Sunteți pe pagina 1din 20

POTENTIALUL TURISTIC

AL

MUNTILOR APUSENI

STRUCTURA PROIECTULUI :

I.

RESURSE TURISTICE NATURALE


1. RELIEFUL
2. HIDROGRAFIE
3. CLIMA
4. BIODIVERSITATEA

II.

RESURSE TURISTICE ANTROPICE

III. FORME DE TURISM PRACTICATE IN MUNTII APUSENI


IV. INFRASTRUCTURA TURISTICA
CONCLUZII

I.

RESURSE TURISTICE NATURALE


Muntii Apuseni sunt localizati in partea central
vestica a Romaniei, fiind invecinati la est cu podisul
Transilvaniei, la sud cu Muresul, la nord cu podisul
Somesan si Dealurile de Vest, iar la vest cu Campia si
Dealurile de Vest .

http://ro.wikipedia.org/wiki/Muntii_Apuseni

Muntii Apuseni sunt munti tineri de incretire, formati in orogeneza alpino-carpato-himalayana.


Sunt compusi in general dintr-un mozaic de roci : sisturi cristaline, roci vulcanice dar predominante
sunt calcarele, de aceea se explica numarul foarte mare de pesteri existente in zona.

1. RELIEFUL

Muntii Apuseni isi impun frumusetea cadrului natural luat in ansamblu, remarcabil
pentru frumusetea peisajelor sale
Obiectivele turistice majore ale Muntilor Apuseni, din punct de vedere al reliefului
sunt:
a) chei pitoresti si impresionante,

Valea Ariesului

Valea Garda Seaca


Valea Garda Seaca

b) pesteri de marimi diferite

Pestera Ursilor

Pestera lui Ionele

c) izbucuri pe valea Garda Seaca

Pestera Scarisoara

d) cascade si praguri pitoresti, pe valea Gardisoara si Ariesul Mic (cascada Varciorog)


Cascada
Varciorog

e) ponoare, doline, lapezuri in depresiunea inchisa, ocoale,in imprejurimile catunelor


Ghetari si Ocoale, si pe platoul carstic Scarisoara.

In morfologia de detaliu chiar si unele roci sedimentare din


alcatuirea acestor munti au generat forme ce se impun in
peisaj (stanci abrupte, varfuri ascutite, mici creste) cum ar
fi Margaia de langa Lupsa, Negrileasa, Culmea Mogosul
din muntii Trascau.

2. HIDROGRAFIA
Se constituie ca resursa naturala de importanta turistica ridicata, impunandu-se prin
elementele estetice pe care le introduce in peisaj, prin aspectele stiintifice complexe ce
le prezinta sau prin posibilitatile oferite pentru practicarea de activitati de recreere si de
agrement nautic.
Astfel, atat Ariesul cat si afluentii sai, prezinta vai pitoresti marcate

cu sectoare de chei sau defilee spectaculoase, intrerupte de bazine


sau lunci. In lungul acestor vaieste o importanta retea de drumuri
feroviare si poteci care asigura accesul in versantii muntilor, in toate
directiile, ele alcatuind de altfel si principala retea de trasee
turistice.
Raul Aries

Pentru balneoturism in sezonul estival functioneaza ca bazine, complexele lacustre


de la Turda, Cojocna, Ocna-Dejului, Baita-Gherla etc .
In peisajul teritoriului exista o serie de lacuri antropice, unele amenajate la inceputul
secolului pentru asigurarea apei necesare exploatarilor minere. Este vorba de cele 9
lacuri realizate in perimetrul comunei Rosia Montana cu o suprafata de 6,4 ha, dintre care
cel mai mare este Lacul Mare -2, 5 ha.
Lacul Mihoiesti amenajat la confluenta Ariesului
Mare cu Ariesul Mic este alt lac de acumulare
antropic, ce prinde contur in peisajul
pitoresc al Vaii Ariesului .

3. CLIMA

Un alt element de atractie turistica l reprezinta particularitatile


climatului deoarece favorizeaza desfasurarea de variate activitati turistice
pe parcursul intregului an. Zona Muntilor Apuseni are un climat continental
moderat cu particularitati determinate de
pozitia sa, fiind sub directa influenta a maselor de aer umed si racoros
dinspre vest, peste care se suprapun influente sudice si sud-vestice care
aduc in tot timpul anului mase de aer cald de origine tropicala.
Particularitatile climatului creaza ambianta pentru activitatea de
turism, dar constituie in acelasi timp siun important factor natural de cura.

4. BIODIVERSITATEA
floarea de colt, intalnita pe stancile calcaroase din Muntii Bihor, Muntele
Gaina, Muntele Mare si Muntii Trascau,
strugurele ursului de la Scarite-Belioara (Muntele Mare); pinul de pe
stanca din albia Ariesului de la Salciua;
"Fagul mparatului"de la Baia de Aries;
frasinul de la Aiton, avand varsta de circa 300 de ani si circumferinta de 7
m.
In cadrul faunei sunt declarate "monumente ale naturii" acvilele, corbii,
pasarile insectivore.

Acvila de munte

Corb

De asemenea, in zona Muntilor Apuseni se individualizeaza o serie de rezervatii


naturale de mare interes cu regim special de vizitare, dar cu mare atractivitate
pentru turisti .

1.

REZERVATII GEOLOGICE :
- Complexul carstic Scarisoara (200 ha) este format dintr-un sistem exo-carstic cu
o vale oarba ce are puncte de
pierdere regresive si un sistem
etajat de pesteri, rezultat
in urma adancirii retelei
hidrografice.
- Dealul cu melci (1 ha) se afla in vestul comunei
Vidra, reprezentand un celebru recif senovian.

2. REZERVATII BOTANICE :
- Rezervatia Negrileasa este formata
din poienile de narcise care
apar in masiv .

- Rezervatia Capatana se afla pe culmile largi


dintre Balomireasa si Muntele Mare, unde se
gasesc cele mai inalte tinoave din tara .
Situata la peste 1600 m, rezervatia este formata
din muschii Sphagnum si Holytrichum, cu
mai multe specii de Vaccinum si
elemente arctice foarte rare.
- Rezervatia Negrileasa
este formata din poienile de narcise care apar in masiv.

3. REZERVATII MIXTE :
- Cheile Turzii (125 ha) reprezinta o uriasa spintecatura in bara de calcare jurasice,
la jumatatea Culmii Petrestilor. Desfasurata pe 15 km
lungime, intre Buru si Tureni,
culmea respectiva este formata din stive
de calcare jurasice cu grosimi de peste 600 m.

Zona Muntilor Apuseni dispune de o mare bogatie de factori naturali de cura, care pot
fi structurati dupa importanta lor in turismul balnear in:
- ape minerale si termominerale;
- lacuri si namoluri terapeutice;
- plante medicinale;
- factori climatici (aeroterapie si cura de teren);
- cure de aeroionizare

II. RESURSE TURISTICE ANTROPICE


Intre componetele resurselor turistice antropice ale zonei Muntilor Apuseni, cele mai
reprezentative sunt:

- Vestigiile arheologice legate de geneza poporului roman si paternitatea sa pe aceste


Meleaguri, cetatile dacice, ruine ale unor cetati milenare etc.
- Monumente istorice, de arhitectura si de arta cu valoare de unicat unele de
notorietate mondiala ca: bisericile si manastirile cu fresce interioare; bisericile si cetatile
taranesti fortificate din Transilvania; monumentele istorice din principalele orase-vechi
capitale sau orase medievale;
- Muzeele si casele memoriale, multe dintre ele de interes international sau national,
satele turistice, care prin specificul lor, originalitatea si valoarea turistica,
cultural-istorica, prin ambianta cadrului natural si bogatia resurselor sale pot sa se
constituie ca un produs turistic inedit satisfacand o gama variata de motivatii in turismul
intern si international.

Din multimea atractiilor antropice de interes pentru turism precizez urmatoarele:


- Elemente de arhitectura populara intalnite la bisericile si casele de lemn
specifice Tarii Motilor, zonei Buciumului si a mocanimii din Muntele Mare. Multiplele
detalii deconstructie, de cele mai
multe ori sculptate in lemn, confera
arhitecturii acestora un pronuntat
caracter arhaic original;

-Portul popular, deosebit de pitoresc, purtat inca in mod


frecvent, in special in zona Ocolis-Salciua si in Lupsa,
sau in toata zona, cu ocazia sarbatorilor si targurilor .

- Manifestari folclorice dintre care prezinta interes datinile si obiceiurile traditionale ce se


tin la date calendaristice fixe, anuale, saptamanale, sau cu diferite alte ocazii, mai
cunoscute fiind cele de pe Muntele Gaina (iulie), Poiana Calineasa (14 iulie), Poiana
Negrileasa si Salciua de Jos, Lupsa si Campeni;

- Elementele de arta populara caracterizate prin simplitate, sobrietate si functionalitate,


specifice Tarii Motilor fiind vorba in special de: obiectele executate din lemn (tulnice,
fluiere, dolnite, ciubere etc.), unelte cu decoratii ornamentale, sumane,
tesaturi, pieptare ornate cu piele, cusaturi, etc.

Tulnice

Sumane
Ciubere

Pieptar
Tesaturi

Cusaturi

III. FORME DE TURISM PRACTICATE IN MUNTII APUSENI

Elemente specifice concrete alcatuind formele de turism posibil a fi utilizate in


arealele turisticea le Muntilor Apuseni sunt urmatoarele :
a) Arealul Valea Ariesului este cel mai intins ca suprafata si cuprinde o serie de
Obiective turistice si culturale de mare interes, la Campeni,
Albac, Galda de Sus, Lupsa, Arieseni.
Se contureaza ca destinatie pentru sporturi de iarna,
speoturism, turism cultural si turism rural.
b) Arealul Muntii Codru Moma ofera conditii pentru turismul
de tratament balnear si de odihna, speoturism,
drumetie montana.
c) Arealul Vaii Geoagiului este dominat de prezenta bogatiei
de factori naturali de cura, valorificati partial in statiunea
Geoagiu-Bai, forme de turism dominante fiind turismul de
odihna si tratament, turismul de week-end, turismul de
vanatoare si pescuit sportiv,
speoturism .

d) Arealul Valea Ampoiului are resurse care genereaza turismul cultural, turismul de
week-end,turismul stiintific, speoturismul .
e) Arealul Padis - Cetatile Ponorului are ca forma de turism dominanta speoturismul;
Sunt conditii pentru turism stiintific, drumetie montana, alpinism, vanatoare si pescuit
sportiv, dar si pentru odihna, cu conditia amenajarii unor refugii montane sau a
construirii unor cabane turistice pentru a asigura un sejur mai indelungat.
f) Arealul Valea Iada - Stana de Vale ofera conditii pentru turismul balnear, odihna,
sporturi deiarna, speoturism, drumetie montana, fiind favorizat de prezenta statiunii
climatice Stana de Vale, precum si a numeroase atractii turistice naturale, partii de
schii ne amenajate etc.
g) Arealul Gilau - Tarnita ofera conditii optime pentru turismul de week-end pentru
locuitorii municipiilor Cluj-Napoca si Turda.

h) Arealul turistic Vascau - Izbucul Calugari se impune prin speoturism, turism de


cunoastere,stiintific, turism pentru tineret;

IV. INFRASTRUCTURA TURISTICA

Baza de cazare a Muntilor Apuseni, desi oarecum proportional distribuita in


zona nu se ridica nici ca numar de locuri si nici sub aspectul gradului de confort,
la nivelul potentialului turistic.
.

Printre cele mai pitoresti unitati de cazare ale Muntilor Apuseni se numara
cabanele, exemple de marca fiind cele prezentate mai jos:

1. Cabana Baisoara (Munti Gilaului), cu o capacitate de 85 de locuri in camere cu 4-5


paturi si dormitoare comune cu priciuri .
2. Cabana Cheile Turzii (Muntii Gilaului) are 24 locuri, in acmere cu 2, 3 si 4 paturi si 20
de locuri in casute, in apropierea ei aflandu-se si terenuri de schi pentru incepatori.
3. Cabana Scarisoara (Muntii Bihorului) are o capaciatte de 57 de locuri, in camere cu
3-10 paturi si un dormitor cu priciuri .
4. Cabana Stana de Vale (Muntii Vladeasa) are 104 locuri in camere cu 3-15 paturi. Si
aici se gasesc in imprejurimi terenuri de schi pentru incepatori, dar si pentru avansati.
5. Cabana Vadu Crisului (Muntii Padurea Craiului) are o capacitate de 131 de locuri in
Camere cu 2-10 paturi si priciuri .

CONCLUZII

Prin frumusetea, unicitatea si resursele pe care le contin, Muntii Apuseni reprezinta


Comoara Transilvaniei. Elementele cadrului natural, imbinate atat de bine cu activitatile
traditionale ale localnicilor,fac din Muntii Apuseni un rezervor turistic ce trebuie valorificat.

Pe ansamblu, se poate concluziona ca baza de cazare din Muntii Apuseni este


necesar sa fie suplimentata; de asemenea, este necesara o mai buna repartitie in
teritoriu a unitatilor, si in special acabanelor.

VA

MULTUMESC !!!