Sunteți pe pagina 1din 11

Bocetuleste o specie aliriciipopulare, cntat de obicei nversurisau cu cuvinte

improvizate, pe o anumitmelodielamentat, care face parte dinritualul


nmormntrilor. Prin bocet se deplnge ntotdeaunamoarteacuiva.
Bocetul are rdcini vechi n cultura omenirii. nBiblieeste pomenit Iosef care ine"n
cinstea tatlui su un bocet de apte zile"(Geneza50:10).
Bocetele, denumite i vaiei sau cntici di moarti se cnt pe o melodie uniform,
monoton, ntrerupte de strigte de durere iplnsetezgomotoase ale femeilor
specializate n acest ritual sau ale rudeniilor mortului. Ele se produceau numai n
perioada imediat urmtoare morii, n cele trei zile de priveghi (paza mortului), cnd
mortul nu era lsat niciodat singur, nsoind buturile (plinc) i mncrurile (pit
cu clis i cu brnz, bolfoi, zam di hiribi o di curitiu .a.).
De regul, bocetele (sau cntece morti) sunt cntate de ctre femei bocitoare.
Sinonime:cntare de mort,cntec funebru,lamentaie,cntec de
jale,jelire,jelanie,jalovanie,litanie.

BCET,bocete,s. n.1.Plns zbuciumat, nsoit de vaiete, strigte,


tnguiri; jalet, vaiet.2.Specie de poezie popular, ritual, care nsoete
manifestrile funerare; cntare de mort.

Bocetul se deosebete fundamental de cntecul funebru i urmrete mbunarea


mortului. La baza bocetului stau credine strvechi, care susin c mortul poate
percepe ce se petrece n jurul su. n bocet ntlnim exprimri violente, gesturi i
acte care par nenelese: smulgerea (sau raderea) prului, culegerea lacrimilor
ntr-o nfram pus apoi lng mort, dar mai cu seam zgrierea pn la snge.
n ziua nmormntrii, bocirea crete n intensitate i frecven:
Bocitoare
Mnca-te-ar i focul, moarte
Cci nime nu te-a chemat
i ai rupt din vrful florilor
i mama copiilor

i-ai rupt floarea dintre vii


i mama dintre copii

i ne-ai rupt din rdcin


Ai luat floarea din tulpin

*Unele bocete moldoveneti culeg cliee poetice cu rspndire mai larg,


cunoscute din colinde i balade:
Cte flori snt pe pmnt,
Toate merg la jurmnt,
Numai floarea soarelui
ede-n poarta raiului
Face loc sufletului
i odihn trupului

Ion Pillat - Bocetul

Fiul meu, copilul meu,


Mlada sufletului meu,
Haide, maica, sa vorbim
La poarta de tintirim,
Caci de-acum nu mai vorbim!
Tu esti, ori e vntu-n spini? Bate vnt de miazanoapte,
Dragul mamei, zi-mi n soapte.
Bate vnt de miazazi,
Zi-i, maicuta, pn-e zi.
Zi-i ca-n vremuri, zi-i mereu,
Fiul meu, copilul meu!
Fiul meu, copilul meu,
Mlada sufletului meu,
Ce drum negru ti-ai ales,
Nici pe deal, si nici pe ses,
Caci, vezi, maica, te-au trimes,
Fara sea si fara cal,
Pe sub ses si pe sub deal!
Pe suierul vntului,
n fundul pamntului,
Si sub paza Sfntului .
Somnul greu sa-l dormi mereu,
Fiul meu, copilul meu!
Fiul meu, copilul meu,
Mlada sufletului meu,
Moartea, moartea rea mai este,
Vine hoata iepureste,
Pune mna jos pe masa
Si ne face larg prin casa,
Pune mna sus pe grinda
Si ne face larg prin tinda,
Pune mna si pe scara
Si ne face larg pe-afara .
Goale sunt poienele,
mpnzite genele, .
Sub pamnt e somnul greu,
Fiul meu, copilul meu!
Fiul meu, copilul meu,
Mlada sufletului meu,
Nici o moarte nu-i amara
Ca moartea de primavara,
Pe-nfrunzitul codrului,
Pe cntatul cucului,
Pe iesitul plugului
Cnd vin berze albe-n tara
Cu senin de primavara
Si cnd rndunele zboara!...
Scoala-te din somnul greu.
Fiul meu, copilul meu!
Fiul meu, copilul meu,
Mlada sufletului meu,
Roaga-te la sapatori,
Groapa sa ti-o faca-n flori,
Usa groapei de matasa,
Ca sa vii si pe acasa,
Caci te duci pe alta lume
Unde-i satul fara nume,
Unde nu cunosti pe nime!
Dragul mamei sa vezi bine,
Caci ti-e drumul lung si greu,
Ca si somnul tau de greu,
Fiul meu, copilul meu!

Folclorul romnesc a pstrat o seam de cntece funebre de o vechime apreciabil. n


cadrul
domin ritualurile de trecere, menite s accentueze
Zori,obiceiului
drag-minmormntrii,
surori
desprirea mortului de comunitate, dar mai cu seam de familie.
Ce mi-ai zbovit
Misterul morii i teama de necunoscut au reuit s menin transmiterea concepiilor
De nu mi-ai zorit
strvechi mpreun cu practicile ce decurg din acestea. Repertoriul funebru de la noi
ntr-ast diminea?
cuprinde trei specii literare-muzicale: cntece rituale, bocete i versuri funerare.

Cntecele rituale se cnt ntr-un anumit moment al scenariului funebru. Ele sunt
- Noi nu am zorit,
executate numai n grupuri, de obicei n numr impar i numai de femei cunosctoare a
C noi am privit
repertoriului. Cele mai cunoscute cntece rituale, sunt cntecele zorilor. Ele se cnt de
Pn s-o
desprit
ctre
femei
n zorii zilelor, n cele trei zile pn la nmormntare (n Banat, cntecul zorilor
Fiu de
ctrenmaic
este
cntat
prima zi dup nhumare). Tot n Banat femeile se despart n dou grupuri,
i
de
ctre
taic
care cnt alternativ -- unul din grupuri ntreab zorile, iar cellalt red rspunsul.

Aa cum se desparte
Zi de ctre noapte.
Cocoarii cntar
Toi se deteapt
Numai dumneata
C mi-ai adormit
Somn nepomenit

Ieri de diminea
Mi s-a pus o cea
Cea la fereastr
i-o corboaic neagr
Pe sus nvolnd
Din aripi plesnind,
Pe mine m-a plesnit.

Versul funebru, numit i ver, este creaia crturarilor steti, pe care


le cnt numai diecii, nainte de plecare la cimitir, sau la groap,
cutnd mngiere n nvturile bisericeti:
n a plngerilor sale
Mi-am sfrit duioasa cale,
Cale lung i udat,
Toat-n lacrimi necat
*Cantecul de leagan a luat nastere din necesitatea practica de a
crea oatmosfera de calm ,monotonie ,necesara adormirii copilului
mic .Cantecele de leagan ,creatii destinate prin excelenta celor mici
secaracterizeaza prin simplitate ,muzicalitate si bogate valori
afectivePredomina diminutivele si exclamatiile duioase si exprima
asteptarile si dorintelemamei legate de viitorul copilului.Ardoarea cu
care este exprimata dorinta mamelor de a asigura celor mici
ocopilariefericita ,imprima cantecului deleagan un aspect
deurare .Cantecul de leagan conserva ,prin fondul sau propriu de
imagini ,tonalitati depoezie arhaica .

Cantecul de leagan este cea mai stransa legatura dintre copil simama, dintre copil si
restul lumii, chiar din prima zi de nastere, legatura divina stabilita inca din timpuri
imemorabile.Cantecul de leagan cuprindeun numar redus de sunete. Ambigusul nu
depaseste octava.Foarte rar,melodia prezinta mai mult de unul sau doua randuri
melodice.Constructia de 8 silabe a versurilor permite deseori adaptarea textului lao
melodie de cantec propriu-zis.Motive ritmice pregnate de tipul doimepatrime sau
patrime doime si altele produc senzatia de leganare,senzatia amplificata si prin
cuvinte: nani, abua, aida nani etc.Fondulemotional al cantecului este permanent
sustinut da numeroasediminutive, varianta alintari pe care numai mama stie sa le
adresezecopilului.

15 tipuri de bocet din folclorulromnesc


Orict s-ar bate moned pe optimism n zilele noastre, nu strics ai
un bocet pentru fiecare situaiedin viaa sau moartea de zi cu zi.