurs ntre dou unde R apropiate
Dac viteza de derulare a hrtiei este de 25 mm/sec, un milimetru este parcurs n 0,04
sec. S presupunem, de exemplu, R-R = 20mm. Aceast distan este parcurs deci n 20
x 0,04 sec = 0,8 sec. Ca s aflm care este frecvena cardiac, trebuie s vedem de cte
ori aceast distan R-R se cuprinde ntr-un minut. Deci, mprim 60 de secunde la 0,8
secunde = 75 cicluri cardiace/minut sau bti/min.
R-R = 20mm
d= 20*0,04=0,8 sec
FC= 60/0,8=75 batai/minut

2.Frecvena cardiac se poate aprecia i printr-o metod mai rapid. Se identific o und R
care se suprapune peste o linie vertical groas a traseului ECG. Apoi se numr 300, 150,
100, 75, 60, 50 pentru fiecare din liniile groase care urmeaz. Frecvena se determin n
funcie de unda R imediat urmtoare, care se suprapune peste una din liniile groase ale
graficului sau ntre acestea.

0 50 0
30 1 10 75

Tulburarile de ritm
Aritmiile sunt dereglari ale ritmului normal al inimii fie in ceea ce
priveste
frecventa (acelerare sau reducere), fie in ceea ce
priveste regularitatea acestuia, fie sub ambele forme.
Aritmiile sinusale sunt acele tulburari de ritm in care este pastrat
focarul normal de formare a impulsurilor cardiace, nodul sinusal,
dar frecventa acestuia este accelerata, atunci cand apare
tahicardia sinusala (frecventa cardiaca - 90-120 batai/min) sau
redusa, atunci cand apare bradicardia sinusala (frecventa
cardiaca sub 60 batai/min).

Tahicardia sinusala
Reprezinta modificarea fiziologica a ritmului sinusal caracterizata prin cresterea variabila
frecventei cardiace peste 100/min,pe seama scurtarii diastolei.
Cauze:fiziologice(efort,emotii) sau patologice(miocardite,endocardite,febra,anemii).
Mecanism de producere:-accelerarea depolarizarii spontane diastolice a cel.NS
-scaderea gradului de repolarizare diastolica a cel.NS
-scaderea potentialului prag a cel.NS
Fiziopatologic apare o crestere a activitatii simpatice sau cresterea nivelului de
catecolamine serice,sau scaderea tonusului vagal.
EKG.:prezenta undei P inaintea complexului QRS,dupa un interval constant de 0,120,20sec, cu intervaleP-P si R-R egale si constante.

Bradicardia sinusala
Reprezinta o modificare fiziologica a ritmului sinusal caracterizata prin scaderea
variabila a frecventei cardiace intre 60-40/min,cu pastrarea restului criteriilor de ritm
sinusal.
Cauze:fiziologice(vagotoni,sportivi) si patologice(icter,hipertensiune
intracraniana,mixedem)
Mecanism de producere:scaderea ritmului de depolarizare diastolica a nodului
sinoatrial.
Fiziopatologic apare scaderea tonusului simpatic sau cresterea tonusului vagal.
EKG:unda P si intervalul PQ normale;
intervalul P-P mai lung>1sec
intervalul QT tinde sa creasca odata cu accentuarea bradicardiei.

Aritmiile atriale sunt acele tulburari de ritm in care nu este pastrat focarul normal de
formare al impulsurilor cardiace, impulsul electric formandu-se la nivelul atriilor.
Atunci cand atriile furnizeaza impulsuri ectopice, adica batai suplimentare in ciclul
cardiac:
care intrerup secventa normala de activare a muschilor cardiaci apar extrasistolele
atriale,
cand impulsul atrial este furnizat cu o frecventa ridicata de 140-220 batai/min, dar
regulata apare tahicardia paroxistica atriala,
cand atriile furnizeaza impulsuri haotice apar tulburari de ritm complet neregulate,
respectiv fibrilatia atriala si flutterul atrial.

Extrasistola atriala
Batai suplimentare aparute in ciclul cardiac, care intrerup secventa normala de
activare a muschilor cardiaci, ce pot fi determinate de hipertensiunea arteriala (care
provoaca o destindere a atriilor si contractia lor prematura - extrasistola atriala) sau de
slabirea muschiului cardiac.
Reprezinta activarea prematura a miocardului in raport cu ritmul de baza determinata
de un focar ectopic atrial,cu aparitia undei P` a extrasistolei atriale;cu morfologie
diferita de undele P ale ritmului sinusal;conplexul QRS poate fi normal,largit,absent.
Cauze:cardiomiopatii,infarct miocardic,ulcer gastro-duodenal.
Mecanism de producere:aparitia intr-un anumit punct al miocardului a unui impuls mai
puternic decat cel sinusal care va anihila unda excitatiei sinusale si va produce
contractia cardiaca.

EXTRASISTOLE
ATRIALE

Tahicardia paroxistica atriala


Reprezinta o tulburare de ritm atriala regulata in timpul careia inima se contracta brusc
si bate foarte repede, pana la 140-220 de batai pe minut.
Succesiunea rapida de extrasistole regulate determinate de un focar ectopic rapid
extrasinusal.
Mecanism de producere:reintrarea in zona sino-atriala,la nivelul nodului AV sau
existenta unui focar ectopic(atrial) care emite impulsuri cu frecventa mare.
EKG:conducere ventriculara 1:1,undele P au morfologie modificata,sunt situate la
intervale egale,urmate de compexe QRS normale,regulate,cu aceeasi frecventa ca si
cea atriala;debut si sfarsit brusc,durata variabila.

TAHICARDIE
PAROXISTICA
SUPRAVENTRICULARA

Aritmii ventriculare sunt acele tulburari de ritm in care nu este pastrat


focarul normal de formare al impulsurilor cardiace, impulsul electric
formandu-se la nivelul ventriculilor. Includ extrasistolele ventriculare,
tahicardia paroxistica ventriculara si fibrilatia si flutterul
ventricular.

Extrasistola ventriculara
Este datorata unei zone iritative din ventricul, care nu se mai sincronizeaza cu
ansamblul cardiac.
Reprezinta activarea prematura a miocardului in raport cu ritmul de baza determinata
de un focar ectopic situat in miocardul ventricular bazal,apical,stang sau drept.
Cauzele ale acestui tip de aritmie pot fi: emotia, un dezechilibru in retinerea sarurilor
minerale, febra sau o infectie.
EKG:aparitia prematura fara deritmul de baza a unui complex QRS deformat,largit,care
nu este precedat de unda P,axul complexului QRS este deviat de partea opusa sediului
focarului ectopic.

EXTRASISTOLE
VENTRICULARE

Tahicardia paroxistica ventriculara


Tulburare de ritm al carei focar este situat la nivelul
ventriculului. In general reprezinta manifestarea unei disfunctii
majore a muschiului cardiac.
Este declansata de un focar ectopic ventricular care descarca
stimuli cu frecventa de 150-250/min.
Mecanism de producere:reintrarea interventriculara.
EKG:complexul QRS este largit,deformat,cu modificari
secundare de faza terminala si neprecedate de unda P.

TAHICARDIE PAROXISTICA
VENTRICULARA

Flutterul Atrial

Este un ritm ectopic atrial


Frecventa intre 250-350/min
Blocaj AV regulat (2:1, 3:1, 4:1) sau variabil
Mecanism de producere:
Teoria clasica Thomas Lewis: reintrarea, in cadrul unei miscari
circulare
Teoria moderna Rothberger: existenta unui focar ectopic unic
miocardic, extrasinusal care emite stimuli foarte frecvente, la
intervale regulate:
Blocaj AV regulat (2:1, 3:1, 4:1) sau variabil

ECG Flutterul atrial:

Unde F de acticare atriala identice


Dinti de fierastrau
Fara linie izoelectrica intre ele
Complexe QRS aspect normal sau largit
Masajul sino-carotidian accentueaza gradul blocului AV cu trecera
brusca a flutterului de la 150 la 100 sau 75/min

Fibrilatia Atriala
Este o aritmie, datorata unor multiple focare ectopice atriale care descarca
cu frecvente diferite (400-600/min) si produc contractii atriale fragmentare,
dezordonate.
Determina un ritm atrial haotic, neregulat, si lipsa contractiei atriale
eficience.
Zona junctionala se comporta ca un filtru transmitand numai impulsurile mai
intense la ventriculi

Cauze: Stenoza mitrala, hipertiroidia, infectiile acute, cariopatia ischemica

Mecanisme de producere:
Unda Circulara intraatriala, este mai rapida, are o traiectorie mai mica si isi
schimba frecvent traiectul.
Excitatiile care ajung la nodul AV sunt neregulate.
Existenta unui focar ectopic atrial unic: are o frecveta de elaborarea
stimulilor foarte mare (>350/min) care preia conducerea inimii, atriile
nemaiavand o contractie eficienta.
Focare ectopice multiple atriale
Reintrari atriale pe cai multiple, dezordonate

Modalitati de aparitie:
Fibrilatia atriala paroxistica (debut si sfarsit brusc)
Fibrilatia atriala cronica (ritm lent, mediu, rapid)
ECG:
Absenta undei P
Prezenta undelor f, cu amplitudine mica, neregulate, mai vizibile in V1 si V2
Frecventa ventriculara neregulata, intre 100-160/min
Complexul QRS aspect normal
Distanta inegala intre complexe

Flutter-ul Ventricular

Aritmie grava, produsa de un focar ectopic ventricular unic care


descarca stimuli cu o frecventa de 200-300/min
Posibil sa evolueze spre fibrilatie ventriculara

ECG: Aspect de unda sinusoidala regulata

Flutter-ul ventricular

Fibrilatia Ventriculara

Aritmie foarte grava, datorata stimulilor care iau nastere in focare


ectopice ventriculare multiple determinand aparitia de secuse haotice
ventriculare, reflectand fragmentarea metabolica si electica a
miocardului
Inima isi pierde functia de pompa cardiaca

Mecanism de producere: reintrarea, declansarea de extrasistole


ventriculare multifocale sau repetitive sau de tahicardia paroxistica
ventriculara

ECG: oscilatii haotice, cu amplitudine, morfologie si duarata variabile


frecventa 150-500/min, aspect total dezorganizat. Clinic se instaleaza
stop cardiac.